Terorismul aerian : motivatii, scopuri, modalitati de realizare ( 4 )

Terorismul aerian : motivatii, scopuri, modalitati de realizare ( 4 )

Metode, mijloace si procedee folosite pentru capturarea unei aeronave

Deoarece nicio actiune terorista adversa nu s-a intamplat vreodata, ( cel putin din ce stim ) impotriva unui operator aerian de marfa, se poate concluziona ca acest grup tinta particular din aviatia comerciala, nu a atras atentia teroristilor.

In acest context, de altfel, ar putea fi accentuat ca nu exista nicio marturie concludenta ca teroristii au incercat vreodata sa plaseze o bomba, printre marfa transportata de operatorii aerieni cargo.

Doua elemente cheie ale operatiunilor operatorilor aerieni de marfa virtual, ii determina pe teroristi sa nu ia drept tinta un operator cargo :

( 1 ) unul este sistemul de distributie multimodal, inerent,

( 2 ) celalalt este serviciul specializat unic, pe care operatorul il furnizeaza, bazat pe cea mai rapida livrare posibila a expeditiei.

Fiecare articol acceptat pentru tranzit, este meticulos inregistrat si contabilizat intr-o baza de date computerizata, cu detaliile exacte ale expeditorului si ale destinatarului, cu data si ora ridicarii, locatia de plecare, etc.

Prin contrast, de exemplu, pasagerii unui zbor comercial regulat, sosesc la aeroport fara nicio verificare prealabila, valabila si precisa, la locul specificat de plecare.

Singurele informatii solicitate sunt un tichet de rezervare, si un pasaport.

O aeronava poate fi capturata la sol – pe platforma aeroportuara  -, sau in zbor.

La sol poate fi capturata prin actiunea unui comando extern, sau prin actiunea unor pasageri-teroristi, inainte de decolare.

In zbor, poate fi capturata prin actiunea unor teroristi infiltrati printre pasageri.

Metoda folosita pentru capturare este inducerea fricii, intimidarea membrilor echipajului, a pasagerilor, si a celor de la sol, prin amenintarea cu producerea de avarii grave aeronavei, cu vatamarea corporala grava, sau chiar cu uciderea unor membri ai echipajului sau pasageri, urmata de transpunerea in practica a amenintarii, daca nu le sunt satisfacute cererile.

In acest scop, pot fi intrebuintate :

§       Arme de foc,

§       Arme albe,

§       Dispozitive explozive,

§       Spray-uri,

§       Practic, orice ce poate periclita integritatea fizica a persoanelor aeronavei.

In ziua de 5 septembrie 1986, avionul Boeing – 747, al companiei Pan Am, era parcat pe platforma aeroportului Karachi, Pakistan, pentru imbarcarea pasagerilor cu destinatia Frankfurt.

Se aflau la bord, 385 de pasageri, plus cei 16 membri ai echipajului, si se astepta sa fie adusi ultimii 58 de pasageri.

Patru teroristi, care au patruns in aeroport, intr-o masina cu inscriptiile politiei, s-au urcat cate doi, pe fiecare din cele doua scari ale avionului, blocandu-l imediat.

Au tras cateva focuri de avertisment, ca sa se inteleaga ca nu este o gluma, si au cerut sa fie condusi in cabina pilotilor, dar ... surpriza : in cabina, nu se afla niciun pilot !

Avionul Boeing- 747 este prevazut cu doua franghii de evacuare a pilotilor, in caz de atac terorist la sol, pe portierele de avarii ale cabinei pilotilor, iar pilotii le-au folosit cu succes !

Au urmat negocieri, prin radio, de-a lungul a 16 ore, teroristii cerand piloti si aprobare pentru deplasarea aeronavei la Larnaca, in Cipru, amenintand in caz de refuz, cu executia pasagerilor.

Intre timp, autoritatile pakistaneze au pregatit un grup de asalt, care a intervenit in forta, la bordul aeronavei.

Din nefericire, 20 de pasageri si un membru al echipajului si-au pierdut viata.

Din acest exemplu, putem trage concluzia ca, daca o aeronava este capturata, la sol sau in aer, aceasta nu inseamna ca are loc in mod automat, o deturnare.

Preluarea comenzilor de zbor s-a intamplat numai la 11 septembrie 2001, cand patru aeronave de pasageri, ale unor companii americane ce efectuau curse interne, au fost deturnate in zbor, de patru echipe de teroristi ce includeau si cate un terorist pilot, fiind folosite :

§       Arme albe : box-cuttere,

§       Spray-uri cu piper.

Ca exemplu, deturnarea zborului American 11, a inceput la aproximativ 15 minute de la decolare, cand doi dintre pirati, cel mai probabil Wail si Waleed al Shehri, i-au injunghiat, cu box-cuttere, pe doi dintre insotitorii de bord care pregateau servirea pasagerilor, poate pentru a obtine cheia de la cabina pilotilor, poate pentru a-l obliga pe unul dintre insotitori sa le deschida, sau poate pentru a forta pe unul din piloti sa iasa din cabina.

Apoi, Atta, singurul terorist de la bord, pregatit sa piloteze un jumbo-jet, s-a indreptat spre cabine pilotilor impreuna cu Omari.

In acel moment, Daniel Lewin care statea chiar in spatele lui Atta, a incercat sa-i opreasca, dar a fost injunghiat de Satam al Suqami, care statea chiar in spatele lui.

Lewin servise patru ani, ca ofiter in armata israeliana.

Pentru a forta pasagerii sa se retraga in spatele avionului, piratii au intrebuintat, cel mai probabil, spray cu piper, si au amenintat ca vor detona o bomba.

Toate celelalte deturnari din lume s-au efectuat prin preluarea / exercitarea controlului, asupra cabinei pilotilor, respectiv a pilotilor, prin amenintarea cu recurgerea la violenta, sau prin recurgerea la violenta, prin folosirea, amenintarea cu folosirea, armelor de foc, a armelor albe, sau detonarea, amenintarea cu detonarea, unor incarcaturi explozive, de catre teroristi infiltrati in randul pasagerilor.

Pentru intimidare, au fost situatii cand s-au tras focuri de avertisment in aer, sau au fost impuscati aleatoriu pasageri sau membri ai echipajului.

In ziua de 26 august 1970, un terorist polonez a incercat deturnarea unui avion AN-2, al companiei « LOT « .

Imediat dupa decolarea de pe Katowice, Polonia, teroristul, cu o grenada in mana, a patruns in cabina pilotilor, si a cerut deturnarea avionului spre Viena, Austria.

Pentru ca a fost refuzat, teroristul a detonat grenada, automutilandu-se, si ranind alti zece pasageri.

In acest exemplu, teroristul polonez nu a capturat aeronava, nu a fost interesat de pasageri, el a incercat sa-si exercite controlul asupra pilotilor, si implicit, sa deturneze avionul, dar nu a reusit nici macar preluarea controlului, datorita necooperarii pilotilor.

Un adevarat “ razboi “ s-a declansat la bordul avionului Boeing-720, al companiei “ Ethiopian Airlines “, in ziua de 8 decembrie 1972, cand, imediat dupa decolarea de la Addis Abeba, Etiopia, spre Paris, Franta, sapte teroristi inarmati cu grenade au somat echipajul sa schimbe ruta.

Garda de bord a intervenit, si cei sapte teroristi au fost impuscati mortal, inainte de detonarea grenadelor.

Avionul s-a intors si a reusit sa aterizeze normal la Addis Abeba.

In ziua de 25 decembrie 1986, un avion irakian Boieng 737, a decolat de la Bagdad, Irak, la ora 13.00 locala, cu destinatia Amman.

In zbor de croaziera, la 8 000 ( opt mii ) de metri altitudine, un grup de teroristi a incercat sa captureze aeronava.

Au urmat lupte intre teroristi si membrii garzii de bord : doua grenade au explodat langa usa cabinei pilotilor, ranindu-i grav pe acestia.

Totusi, pilotii au reusit o aterizare fortata in Arabia saudita, cu consecinte tragice : 60 de pasageri, si 3 membri ai echipajului au decedat, reusind sa se salveze numai 43 de persoane.

( extras din Terorismul aerian : abordare juridica : prevenirea si gestionarea crizelor, Prof.univ.dr. Costica Voicu, Mircea Ionescu, Bucuresti, Ed. Pro Universitaria, 2006 )