Cu Arjen Dijksman despre Verb în limba românã ( 4 )
«
De : Olivia Marcov
À : Arjen DIJKSMAN
Envoyé le : Mercredi 31 octobre 2012 15h02
Objet : des leçons de grammaire roumaine pour arjen
De : Olivia Marcov
À : Arjen DIJKSMAN
Envoyé le : Mercredi 31 octobre 2012 15h02
Objet : des leçons de grammaire roumaine pour arjen
Bonjour, Arjen,
Depuis dimanche nous sommes à la maison sans internet, ce qui est très désagréable.
A partir de dimanche j'ai commencé à écrire les leçons de grammaire roumaine promises, et en ce moment je continue de travailler sur le document " VERBUL INDICATIVUL Gramatica limbii romane prof Ion Coteanu...", car il n'est pas fini.
J'ai commencé [ par ] le Verbe, car tu m'avais montré tes fiches de grammaire de Mme Doina Spita, Imperativul si Conjunctivul.
Alors moi j'ai traité du verbe dans sa totalité, d'après mes livres roumains qui sont très bons, et je joins les documents en format Word avec les leçons que j'ai travaillées jusqu'à présent.
(Pour l'instant j'ai laissé de côté le substantiv, la 2ème leçon promise sur le genre des noms (substantifs) roumains et le nombre des substantifs, mais je vais préparer ces leçons aussi.)
Je souhaite vraiment que ces leçons t'aident à mieux comprendre la langue roumaine, car j'ai vu que tu aimes lire des romans roumains, de la littérature roumaine [...] .
«
Imperativul
Imperativul este modul prin care se dau ordine, se porunceste si se fac rugaminti, modul prin care vorbitorul incearca sa-si impuna vointa celui caruia i se adreseaza :
Exemple :
( 1 ) Ospãtar, adu o sticla de apa minerala !
( 2 ) Vino peste o saptamana !
( 3 ) Terminati cu gluma si zbenguiala !
( 4 ) Nu te lãsa, mãi bãiete !
Ordinul este intarit sau este slabit prin diverse intercalari intre vocativ – cand vocativul este exprimat – si imperativ, sau intre imperativ si alta parte a propozitiei.
Ordinul este slabit in urmatoarele exemple :
( 1 ) Ospatar, adu, te rog, o sticla de apa minerala !
( 2 ) Ospatar, adu, dacã esti bun, o sticla de apa minerala !
( 3 ) Vino ( si ) dumneata peste o sãptãmânã !
Ordinul este intarit in urmatoarele exemple :
( 1 ) Terminati imediat cu gluma si zbenguiala !
( 2 ) Nu te lãsa, in niciun caz, mãi bãiete !
Imperativul are doua variante : o varianta pozitiva si o varianta negativa.
Varianta negativa a imperativului indicã interdictia de a face ceva.
De exemplu :
Nu bea apã asa rece !
Intre cele doua variante ale imperativului este o mare deosebire formalã.
Astfel vom compara, de exemplu :
( 1 ) Apropie-te ! – Nu te apropia ! ( persoana a II-a, singular, forma pozitiva si forma negativa )
( 2 ) Indrãzneste ! – Nu indrãzni ! ( persoana a II-a, singular, forma pozitiva si forma negativa )
( 3 ) Inceteazã ! – Nu inceta ! ( persoana a II-a, singular, forma pozitiva si forma negativa )
( 4 ) Nu vã jucati in mijlocul drumului ! ( persoana a II-a, plural, forma negativa )
( 5 ) Nu vã speriati ! ( persoana a II-a, plural, forma negativa )
Formarea imperativului
Imperativul are numai prezent si numai persoana a II-a singular si plural. El se formeaza diferit, dupa cum este pozitiv sau negativ.
Imperativul pozitiv : se formeaza din acelasi radical ca si prezentul indicativului, cu aceleasi sufixe*** ( atat cu sufixul principal, cat si cu sufixul secundar ) si cu urmatoarele desinente :
Cu alte cuvinte, se formeaza dupa schema : radical al prezentului indicativului + sufix principal + sufix secundar + desinentã.
*** Cu privire la sufixele prezentului :
Sufixul principal.
Toate verbele au la indicativ prezent un sufix caracteristic. El este evident la persoana I si a II-a plural, desi existã si la celelalte persoane. Acolo fiind insa ascuns, il vom considera sufix zero, adica ø.
Sufixele secundare ( - ez, -esc )
Unele verbe au la prezent inca un sufix pe care il vom numi sufix secundar si care apare numai la persoanele I singular, II singular, III singular si III plural.
( Tu ) Radical + sufix + desinenta “ ã “ pentru verbele :
Ø Cu infinitivul terminat în : -a, în –î ( fara sufix secundar ), si
Ø Pentru verbele cu sufixul secundar : -ez.
( Tu ) Radical + sufix + desinenta « e « pentru verbele :
Ø Cu infinitivul în : -ia, chea, -ghea,
Ø Pentru verbele cu sufixul secundar : -esc,
Ø Pentru verbele cu infinitivul terminat în : -i, precedat de o vocalã si care nu primesc sufix secundar ( cu exceptia lui : conferi, deferi, oferi, suferi ),
Ø Pentru verbele cu infinitivul terminat în : -ea, si în : -e ( afarã de cele discutate mai jos ).
( Tu ) Radical + sufix + desinenta “ i “ pentru celelalte verbe terminate la infinitiv in –i si care nu primesc sufix secundar.
( Voi ) Radical + sufix + desinenta “ ti “ [ tzi ] pentru toate verbele.
Aceste desinente au aceleasi efecte asupra sufixelor si radicalului ca si la indicativ prezent.
Se obtin astfel, 3 paradigme de imperativ :
Paradigma 1 :
( Tu ) ascultã !
( Tu ) dã !
( Tu ) umblã !
( Tu ) vegheazã !
( Tu ) coboarã !
( Tu ) vârã !
( Voi ) ascultati ! [ tzi ]
( Voi ) dati !
( Voi ) umblati !
( Voi ) vegheati !
( Voi ) coborâti ! [ coborâtzi ]
( Voi ) vârâti !
Paradigma 2 :
( Tu ) apropie ! încuie ! ascunde ! decide ! sparge ! munceste ! scrie ! chiuie ! arde ! strânge !
( Voi ) apropiati ! încuiati ! ascundeti ! decideti ! spargeti ! munciti ! scrieti ! chiuiti ! ardeti ! strângeti !
Paradigma 3 :
( Tu ) dormi ! fugi ! sãri ! iesi !
( Voi ) dormiti ! fugiti ! sãriti ! iesiti !
Urmatoarele verbe au forme neregulate la persoana a II-a singular :
a lua : ( Tu ) ia ! ( Voi ) luati !
a face : ( Tu ) fã ! ( Voi ) faceti !
a conferi : ( Tu ) conferã !
a sta : ( Tu ) stai !
a merge : ( Tu ) mergi !
a deferi : ( Tu ) deferã !
a bea : ( Tu ) bea !
a trece : ( Tu ) treci !
a oferi : ( Tu ) oferã !
a rãmâne(a) : ( Tu ) rãmâi !
a zice : ( Tu ) zi !
a referi : ( Tu ) referã !
a sedea : ( Tu ) sezi !
a veni : ( Tu ) vino !
a suferi : ( Tu ) suferã !
Imperativul negativ : are drept caracteristica, faptul ca forma de imperativ negativ pentru persoana a II-a singular este la fel ca forma de infinitiv, in timp ce la persoana a II-a plural, imperativul negativ este la fel ca forma de la imperativ pozitiv.
Prin urmare, cele trei paradigme vor fi, dupa cum urmeaza :
Paradigma 1 :
( Tu ) nu asculta ! nu da ! nu umbla ! ( = a asculta, a da, a umbla )
( Voi ) nu ascultati ! nu dati ! nu umblati ! ( = voi ascultati ! voi dati ! voi umblati ! )
( Tu ) nu veghea ! nu coborî !
( Voi ) nu vegheati ! nu coborâti !
( Tu ) nu vârî ! nu apropia ! nu încuia !
( Voi ) nu vârâti ! nu apropiati ! nu încuiati !
Paradigma 2 :
( Tu ) nu ascunde ! nu decide ! nu sparge ! nu strânge !
( Voi ) nu ascundeti ! nu decideti ! nu spargeti ! nu strângeti !
( Tu ) nu scrie ! nu chiui ! nu arde !
( Voi ) nu scrieti ! nu chiuiti ! nu ardeti !
Paradigma 3 :
( Tu ) nu dormi ! nu fugi ! nu sãri ! nu iesi ! nu fi !
( Voi ) nu dormiti ! nu fugiti ! nu sãriti ! nu iesiti ! nu fiti !
*** a lua : ( Tu ) ia ! – ( Tu ) nu lua ! – ( Voi ) nu luati !
A face : ( Tu ) fã ! – ( Tu ) nu face ! – ( Voi ) nu faceti !
A zice : ( Tu ) zi ! – ( Tu ) nu zice ! – ( Voi ) nu ziceti !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu