Mesajul FB pe care l-am gasit pe 6 Ianuarie 2014 in cutia postala si un mesaj similar gasit de alta persoana. Tema mesajelor : Biserica
Bisericile si preotii lor
In urma cu cateva zile, probabil chiar in ziua de 5 ianuarie 2014 am primit o cerere de prietenie din partea unei persoane foarte dragute de altminteri, si dupa cateva minute, timp in care m-am uitat sa vad ce este nou pe pagina mea de facebook, ce au mai postat prietenii mei, i-am raspuns dandu-i OK-ul respectivei cereri de prietenie.
Se intampla ca uneori, cand cineva iti cere prietenia si tu i-o acorzi, pe Facebook, atunci persoana respectiva sa iti scrie un mesaj tot pe FB, in care sa iti spuna simplu : “multumesc”, sau, daca nu iti scrie un mesaj in cutia ta postala, atunci iti posteaza chiar pe pagina ta de Facebook, acest simplu cuvant : “ multumesc”.
Unii mai adauga si “multumesc pentru prietenie”, sau “multumesc pentru accept”, si raspunsurile acestea simple sunt in acelasi sens toate.
In ziua de 5 ianuarie 2014 trebuie sa o spun, cand am gasit cererea aceasta de prietenie despre care scriu mai sus, mi-am spus ca numele imi suna cunoscut, ca l-am intalnit pe alta / alte pagina / pagini de facebook.
Intr-adevar, poate asa este, poate am intalnit acest nume, poate cine stie, mi s-o fi parut mie, dar totusi sa spun ceea ce mi s-a parut :
Cred si spun cred, ca numele persoanei care mi-a cerut prietenia, si pe care il veti vedea mai jos, l-am vazut pe una sau alta dintre paginile unor biserici, respectiv fie pe pagina Mission to Magadan, adica Misiunea Magadan, care este situata in Siberia Orientala, in Rusia, fie pe pagina Bisericii Our Lady of Fatima Russian Byzantine Catholic Church din San Francisco, SUA.
Sa incerc sa explic cate ceva, sa punctez cate ceva :
Cand am intrat pe pagina Mission to Magadan din Siberia, Rusia, am vazut ca Misiunea Magadan, respectiv Biserica Nasterea Domnului Isus avea printre prietenii sai alte biserici, lucru firesc, si tot de aici puteai sa tragi concluzia ca existã o legatura intre aceste biserici prietene, ca s-au cunoscut, ca se cunosc, ca sunt in legatura.
Intr-adevar, nu peste mult timp am avut si confirmarea faptului ca Misiunea Magadan si Biserica Our Lady of Fatima Russian Byzantine Catholic Church se cunosc, intrucat preotii Bisericii Our Lady of Fatima... mentionate, isi exprimau dorinta ca preotul paroh al Misiunii Magadan, Parintele sau Father Michael Shields sa le mai viziteze parohia in viitor.
Acuma, se intâmplã asa, cand intri pe orice pagina, a unei persoane fizice sau a unei biserici, este firesc ca pe acea pagina sa intalnesti, in general un acelasi cerc de persoane, adica pe prietenii acelei persoane fizice, sau acelei biserici.
Prin urmare, cand persoana fizica sau biserica, sau alta entitate, posteaza ceva, un anunt, o informatie, o urare, un articol, o fotografie, un mesaj, cei care vor vedea informatia postata si vor da “Like”, vor fi tocmai prietenii acelei pagini.
Or, mie mi s-a parut ca, printre prietenii Mission to Magadan, adica ai Misiunii Magadan, sau daca nu ai Misiunii Magadan, atunci ai Bisericii Our Lady of Fatima..., am intalnit numele persoanei de mai jos care mi-a cerut pe FB prietenia in 5 ianuarie 2014 si mi-a lasat pe 5 ianuarie 2014 seara, un mesaj in cutia mea postala, mesaj pe care eu l-am gasit in cursul diminetii zilei urmatoare de 6 ianuarie 2014.
Prin urmare, cand am gasit cererea de prietenie a persoanei mentionate mai jos, eu am cautat pe pagina Misiunii Magadan printre persoanele care dau “Like” postarilor Misiunii Magadan, insa nu am gasit, sau nu am mai gasit numele acestei persoane.
Mi-am spus ca da, intr-adevar, nu e obligatoriu nici sa dai Like tot timpul, pe paginile prietenilor, nu e deloc obligatoriu.
Pe pagina Bisericii Our Lady of Fatima recunosc ca nu am mai intrat sa caut printre cei care dau “Like” numele persoanei de mai jos care mi-a cerut prietenia si mi-a scris un mesaj in 5 Ianuarie 2014.
Insa, am intrat totusi pe pagina celei care imi cerea prietenia si am constatat ca isi deschisese un cont de Facebook in aceeasi zi in care mi-a cerut mie prietenia, sau cu o zi in urma, adica cam pe 4-5 ianuarie 2014.
Faptul ca, cei care dau Like pe pagina de FB a Misiunii Magadan sunt adesea, daca nu intotdeauna, prietenii, chiar cunoscutii Misiunii Magadan este real, intrucat de exemplu, in prima Newsletter pe care am primit-o dupa ce m-am abonat la newsletter-ul Misiunii Magadan, Misiunea Magadan ne scria, noua cititorilor, prietenilor abonati, despre activitatile sale crestine si caritabile si era mentionata contributia a doua tinere adolescente care tricotasera sau crosetasea caciulite pentru nou-nascutii din orasul Magadan mai putin favorizati de soarta.
Erau mentionate numele si prenumele acestor doua adolescente, iar ulterior pe una dintre ele, din Alaska, judecand dupa nume si prenume am putut-o intalni printre persoanele care dadeau acel “Like”, in dreptul postarilor Misiunii Magadan de pe Facebook.
Nu stiu de ce, dar nici Alaska nu ma mai minuneaza cu nimic, dar are niste peisaje, natura adica, foarte frumoase.
Desigur insa printre aspectele frumoase, putem numara faptul ca exista biserica sau arhidieceza din Anchorage, biserica foarte frumoasa cu adevarat, insa se pare, spun se pare, pentru ca in fond nu traiesc acolo si nu stiu exact cum este acolo, se pare deci ca totusi prezenta la biserica este ceva mai scazuta.
In cele din urma trebuie sa precizez ca, daca ma gandesc bine, in trecut eu am intrat pe pagina Bisericii Saint Andrew, aceea era o biserica foarte frumoasa si tot undeva prin Alaska.
Un alt aspect frumos erau cele doua adolescente care au tricotat caciulite pentru nou-nascutii din orasul Magadan din Rusia, asa cum am spus aceste adolescente sunt mi se pare, amandoua, una din ele sigur, din Alaska.
Si cred ca pe pagina Misiunii Magadan dã “Like” si mama uneia dintre aceste doua adolescente.
Pana aici si din punctul de vedere al celor mentionate imediat mai sus, totul e bine si frumos.
Totusi, pe mine m-a uimit nu demult, un Interviu pe care l-am vazut si publicat si pe blogul meu, al Parintelui sau Father Michael Shields, preotul paroh al Bisericii Nasterea Domnului Isus din Magadan si sufletul, creatorul acestei biserici si al Misiunii Magadan.
Interviul este foarte interesant, este si foarte frumos si il puteti vedea la adresa internet urmatoare : www punct wheregodweeps.org, si mai exact la adresa urmatoare :
wheregodweeps.org/index.php/component/K2/284?video=1
In cadrul interviului mentionat, realizat de un post de televiziune american, la inceput realizatorul emisiunii, al interviului a spus ceva despre un moment de, cum sa il numesc, de criza in viata Parintelui Michael Shields, acuma nu stiu daca e tocmai cuvantul cel mai exact, si, se pare, acest moment de criza a fost punctul de plecare al dorintei si ulterior al deciziei Parintelui Michael Shields de a pleca din Alaska, unde el a fost preotul Bisericii din Anchorage timp de mai multi ani de zile, de a pleca deci, si unde ?, in Rusia, la Magadan, unde ulterior a construit o Biserica Catolica, cu hramul Nasterea Domnului Isus.
Intr-adevar, si inca de la bun inceput mie mi-a retinut atentia si mi-a si placut mult, “Mission Witness”, marturisirea de credinta a Parintelui sau Father Michael Shields al Inimii lui Isus ( of The Heart of Jesus ), pe care am gasit-o publicata pe pagina Bisericii Nasterea Domnului Isus din Magadan, sau mai exact inca www punct magadancatholic.com.
Am gasit aceasta “Mission Witness”, imediat ce am cautat si gasit pagina acestei Biserici MagadanCatholic.com, si cautarea mea a survenit dupa ce pe Katéo sau pe pagina Televiziunii Catolice ( franceze ) am vazut filmul documentar cu titlul :”Le goulag, la mémoire enfermée”, in acest film am aflat ca exista Parintele sau Father Michael Shields of the Heart of Jesus, precum si Biserica Nasterii Domnului.
“Mission Witness” este Marturisirea de Credinta a Parintelui Michael Shields si mie mi-a placut pentru felul direct in care este scrisa, pentru faptul ca, dar mai intai ca nu am mai vazut astfel de Marturisiri de Credinta, nu am mai gasit ca preotii scriu asa ceva, si pe urma era o marturisire din care se degaja sensibilitatea, dar nu numai.
Mi-am spus mereu ca voi mai scrie despre Mission Witness, si am tot amanat.
Dar am recitit Mission Witness si o recitesc adesea.
In cuprinsul Mission Witness, parintele Michael Shields a mentionat ca tatal sãu a decedat la un moment dat si tot in jurul acelei date triste, el a reusit sa urce pe muntele cel mai inalt din Alaska, lucru pe care si-l dorise mai demult.
Acuma, eu nu l-am cunoscut efectiv si nu stiu exact ce gandeste si care a fost viata Parintelui Michael Shields, dar vreau sa spun ce mi-a inspirat mie cand am citit in Mission Witness ca, in jurul datei decesului tatalui sãu, parintele Michael Shields a urcat pe cel mai inalt munte din Alaska, McKinley se numeste acel munte.
Mi-a inspirat faptul ca si-a iubit tatal foarte mult, ca se afla intr-un moment dificil emotional si ca simtea nevoia de a face ceva pentru a depasi acest moment.
Acel ceva a fost urcarea pe muntele cel mai inalt din Alaska, lucru care nu e tocmai usor daca ne gandim bine.
Vreau sa repet faptul ca nu stiu ce simtea, ce gandea Parintele Michael Shields in acele vremuri, la acel moment al vietii sale.
Dar stiu ca adesea, cand ne confruntam cu o cumpana sau un moment greu pentru noi, din punctul de vedere al emotiilor, al sentimentelor, simtim nevoia sa facem ceva pentru a putea trece peste acest moment, iar barbatii nu de putine ori simt nevoia sa faca concret un efort fizic, sau chiar sa iasa, sa faca miscare, sa aiba o activitate sporita sa zicem, fata de felul lor obisnuit de viata de pana atunci.
Aceasta, in timp ce, spre deosebire de ei, femeile se pot inchide in ele, pot deveni mai interiorizate, pot refuza sa mai aiba contacte si relatii sociale, se pot inchide in casa cum se spune.
Cu toate acestea, pe pagina de FB a Misiunii Magadan, nu foarte demult, niste prieteni ai Misiunii i-au adresat niste cuvinte prietenesti Parintelui Michael Shields, in speta unul dintre ei, si cel care a scris acel comentariu se aprecia pe sine ca fiind un “hooligan”, si spunea ca prin anii 1980 mergea le pescuit cu Parintele Michael Shields.
Este amuzant, nu pot spune ca nu este amuzant, dar in acelasi timp este si putin ciudat ca un om sa se aprecieze pe sine ca fiind un “hooligan”, chiar daca cine stie, o spune in gluma.
Nu ma indepartez prea mult de cele scrise mai sus, daca voi spune ca o remarca, faptul ca in cartea sa “Hipnoterapia. Teorie si Practica”, de Irina Holdevici, la capitolul “Autohipnoza si rezolvarea problemelor”, autoarea ne prezinta metoda lui Hunter din anul 1988, anume “Metafora puntii si a bolovanului”, care incepe cu aceste cuvinte : “Imaginati-va ca urcati cu greu un munte inalt”, mai departe in cursul acestei metode se mentioneaza ca “Este un drum dureros si greu, dar unii oameni il parcurg (metafora pentru depresie)”.
In cadrul interviului relativ recent, realizat de un post american de televiziune – il mentionam mai sus acest interviu -, Parintele Michael Shields a spus ceva despre o criza, dar nu a insistat asupra ei, insa el a spus ca simtea ca nu mai are in el asa de vie, asa de fierbinte, acea flacara pe care simte nevoia sa o aiba – teoretic vorbind orice preot ar trebui sa simta nevoia aceasta, in realitate insa...dar sa nu ne gandim la realitate acuma... – ca preot, aceasta se intampla cand inca se afla in Alaska, in Anchorage, prin urmare a facut o perioada de exercitii spirituale sau de retragere, adica s-a retras, a tinut post si s-a rugat timp de 40 de zile, pentru ca simtea ca Dumnezeu vrea sa ii vorbeasca si simtea nevoia sa afle ceea ce Dumnezeu vrea pentru el, in continuare.
Asa fiind, caci pentru a comunica cu Dumnezeu si a intra intr-un dialog cu Dumnezeu orice om – si orice om ar trebui sa faca asta, poate nu chiar 40 de zile, dar cateva zile oricum – trebuie sa fie cu sufletul linistit, in pace, rugandu-se, Dumnezeu l-a indreptat spre Magadan, acolo unde in trecut au fost lagare de munca fortata, si unde intr-adevar era o mare nevoie de ajutor si sprijin si unde sufletul sãu cald, nevoia sa de a da sprijin, ajutor, sustinere, iubire, rugaciuni, in calitate de preot, isi gasea cu adevarat rostul.
Cu alte cuvinte la Magadan erau multe de facut, spre deosebire presupun eu, de Alaska, care apartine Statelor Unite si unde oamenii duc o viata complet diferita de viata rusilor.
Imi amintesc de Irene si Andre Morel, doi soti canadieni, pe care i-am cunoscut la Bucuresti prin iarna 2001, Irene mi-a spus ca in Canada toata lumea, sau majoritatea oamenilor au un nivel ridicat de viata, au oricum tot ce le trebuie, nu le lipseste nimic si prin urmare nu mai e nimic sau aproape nimic de facut, spre deosebire insa de Romania.
Totusi, Irene a spus ca exista singuratatea oamenilor in Canada, si in acest sens mi-a oferit si niste mici tiparituri cu mesaje pline de credinta, care priveau imprejurarea ca de Craciun oamenii singuri se simt inca si mai singuri, si ca lumea petrece Craciunul mergand sa faca cat mai multe cumparaturi, in loc sa petreaca cu cei dragi, cu familia, cu prietenii sau alti apropiati, intr-o atmosfera de iubire, de dragoste de semeni autentica.
Pe mine m-a impresionat o contradictie, si anume : sensibilitatea cu care Parintele Michael Shields of the Heart of Jesus si-a scris acea “Mission Witness” a sa, - care imi place foarte mult si pe care o recitesc mereu - si faptul ca, unul din prietenii sai din trecut, din Alaska, nu demult pe Facebook pe pagina Misiunii Magadan s-a prezentat pe el insusi ca fiind un vechi prieten cu parintele Michael Shields, din anii 1980, un “hooligan”.
Bine. Sa fiu sincera pana la capat ?
Nu stiu de ce, dar m-am intrebat daca nu cumva, si din aceasta cauza, din cauza unei astfel de prietenii, a inceput Parintele Michael Shields sa se gandeasca sa plece din Alaska ?
Da, pentru ca un om, un barbat si un preot cu asa o sensibilitate precum a Parintelui Michael Shields, chiar daca a avut un prieten “hooligan” ( “hooligan” mai in gluma, mai in serios ), - ma gandesc eu, incerc sa ma pun in locul lui, si aceasta pentru ca eu sunt o faptura sensibila, - cum putea trai o astfel de relatie de prietenie, el, un om sensibil, cu un om mai putin sensibil, suficient de putin sensibil incat sa se autonumeasca “hooligan” ?!
Si acuma, revenind la mesajul primit de mine pe FB, in 5 Ianuarie 2014, seara, m-am intrebat de ce o persoana care vrea sa isi daruiasca averea Bisericii, cum scrie in mesajul de mai jos pe care l-am primit eu, - de ce nu contacteaza in mod direct un preot, sau chiar mai multi preoti, daca vrea sa isi imparta averea mai multor biserici ?
Desigur insa ca nici nu trebuie, nici nu e chiar foarte bine sa fii in viata suspicios.
Trebuie sa pleci de la premisa ca ai incredere in oameni, chiar daca viata iti arata ca multi oameni nu sunt de incredere.
Pe urma, in ipoteza in care cineva vrea sa faca fapte asa de bune si sa isi lase averea, si-o poate lasa, in anumite limite, cui vrea, intr-adevar, fiecare are motivatiile sale.
Am citit articolul gasit pe un alt blog, al unei tinere fete sau doamne care spune ca prin 14 – 15 septembrie 2013 a primit un mesaj pe FB, similar cu cel primit de mine in 5 Ianuarie 2014.
Aceasta tanara doamna sau domnisoara spune ca nu i se pare ca engleza era curat engleza, desi scrisul era fluent.
Si cred ca asa este.
Si eu mi-am spus cand am citit mesajul ca, cine stie, poate e vorba de o persoana care a emigrat in Canada si care a invatat engleza mai tarziu.
Am auzit in trecut opinia cuiva, a unei fete pe care am cunoscut-o, ea mi-a spus ca, eram noi in Romania, aici in Romania nu este chiar asa important sa vorbesti engleza foarte bine, poti sa nu vorbesti deloc, - si pe atunci eu invatam limba engleza si lucram la o firma straina a unor austrieci, care vorbeau limba engleza cu accentul puternic al limbii germane, si unul dintre ei se pare vorbea chiar un dialect german, pe care un tanar francez cu o bunica de origine pur germana si care studiase limba germana la facultate in Franta, la facultatea de limbi straine engleza-germana nici nu il intelegea macar cand vorbea in germana, iar in engleza si mai putin, - ei bine in acest context, o tanara angajata mi-a spus asa : “Nu conteaza daca cunosti foarte bine si vorbesti foarte corect limba engleza, cata vreme te exprimi fluent, curgator si repede”.
Cand ea mi-a spus acest lucru, nu am fost de parerea ei, dar am considerat ca ea vrea totusi sa ma asigure ca, la acel moment, cu cata engleza cunosteam eu, ma puteam descurca la firma acelor austrieci la care toata lumea vorbea in engleza, pentru ca angajatii erau de origini diferite si trebuiau sa se inteleaga cumva.
Ca o paranteza as spune totusi ca, limba engleza trebuie sa ti-o vorbeasca un englez, sau un american de origine anglo-saxona, pentru a intelege ce spune.
In caz contrar, iata austriecii care vorbesc germana, limba austriaca care este diferita de limba germana la nivelul gramaticii si cred si al vocabularului, din cate am vazut eu, - acestia pronunta engleza cu un accent german, austriac, puternic, dur, cu ritmicitatea si accentul pus pe cuvinte, ca in limba germana, incat nu mai intelegi tu engleza, neam !
La firma la care am lucrat, era angajat tanarul Guillaume Bernard, un francez din Alsacia, acolo unde francezii sunt de origine germana adesea, si el avea o bunica de origine germana, a urmat facultatea de limbi straine engleza-germana, cunostea germana si din familie, a invatat-o si la scoala, la liceu, la facultate si totusi nu il intelegea pe unul din austriecii care aveau si conduceau firma aceea, care vorbea in engleza cu accent german, iar in germana utiliza un dialect german putin cunoscut de Guillaume, am aflat astfel ca in Germania exista multe dialecte ale limbii germane si ca nemtii intre ei nu se prea inteleg.
Mai exista si particularitatea constructiei frazei, propozitiei in limba engleza, si am constatat ca strainii – altii decat englezii si americanii anglo-saxoni – intre ei, care vor sa se inteleaga in engleza, adesea nu se inteleg, si depinde fiecare din ce carti a studiat si invatat limba engleza, sau cate carti de engleza a deschis si nu glumesc, vorbesc serios.
Exista engleza britanica, exista engleza americana, si exista diferente.
Exista si engleza vorbita in Australia.
Revenind la mesajul prietenei de pe FB din 5 Ianuarie 2014, pur si simplu ca un detaliu, am vazut o fotografie a ei in care apare langa o masina – se vede numai o bucatica din masina – de culoare verde-vernil, verde-deschis, masina pare mica.
In sinea mea mi-am spus ca o astfel de masina, dar nu ma pricep la marcile de masini, le mai cunosteam cand eram mica si cand parintii mei aveau o masina, vanduta ulterior, - o astfel de masina mica, am vazut parcata chiar in jurul blocului nostru si mi se pare ca o are fiul unei vecine de la etajul 8 care are catei pe care ii scoate ziua si noaptea la plimbare.
Tot acea vecina a mea mi-a spus in trecut ca fiul ei este consul si ca a fost in Africa plecat, ca lucreaza in SIE adica in Serviciul Roman de Informatii Externe, si ca a fost in Niger sau Nigeria.
Faptul ca vecina a spus ca fiul ei este consul, il cam uitasem, dar mi-am recitit emailurile mai vechi din arhiva personala de emailuri si am gasit ca i-am scris lui Sorin Tilie in Franta, in anii trecuti, ca vecina mea spunea ca fiul ei e consul al Romaniei iar ca urmare, eu cautasem pe pagina internet a Ministerului Afacerilor Externe unde nu am gasit niciun consul prin Niger, Nigeria, cu numele fiului vecinei mele.
Insa tin minte ca vecina mea mi-a spus atunci : “Tu nu stii ce e acolo, in Africa!”, adica era ceva rau vroia sa imi spuna.
Un alt aspect in mesajul prietenei de pe FB din 5 Ianuarie 2014 este faptul ca in mesajul sau ea spune ca si-ar avea avocatul, presupun ca la avocat se refera, in Africa.
Adica, de ce sa aiba o persoana din Canada ( mai degraba decat din SUA ) avocatul sãu tocmai in Africa ?
De asemenea, tot in legatura cu acel mesaj de pe FB, de ce spune in cuprinsul sãu cã sotul i-a fost ucis in raidurile SUA efectuate in Afganistan ?
Si cine era sotul ei ?
Apoi si nu in ultimul rand, de ce spune ca este convertita la crestinism, “christian convert” cam asa scrie, de ce ? Adica cum e convertita la crestinism sau crestina ?
Dar, inainte de acea convertire, ce a fost ?
Da, mi se pare ciudat pentru ca in fotografiile ei vedem o persoana draguta, cu o infatisare europeana, alba, si spune ca a fost sau ca s-a convertit la crestinism ?!
Ma rog, poate ca o fi fost de origine din Israel unde poate nu sunt toti oamenii crestini ?
Si de ce sa scrie ca isi are avocatul in Africa ?
Pe urma, ea spune in mesaj ca doctorul se supara pentru ca sta pe Facebook, dar iata, ar putea in schimb sa scrie pe email.
De aici, oricum am putea sa ne gandim ca persoana care mi-a trimis mie mesajul pe 5 ianuarie 2014, s-a mai aflat pe FB si inainte de 5 ianuarie 2014, or, persoana si-a deschis un cont de FB exact pe 4-5 ianuarie 2014 cand mi-a cerut mie prietenia.
Sa fiu sincera, nu inteleg.
Mi se pare ca sunt mai multe fisuri in mesajul sau, dar separat de mesajul acesta, mi se pare ca exista ceva ciudat in faptul ca mi l-a trimis.
Deci, mai intai, pe de o parte m-a nedumerit continutul mesajului in sine.
Pe de alta parte sau in al doilea rand, m-a nedumerit cã mi l-a trimis.
M-a nedumerit ca mi l-a trimis, pentru ca imi scrie ca mai intai mi-a verificat Profilul de pe Facebook, si a vazut ca sunt o faptura cu frica de Dumnezeu.
Pagina mea de FB este restrictionata, din cate stiu nu poti avea acces la informatie decat daca esti prieten cu mine in reteaua FB, sau daca eu am dat “Like” – presupun ca si asa – vreunei pagini care functioneaza cu “Like” paginii respective.
Ar trebui sa mai verific acest aspect, totusi, daca “din exterior”, adica cineva care nu e prieten cu mine pe FB, cineva vrea sa imi vada pagina ori profilul, adica cam despre ce e vorba pe pagina mea sau cine sunt eu, atunci, da, ma gandesc ca s-ar putea sa fie vizibil si faptul ca am invatat la o facultate de Drept, este un aspect pe care trebuie sa-l verific asa cum am spus.
Pe Facebook la datele personale si unde am invatat eu, mi-am trecut chiar disciplinele de studiu cele mai importante si profesorii de la curs, toate in cadrul facultatii de Drept.
Ma intriga si faptul ca prietena care mi-a lasat mesajul pe FB in 5 Ianuarie 2014, in unele fotografii ( am gasit numai cateva pe pagina ei ) seamana cu o buna colega a mea de facultate si anume cu Laura Simion, dar nu in toate fotografiile, are si o fotografie in care aceasta prietena necunoscuta mie, nu seamana la prima, prima vedere, prea bine nici cu ea insasi aceea din alte fotografii ale sale.
Dar pesemne ca unele persoane isi pot schimba infatisarea.
Apoi, intr-o fotografie frumoasa de altfel, apare intr-o rochie sau bluzita si fusta lunga de culoare rosie, e o fotografie frumoasa, de ce sa nu recunosc, aceasta fotografie e mai diferita de celelalte publicate de ea si in care la prima vedere nu prea seamana cu ea.
E adevarat insa ca trebuie sa cunosti o persoana concret, ca sa ii poti aprecia fotografiile cat mai bine.
Vreau sa spun ca mai sunt niste detalii care ma intriga, desi pot fi simple detalii.
De pilda, cand mi-a trimis mesajul acesta in care spunea ca sufera de cancer la san si ca nu mai are de trait decat 5 pana la 6 luni de zile, am intrat pe pagina internet a Bisericii Catolice Ucatholic.com unde stiam ca exista o rugaciune pentru cei care sufera de cancer, am gasit rugaciunea si sub ea, oameni care isi scriu intentiile de rugaciune, adica pentru cine si de ce se roaga, si oamenii se roaga pentru insanatosirea celor dragi afectati de cancer.
Printre cei numiti, mentionati pentru vindecarea de cancer este si un nume si prenume “Kevin Kennedy”.
Nu e nimic rau in asta. E OK. Acolo lumea se roaga pentru sanatate. E OK.
Numai ca, m-am dus cu gandul la faptul ca pe pagina internet sau si de Facebook a Bisericii Our Lady of Fatima Russian Byzantine Catholic Church se precizeaza ca unul dintre preoti se numeste Kevin Kennedy.
Desigur, si numele si prenumele sunt, presupun, adesea intalnite in Statele Unite, in Irlanda sau si in alte tari anglofone, in mod sigur pot exista mai multi oameni care sa se numeasca Kevin Kennedy.
Si totusi, de ce sa nu contactezi personal preotul, daca vrei sa iti lasi averea sau sa donezi o suma de bani, Bisericii ?
Preotii sunt intr-un fel si chiar sunt persoane publice, ei lucreaza exact cu oamenii.
Oamenii au incredere in preoti, si de multe ori la ei apeleaza chiar oameni disperati, foarte saraci, ajunsi in situatii deznadajduite, cu alte cuvinte preotii sunt in mod normal, oamenii la care credinciosii apeleaza.
Am sa va las acum sa cititi mesajele despre care am mentionat din capul locului, de la bun inceput :
Monday, January 06, 2014 : mesaj gasit astazi 6 Ianuarie 2014, pe pagina mea de FB, in cutia postala:
https://www.facebook.com/messages/100007370563980
Sursa : https://www.facebook.com/oliviamaria.marcov
5 ianuarie 2014 10:27pm: Mary N. Collins ; Mary Neariah Collins to Olivia Maria Marcov
https://www.facebook.com/mary.n.collins.79
“Greetings in the name of the Lord..i am neariah collins , a widow to late harry collins,i am 58 years of age, christian convert, but suffering from a longtime cancer of the breast..From all indication, my condition is really deteriorating and it is quite obvious that i will not live more than five months,according to what my doctor said..This is because the cancer stage has gotten to a very bad stage. My late husband was killed during the U.S raid against terrorism Afghanistan, and during the period of our marriage, we could not produce any child. My late husband was very wealthy and after his death, i inherited all he has gathered when he was alive. But how can i spend the money or drive what he has left now when i am on sick bed. The doctor has advised me that i may not live for more than six months,so i decided to let out my money to contribute to the churches of God in Europe, Africa, America and rest..i have already prayed over it and i am still praying to God to push the trustworthy soul that will help me carry out the mission to my way.I am from my hearth saying this that i am willing to donate the sum of $5,00,000,00 u.s.d to the less privileged. Please i want you to note that the money is lying in the bank in Swiss and upon my instruction, my attorney, who i currently in Africa distributing relief materials, will file in and application for the transfer of the money into whoever will stand as my next of kin. I am so sorry, please can you help me with this mission for the sake of our lord Jesus and for the sake of the less privilege souls out there that needs the money? What i fear from not allowing my husband brother to help me carry out this mission is fraud and scam,because he once told me my brother worked for the money, and he will be the one to spend it,not me..I honestly pray that this money when transferred, will be sure for the said purpose, because i have come to realize that wealth acquisition without Chris is vanity.. May the Grace of our lord Jesus, the love of God and the fellowship of the Holy Spirit be with you and your family.I sent you this message because i checked your profile and i saw you are a God fearing human being. I will want you to promise me that when you get the money from my bank account, you will share it among the charity home, and churches..Please get back to me on this address collinsnmary@yahoo.com... if you are interested or you can send me your email address because my doctor do go angry when ever he sees me using facebook but checking and replying email messages in more preferable..i look forward to your reply and please pray over it..MAY GOD BE WITH YOU.”
https://www.facebook.com/mary.n.collins.79
https://www.facebook.com/messages/100007370563980 (pe pagina mea de FB, cutia mea postala )
Sursa : https://www.facebook.com/oliviamaria.marcov
Un articol postat pe un blog interesant, il puteti citi mai jos, dupa cum urmeaza :
“So You Think I’m Gullible?
September 15, 2013 2 Comments
“I got a message in my Facebook messages the other day. It was from someone who had recently friended me.
“Greetings in the name of the Lord..i am helen mathew , a widow to late John mark,i am 57 years of age, christian convert, but suffering from a longtime cancer of the breast..From all indication, my condition is really deteriorating and it is quite obvious that i will not live more than five months,according to what my doctor said..This is because the cancer stage has gotten to a very bad stage. My late husband was killed during the U.S raid against terrorism Afghanistan America
[...]
“So if you haven’t already guessed this is a variation of the infamous Nigerian scam. There are several tip-offs, which I will point out.
1. there is a recently deceased and very wealthy family members and all this inheritance.
2. There is a need to move a large sum of money, in a short amount of time.
1. There is a plea to the good, generous nature of the recipient to the request.
2. The sender is residing out of the country.
3. The English, while fluent, reflects the non-native status of the person writing.
1. 6. there is usually a covert theme to the request.
7. The funds are in a Swiss bank account
1. I got a follow up message from this person this morning wondering why I hadn’t replied to their “ most important message”. I responded by reporting sender’s Facebook account, and then blocking it from access to mine. I’ve gotten such emails or message before. I know I’m not the smartest woman on the planet, but I’m hardly that gullible. What these yahoos don’t realize is that I consider any and all attempts at unasked solicitation as suspect. They don’t know that if they get as far as getting a message through to where I will notice it, that I will not be responding. In a case like this, I will be checking out the sender’s validity, and then reporting them.
1. As much as the message appeals to my generous spirit and my kindness, I cannot feel any sympathy towards the tone or the theme of the message. I know it is all a lie, that the real purpose is for the person who sent this to gain access to my banking information from which they hope to extract as much funds as possible, or to steal my identification for the purposes of opening up credit cards for themselves. I have no plans on making that possible.
1. That is why I am sharing this letter in its entirety. I know I am not the only person they are trying to shill, and if I am not going to fall for their line of bull, there are millions of Face-book users out there. They know that there are some who are gullible, and are playing the “throw shit to see what sticks” game They are also hoping that, if we don’t respond that we will also just stay quiet, so they can continue on their path of larceny unabated.
1. What this scammer didn’t realize is that I am a blogger, and will write about all sort of things, including people who have the intention of bilking me. It is stuff like this that I have no qualms exposing, and take great delight in letting others know about. If I can help keep one person from getting ripped off, or if I can be a participant in shutting down one more thieving network, then I am glad to do so. So sorry, fake Helen Matthew, I reject your offer.”
Sursa articolului de mai sus :
http://allegro63.wordpress.com/2013/09/15/so-you-think-im-gullible/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu