Stresul ( 1 )
Atunci cand ne gandim la reactia “ fuga sau lupta “, probabil ca primul lucru care ne vine in minte, este o amenintare fizica grava, dar si alte forme de stres pot declansa aceasta reactie.
Printre factorii care provoaca stresul mintal, se numara si incapacitatea de a rezolva un complex, sau o problema cu colegii de lucru, anxietatea generala sau depresia.
Factorii care produc stresul pot fi si fiziologici, cum ar fi :
§ Durerea,
§ Oboseala,
§ Infectiile cronice.
O cauza mai putin evidenta a stresului, pot fi factorii din mediu, cum ar fi :
- Poluarea,
- Multimile,
- Zgomotul puternic.
Daca un organism este supus la stres, sistemul simpatic este activat.
Neuronii post-ganglionari ai sistemului elibereaza adrenalina. Adrenalina stimuleaza nervii, care la randul lor stimuleaza tesuturile din corp.
Ca rezultat, tractul gastrointestinal isi reduce activitatea, ritmul batailor inimii si tensiunea arteriala cresc, arterele coronare se dilata, dar si tuburile respiratorii din plamani, numite bronhii.
Leziunea sistemului simpatic din gat provoaca o stare interesanta, cunoscuta sub denumirea de Sindromul Horner, caracterizat prin niste procese numite :
- Mioza,
- Ptoza,
- Anhidroza.
In cadrul acestui sindrom, pupila se micsoreaza ( mioza ), deoarece muschiul care permite dilatarea pupilei este paralizat.
Caderea pleoapei ( ptozã ) apare datorita denervatiei ( o deconectare a caii nervoase ) muschiului neted care ridica pleoapa.
Totusi, pleoapa poate fi ridicata voluntar, prin actiunea fibrelor musculare striate din pleoapa, mediat de nervul cranian III.
Absenta transpiratiei – anhidrozã – face ca partea fetei si a gatului, afectate de sistemul simpatic lezat, sa para inrosite, iar, la atingere, sa fie mai calde si mai uscate decat cealalta parte.
( extras din Sa intelegem creierul, capitolul 12, Pilotul automat al corpului, Arthur S. Bard, Dr. Mitchell G. Bard, Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 2006 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu