Terorism
Concepte si evaluari
Abordand latura teoretica a terorismului, invocam, pe langa nelinistea pe care o sugereaza un asemenea pericol, nasterea unei dileme care provine din definitia clausewitziana, conform careia razboiul este continuarea politicii, sau razboiul este un sfarsit al politicii.
Am subliniat aici cuvantul ‘ razboi “, deoarece suntem, din pacate, martorii unui razboi al unei minoritati cu civilizatia, dar si al civilizatiei cu protipendada raului, a celor carora nu le pasa, a caror educatie prezinta grave deficiente de perceptie a umanului, punand inaintea tuturor violenta maximalizata, dar justificata prin motivatii ce tin de minima educatie.
Instructia, in cazul acestora din urma, nu semnifica studiu, ci tinta, scop, victime, misiuni indeplinite, permanenta teroare, subordonarea individului pe aceasta cale, atingerea scopurilor politice, economice, etc.
Evenimentele deosebit de grave care “ au schimbat lumea “ ( New York, Madrid, Londra ) au generat si abordari unitare, in cadrul noului concept, conform caruia securitatea mondiala este amenintata, in principal, de terorism, ca efect secundar al globalizarii.
Prin atacurile iresponsabile si fara precedent, inca o data se confirma “ legalizarea “ actului terorist asupra omului simplu, nevinovat, prin intermediul caruia se urmareste amplificarea starilor emotionale la nivel national, dar si al autoritatilor Statului.
In acest subcapitol, se impune a fi tratata si conceptia conform careia, mass-media este “ complice “ al teroristilor, deoarece reprezinta adevarate camere de ecou pentru actele teroriste, aceste ecouri putand provoca o “ contagiere “ a fenomenului, in spatiul public.
O formulare explicita a acestei conceptii, se gaseste in celebra declaratie a fostului prim-ministru al Marii Britanii, Margaret Thatcher care explica : “ teroristii se hranesc din publicitatea mediatica “.
Prin actele teroriste se genereaza stari emotionale cu implicatii grave in procedurile de interpretare, evaluare, documentare a actelor ( faptelor ) de natura terorista.
Astfel, fiecare actor, mass-media si terorism – se bazeaza pe principiul interesului reciproc [ * in “ Media vs. Terorism “, Isabelle Marrou-Garcin, Ed.Tritonic, Bucuresti, 2001 ] sau, direct spus, initiatorii actelor teroriste isi legitimeaza actiunile, prin intermediul media.
Pe de alta parte, o serie de rauvoitori sau subiectivi in interpretarea actelor de management al macro-deciziilor, pot demonta realizarea unei dependente a mediei fata de Stat, chiar pentru angrenarea acesteia la activitati anti-teroriste.
In Romania, consumatorul de media, avid de spectaculos, nu este decat intr-o mica masura educat anti-infractional, iar reactia sa se bazeaza pe instinct, sau pe spirit aventuros.
Actiunile teroriste disimuleaza desigur scopuri politice, dar finalmente au ca tinta macro-interese economice.
Intr-un studiu al unui grup de reflectie, si care privea scopurile si persoanele angrenate in acte teroriste s-a concluzionat, printre altele, ca interese economice au generat actul violent maximalizat, si s-a urmarit impactul economic asupra unei anume zone geografice din Orientul Apropiat, prin impunerea anumitor masuri politice ( revizioniste sau secesioniste ). In consens cu doctrina din domeniu, se poate nuanta ca sponsorizarea terorismului ( morala sau materiala ) impune ca reactie, o cultura in domeniul destructurarii unor asemenea evenimente, emanciparea, imbunatatirea si imbogatirea acesteia, pentru a nu se mai repeta vreun “ esec al politicii, al diplomatiei, sau al cunoasterii inamicului “ [ “ CIA – o istorie secreta “, Tim Weiner, Ed. Litera International, Bucuresti, 2009 ].
( extras din Infractiunile de terorism Legislatie si procedura penala, Iosif Bararu, Colectia Monografii, Ed.Universul Juridic, Bucuresti, 2010 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu