Terorismul aerian : motivatii, scopuri, modalitati de realizare ( 3 )
Motivatia capturarii si deturnarii unei aeronave
Deturnarea unei aeronave este asimilata cu un act de piraterie aeriana, si prin urmare cei care comit acte de deturnare aeriana sunt numiti pirati ai aerului.
Dupa aproape 40 de ani de piraterie aeriana continua, exista o cantitate determinata de informatii depre piratul aerian.
Profesorul Jerold Post a efectuat studii comparative, gasind ca nu exista un sablon de gandire sau personalitate terorista.
Exista aproape la fel de multe variante de personalitate, care se implica in actiunile teroriste, cate variante de personalitate sunt in general.
In opinia domniei sale, cei mai multi teroristi sunt psihologic normali.
Ei se ridica din toate straturile societatii, si provind din diverse medii culturale, nationale si ideologice.
In literatura de specialitate exista trei Teorii referitoare la cauzele ce ii determina pe indivizi sa devina teroristi :
- agresiunea si frustrarea,
- identitatea negativa,
- furia narcisista.
( 1 ) Teoria agresiunii si frustrarii este sustinuta de cercetatori precum Joseph Margolin.
Acesta argumenteaza ca, majoritatea comportamentelor teroriste sunt reactii la frustrarea cauzata de nevoi si obiective personale, economice si politice, variate.
( 2 ) Recurgand la Teoria lui Erkson a formarii identitatii, si in special a identitatii negative, psihologul american Jeanne Knutson sugereaza ca, teroristul politic isi asuma in mod constient, o identitate negativa.
El da exemplul unui terorist croat care, in calitate de membru al unei minoritati etnice nedreptatite, a fost dezamagit de esecul aspiratiilor sale de a urma studii superioare si, drept urmare, a adoptat o identitate negativa, devenind terorist.
Folosind abordarea ca teroristii sunt bolnavi psihici, aceasta ipoteza se refera la inceputurile terorismului.
( 3 ) Daca narcisismul primoridal, care apare sub forma “ egoismului pur “, nu este neutralizat de testarea realitatii, va produce indivizi psihopati, aroganti si egocentrici ( egocentristi ).
Infrangerea narcisista poate duce, de asemenea, si la reactii de furie si la dorinta de a distruge ceea ce, cred ei, a cauzat-o.
Exista, de exemplu, un mare procentaj de paranoici suparati, multi dintre ei avand tendinta sa se exteriorizeze, sa caute in exterior vinovati pentru ceea ce a fost, sau este gresit in viata lor.
Psihologul Eric D. Shaw ofera un caz revelator, pe care il numeste “ Modelul evolutiei personale “, prin care teroristii intra in noua lor profesie.
Componentele acestei evolutii includ : procese de socializare, evenimente incurajatoare, legaturi personale cu membrii grupurilor teroriste.
Profesorul Post a efectuat studii in Germania Federala, unde a descoperit ca multi dintre cei care au intrat in grupari teroriste, au avut experiente nereusite la scoala sau la munca.
Dezvoltandu-se ca lupi singuratici, acesti tineri au venit in lumea adultilor, cu un deformat sens al autoaprecierii.
Ca o consecinta, intrarea intr-o grupare terorista poate reprezenta pentru acestia, primul sens adevarat al existentei lor, dupa o viata plina de respingeri.
Celula terorista devine treptat familia pe care tanarul nu a avut-o niciodata.
Identitatea terorista ofera individului un rol in societate, chiar daca este unul negativ, suficient pentru a compensa pierderile anterioare.
Apartenenta la o grupare terorista pare sa aiba drept rezultat, o retorica comuna care este puternic crezuta.
Limbajul este absolutist, negru si alb, fara umbre de gri.
Lumea este polarizata intre idealizarea grupului, si o proiectie spre nediferentiatii, ceilalti, restul, simbol a tot ce este gresit in lume.
O astfel de schema psihologica, permite teroristilor sa rationalizeze, si sa indeplineasca cele mai violente actiuni.
Gruparile teroriste sunt similare sectelor sau culturilor religioase. Ele cer angajamentul total din partea membrilor, raresc sau chiar interzic relatiile sexuale, impun supunerea totala, incearca sa-si indoctrineze membrii, cu ideologia lor proprie.
Din tendinta de a-si subordona identitatile in grupare, rezulta un fel de mentalitate de grup, si un cod moral de grup ce implica obedienta totala a individului, fata de grupare.
Finalmente, nimeni nu devine terorist peste noapte.
Drumul este gradual, pas cu pas, dar ocazional un eveniment critic poate accelera saltul spre terorism.
Michael Baumann, fost membru al gruparii Armata Rosie, a scris in autobiografia sa, ca, atunci cand politia vest berlineza a ucis un prieten de-al sau, in timpul demonstratiilor din anul 1967, a avut o revelatie inspaimantatoare care l-a convins sa lupte fara mila.
Intr-un mod similar, Leila Khaled, membra a Frontului Popular pentru Eliberarea Palestinei, implicata in deturnarea multipla din Iordania, din anul 1970, a fost evident traumatizata cand, fetita fiind, ea si o prietena de joaca, s-au refugiat sub treptele casei ei in Palestina, moment in care soldatii israelieni au invadat orasul.
Prietena de joaca, iesind de sub trepte afara, ca sa-si recupereze o papusa, a fost ciuruita in fata Leilei Khaled.
Una din caracteristicile existentiale ale terorismului, si implicit a teroristilor, consta in obsesia acestora de a convinge opinia publica, grupul social tinta, sa priveasca lumea asa cum o privesc ei, potrivit propriului standard de legitimitate politico-sociala.
Sistemul de convingeri ale subiectilor activi ai actului terorist, poate sa provina din surse cum ar fi cadrul politic si social in care se formeaza si traiesc acestia ; o asemenea matrice cuprinde factori culturali variabili, cum ar fi istoria, traditiile, cultura, religia, ce sunt transmisi membrilor grupului, prin anumite tipare de socializare.
Odata intrati in conflict deschis cu societatea, teroristii accepta clandestinitatea, marginalizarea si autoizolarea plina de tensiune si nesiguranta, fapt care determina adoptarea unui set rigid de convingeri, neconforme cu realitatea.
Cea mai mare parte a teroristilor se considera victime, nu agresori, autopercepandu-se ca fiind reprezentantii celor oprimati, incapabili sa se apere singuri.
Teroristii au constiinta “ superioritatii “ lor morale, se considera mai sensibili, mai nobili, in fapt, niste idealisti pe care societatea nu ii “ merita “.
Tendinta organica a terorismului spre pseudo-legitimizare este reflectata de folosirea curenta a unor termeni juridici, extrem de elaborati, pentru a incadra atentatul terorist, intr-o aura justificativa, de legitimitate.
Teroristii isi proiecteaza imaginea actelor lor, cu ajutorul simbolisticii militare, incercand sa acrediteze ideea unui razboi conventional intre ei si restul lumii.
Pentru teroristi, victimele atentatelor, chiar si cele intamplatoare, sunt reprezentanti ai dusmanului.
Refuzul responsabilitatii pentru actele de violenta este la fel de caracteristic terorismului, ca si tendinta de a considera orice actiune un succes – particularitate definitorie a terorismului.
Au fost identificate mai multe tehnici de “ dezangajament “ moral, folosite de gruparile teroriste pentru a se izola de consecintele umane ale actiunilor lor :
§ justificarea morala a actiunilor,
§ minimalizarea si ignorarea suferintei victimelor,
§ transformarea victimelor in simple obiecte.
Motivele specifice terorismului pot fi diverse, dar cele mai comune sunt :
§ dorinta de a raspandi un mesaj,
§ razbunarea si pedepsirea,
§ fanatismul religios,
§ subminarea autoritatii de Stat,
§ lupta pentru eliberare, emancipare si
§ obtinerea puterii politice.
Ca organizare, terorismul este clasificat in :
1. terorism individual, comis in general de persoane cu probleme psihice majore, si
2. terorism de grup.
Cel mai cunoscut caz de terorism individual, este Theodor Kaczynski, absolvent al Universitatii Harvard, fost profesor la Universitatea Berkley din California, SUA, care, suferind de schizofrenie, a comis 23 de atentate pe parcursul a 18 ani.
Terorismul de grup se poate clasifica in :
§ Grup terorist izolat – este compus dintr-un numar redus de persoane, in general, rude sau amici, care decid in mod spontan, formarea unui grup terorist ; este foarte rar si extrem de dificil de combatut si anihilat.
Cel mai cunoscut caz este al teroristilor Timothy McVeigh si Terry Nichols, responsabili pentru atentatul asupra cladirii FBI din Oklahoma, SUA ;
§ Grup terorist de franciza – este un grup care ofera o umbrela ideologica, politica si religioasa comuna, pentru a favoriza aparitia unui mare numar de grupuri teroriste izolate, care sa actioneze pentru atingerea aceluiasi obiectiv.
Al-Qaeda este considerata un asemenea grup, si se apreciaza ca a adus ca noutati, elaborarea unei ideologii extremiste complexe, folosirea internetului pentru atragerea de noi aderenti, si ducerea campaniei de propaganda, punerea la dispozitia oricarui doritor, a bazei ideologice si a unor manuale de instructie, si furnizarea, la cerere, de sustinere financiara si asistenta tehnica ;
§ Grup terorist cu sustinere externa ;
§ Grup terorist afiliat unei miscari politice, religioase sau unui curent politic – reprezinta prelungirea militara si operativa, a unei miscari politice, civile sau religioase necombatante – cum ar fi Al-Qaeda pentru Wahabism, ETA pentru separatismul basc, Sendero Luminoso pentru Partidul Comunist din Peru ;
§ Organizatii de insurgenta si terorism – IRA ( Armata Republicana Irlandeza ).
( extras din Terorismul aerian : abordare juridica : prevenirea si gestionarea crizelor, Prof.univ.dr. Costica Voicu, Mircea Ionescu, Bucuresti, Ed. Pro Universitaria, 2006 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu