Motto : - Fusese asezata intr-o banca dubla, in ultimul rand, in clasa celor mici si nici nu vazuse macar cine statea alaturi de ea pana la ora pranzului, cand s-a dat pauza [ ... ]. Cand a sunat clopotelul pentru orele de dupa-amiaza si Meggie s-a aliniat in rand cu ceilalti copii, au inceput sa i se limpezeasca ochii si sa observe ce se petrece in jurul ei. [ ... ] Maica Catherine statea la pian si canta “ Inainte, soldati crestini “, punand accentul pe patrimi. La drept vorbind, acesta era un imn protestant, dar cunoscuse o larga raspandire in anii razboiului. Dragii de copii, marsaluiesc si ei ca soldatii, isi spunea cu mandrie Catherine. – Pasarea Spin, capitolul “ Unu 1915-1917 Meggie “, Colleen McCullough
Auzul. Anatomia urechii
Urechea este impartita in :
§ Urechea externa,
§ Urechea medie,
§ Urechea interna.
Partea externa este cea mai vizibila, dar cel mai putin importanta ; este doar putin mai mare decat o bucata de piele si cartilaj – auriculul – pe fiecare parte a capului [ ... ].
Urechea externa colecteaza undele sonore si le directioneaza intr-un canal lung, de aproximativ 3 centimetri – canalul auditiv -, care merge spre interiorul craniului, inainte de a ajunge la o fundatura reprezentata de timpan – membrana timpanica pentru cunoscatori -, o bucata subtire de piele, de marimea unei unghii de la degetul mic.
Schimbarile din presiunea atmosferica provoaca vibratia timpanului.
Dincolo de timpan se afla urechea mijlocie, o cavitate cu umpluta aer, care contine cele mai mici trei oase ale organismului :
- ciocanul,
- nicovala,
- scarita.
Ciocanul are aproape un centimetru, si ar putea incapea cu usurinta in varful unui deget.
Un tub – trompa lui Eustachio – se intinde de la urechea mijlocie, pana la faringe.
Trompa lui Eustachio permite intrarea si iesirea aerului, astfel incat presiunea din interiorul urechii, este egala cu presiunea din exteriorul urechii.
Daca presiunea este inegala, asa cum se intampla deseori atunci cand aterizati cu un avion, timpanul nu poate vibra asa cum trebuie.
Vibratiile trec dincolo de timpan, prin ciocan, ambele contribuind la cresterea intensitatii lor, astfel incat forta vibratiilor a sporit cu 20 sau 30 de ori, atunci cand acestea ajung in urechea interna.
Urechea interna contine trei canale semi-circulare :
- cohleea,
- utricula,
- sacula.
Cohleea este organul implicat direct in auz.
Acest tub de aproape 5 centimetri, in forma de melc, are cam trei spirale.
Intre acestea se afla o membrana acoperita, cu mai mult de 20 000 de celule cu par senzitive, fiecare avand intre 50 si 100 de firicele de par.
Vibratiile sonore provoaca unduiri ale lichidului din tub, care misca membranele si firicelele de par, provocand celulele cu par, sa transforme undele sonore in semnale nervoase, care sunt apoi transmise catre cortexul auditiv din creier, prin nervul cohlear si alti nervi.
Numai aceasta parte a creierului are 100 de milioane de neuroni.
Fiecare celula cu par poate declansa pana la 20 000 de semnale nervoase pe secunda, ceea ce inseamna ca, 400 de milioane de mesaje legate de sunet, ar trebui sa ajunga la creier, in fiecare secunda.
Lucrurile nu se intampla intocmai asa, deoarece nu exista decat 30 000 de fibre nervoase care sa transporte semnalele, iar fiecare dintre acestea poate transmite doar 1 000 de semnale pe secunda, sau un total de 30 de milioane de mesaje.
Aceasta diferenta face ca o cantitate insemnata de mesaje sa fie pierdute.
La fel ca si in cazul informatiei vizuale, provenite de la ochi, cea mai mare parte, dar nu toate fibrele care transporta sunetul de la urechi, traverseaza catre partea opusa a creierului.
Mesajele ce sosesc, sunt comparate de catre cele doua emisfere, si asemanate cu sunetele deja existente in memorie.
Pe baza acestei comparatii, creierul da corpului instructiuni, daca sa actioneze sau nu, si decide daca sa retina sau nu, informatia in memorie.
Modul in care acest proces are loc, ramane un mister.
Procesul prin care auzim este chiar remarcabil.
Ganditi-va cum puteti filtra anumite sunete.
De exemplu, o mama poate dormi in orice alte conditii, dar atunci cand copilul ei se agita in alta camera, ea se trezeste imediat.
Creierul ei monitorizeaza, in mod constant, sunetele, si poate distinge, cumva, ceea ce este important.
Un alt fenomen interesant, legat de auz, dar si de celelalte simturi, este faptul ca oameni diferiti, percep acelasi stimul, in moduri distincte.
De exemplu, co-autorul tanar, destept si incredibil de chipes, al acestei carti, da dovada de bun gust ascultand muzica rock, in timp ce tatal lui batran si incuiat, considera acest gen de muzica, un zgomot infernal.
Nota : Un motiv pentru care multe animale pot auzi mai bine decat oamenii, este faptul ca urechile lor externe sunt mult mai eficiente, miscandu-se ca niste antene de radar, in directia sunetului.
Animalul cu cel mai ascutit auz, este liliacul. Liliecii vampiri pot auzi frecvente, de opt ori mai mari decat frecventele percepute de oameni, ceea ce le usureaza sarcina de a gasi oamenii, si a le bea sangele ( glumesc ! )
( extras din Sa intelegem creierul, capitolul 10, Originea simturilor, Arthur S. Bard, Dr. Mitchell G. Bard, Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 2006 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu