Raspunderea internationala a indivizilor. Dreptul international penal

Raspunderea internationala a indivizilor. Dreptul international penal

Ce este dreptul international penal ?

Dreptul international penal este o ramurã distinctã, parte a dreptului international public, formatã din ansamblul regulilor, institutiilor si procedurilor privind reprimarea crimelor de drept international.

Notiunea de « drept international penal » nu trebuie confundatã cu notiunea de « drept penal international », care cuprinde ansamblul regulilor de drept intern, care au ca obiect savarsirea unor infractiuni cu elemente de extraneitate ( normele privind extradarea, asistenta judiciarã internationalã, cooperarea politieneascã, etc. ).

Subiectele :

Subiectele dreptului international penal sunt, in primul rând si in mod nemijlocit, Statele.

Statele creeaza normele dreptului international penal si isi asumã obligatiile privind reprimarea crimelor de drept international, prin urmarirea si pedepsirea autorilor acestora.

Individul, autor al crimelor de drept international, este in mod indirect si subsidiar subiect al dreptului international penal, deoarece raspunderea sa este angajata in primul rând in dreptul intern al Statelor* [ * Yoram Dinstein, International Criminal Law, în Israel Yearbook on Human Rights, no 5, 1975 ].

Obiectul de reglementare :

Obiectul de reglementare al dreptului international penal este format din raporturile juridice privind reprimarea crimelor de drept international, inclusiv stabilirea raspunderii internationale a individului.

Originea dreptului international penal poate fi regasita inca din vechile cutume internationale, care sanctionau pirateria si crimele de razboi.

Incepand cu sfarsitul sec. al XIX-lea si inceputul sec. al XX-lea, lista infractiunilor de drept international a fost extinsa treptat, ajungand astazi la un Catalog detaliat :

1. crimele de razboi,
2. crimele impotriva pacii,
3. crimele impotriva umanitatii,
4. crima de genocid,
5. violarile grave ale Conventiilor de la Geneva privind protectia victimelor razboiului,
6. sclavia,
7. pirateria,
8. traficul de persoane,
9. deturnarea de aeronave,
10. traficul de stupefiante,
11. terorismul international,
12. luarea de ostateci, etc.

Eforturile comunitatii internationale privind reprimarea acestor crime cuprind si incercarea de codificare a normelor substantiale si procedurale, in aceasta materie.

Din aceste eforturi au facut parte elaborarea, de catre Comisia de Drept International, a Proiectului unui Cod al Crimelor impotriva Pacii si Securitatii Omenirii si a proiectului de Statut al Curtii Penale Internationale, reunite sub forma actualului Statut al Curtii Penale Internationale Permanente, adoptat la Roma, in 1998 si intrat in vigoare in 2002.

Izvoarele dreptului international penal cuprind :

1. tratate bilaterale de cooperare si asistenta juridica,
2. tratate multilaterale ( Statutul Curtii penale internationale, 1998 ),
3. cutume internationale, precum si
4. norme de Soft Law ( de exemplu, Rezolutia AG a ONU privind Principiile Cooperarii Internationale privind detectarea, arestarea, extradarea si pedepsirea persoanelor vinovate de crime de razboi si crime impotriva umanitarii, 1973 ).

Principiile care guverneaza dreptul international penal sunt :

1. Principiul legalitatii incriminarii si sanctiunilor : Nullum crimen sine lege si Nulla poena sine lege.
2. Principiul jurisdictiei universale in privinta reprimarii crimelor de drept international.

Conform acestui principiu, orice Stat care identificã pe teritoriul sãu un autor al unei astfel de crime are competenta de a-l judeca si condamna, indiferent de locul unde a fost savarsita crima.

In Statutul Curtii Penale International, acest principiu mai este denumit si Principiul complementaritatii, potrivit caruia Curtea are competenta de a judeca persoana, doar in mod subsidiar fatã de competentele Statelor.

3.      Principiul raspunderii penale personale, care exclude raspunderea penala a unei colectivitati sau raspunderea pentru fapta altuia.

4.     Principiul imprescriptibilitatii crimelor de drept international vizeaza doar pe cele mai importante dintre acestea ( conform Conventiei privind imprescriptibilitatea crimelor de razboi si a crimelor impotriva umanitatii din 1968 ).

5.      Principiul potrivit caruia, unicul temei al raspunderii internationale penale este crima de drept international.

( extras din Drept International Public, conf.univ.dr.Bianca Selejan-Gutan, asist.univ.drd. Laura-Maria Crãciunean, Ed. Hamangiu, 2008 )