Boala cu deficit de atentie si hiperactivitate sau ADHD
Boala cu deficit de atentie si hiperactivitate – ADHD - este un diagnostic, din ce in ce mai de intalnit la copiii care au dificultati de concentrare, nu pot sta locului si nu-si pot controla comportamentul impulsiv.
Pe masura ce maladia a fost mai mult mediatizata, din ce in ce mai multi copii au fost diagnosticati cu ADHD.
In prezent, se crede ca aceasta boala afecteaza cam 2 milioane de copii, adica 5 %, baietii fiind de 2-3 ori mai des atinsi.
Unii copii se pot vindeca, dar altii raman cu boala.
Adultii isi dau seama ca ar fi putut sa sufere de ADHD din copilarie, iar azi cauta medicamente si terapie pentru a-i ajuta sa depaseasca problemele care le afecteaza slujbele si interactiunile sociale.
ADHD este subiectul unor cercetari intensive, din cauza prevalentei sale printre copii.
Nimeni nu este sigur de cauze, dar studiile au aratat ca anumite structuri din creier – cortexul prefrontal, corpul striat, ganglionii bazali – sunt mai mici decat la media, la persoanele cu ADHD, iar zonele care controleaza atentia sunt mai putin active.
Unii cercetatori au sugerat si cauze din mediu, cum ar fi plumbul, care ar juca un rol important in aparitia bolii.
De asemenea, descoperirea faptului ca oamenii cu ADHD au, de obicei, o ruda apropiata cu aceeasi problema sugereaza ca maladia este ereditara.
Ca si in cazul multor altor boli mintale, medicatia si terapia ii pot ameliora simptomele.
Astazi, milioane de copii diagnosticati cu ADHD iau medicamente, cum ar fi metilfenidat ( Ritalin ) si amfetamine ( Dexedrine si Adderall ).
Poate parea ciudat sa administrezi stimulente unor copii hiperactivi, iar cercetatorii nu pot explica prea bine, de ce acestea au efect, dar teoria de baza este ca zonele din creier implicate in planificare, prevedere si inhibarea actiunilor, sunt prea putin stimulate la persoanele cu ADHD.
Stimulentele cresc activitatea neuronala din aceste zone, la nivele mai normale.
In capitolul 19 am vorbit despre amfetamine, ca droguri ce pot da dependenta, de care se face frecvent abuz.
Folosite sub supraveghere medicala, pentru a trata ADHD, sunt benefice.
In plus, contrar credintei ca utilizarea acestor stimulente in copilarie, poate creste riscul dependentei de droguri in viitor, dovezile arata exact opusul.
Pana nu demult, folosirea medicamentelor era, de obicei, oprita in adolescenta ; totusi, cercetatorii au descoperit ca, si copiii mai mari si adultii cu ADHD pot beneficia deseori in urma unui tratament pe termen lung.
Totusi, in cazurile in care simptomele dispar, copilul ar putea sa nu mai aiba nevoie de medicamente.
Nota : Un studiu comun, al Institutului National pentru Abuz al Drogurilor si Institutul pentru Sanatate Mintala, a descoperit ca baietii cu ADHD care fusesera tratati cu stimulente, deveneau dependenti de droguri si alcool, intr-un procent extrem de mic, pe masura ce inaintau in varsta. Pe de alta parte, oamenii cu ADHD, in special netratata, au un risc mult mai mare sa devina dependenti de substante.
( extras din Sa intelegem creierul, capitolul 20, Conexiuni incrucisate, Partea a V-a, Creierul bolnav, Arthur S. Bard, Dr. Mitchell G. Bard, Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 2006 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu