Magna Charta : 1215 (1 )

Izvoarele clasice ale sistemului constitutional al Regatului Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord

Magna Charta : 1215 ( 1 )

Marea Cartã ( 1215 )

John, prin binecuvantarea lui Dumnezeu, rege al Angliei, Senior de Irlanda, Duce de Normandia si de Aquitania si Conte de Anjou, salutã pe arhiepiscopi, episcopi, abati, conti, baroni, judecatori* [ * oficiali imputerniciti de coroanã sa administreze Justitia si sa faca dreptate prin intermediul judecatii ], pãdurari, serifi, prelati* [ * lat. Senescallus – imputernicitul oficial al lordului pentru administrarea feudei : conducerea castelului, acordarea loturilor de pamant in folosinta ; vizarea cesiunilor de teren, etc. ], ministri si pe toti vasalii credinciosi.

Aflati cã, in fata lui Dumnezeu, pentru salvarea sufletului nostru si al stramosilor si urmasilor nostri, pentru cinstirea lui Dumnezeu si slavirea Sfintei Biserici, cat si pentru reformarea regatului nostru, la sfatul venerabililor nostri Parinti Stephen, arhiepiscop de Canterbury, Cardinal al intregii Anglii si al Sfintei Biserici romane, Henry, arhiepiscop de Dublin, William, episcop de Londra, Peter, episcop de Winchester, Jocelin, episcop de Bath si Glastonbury, Hugh, episcop de Lincoln, Maestrul Pandulf, subdiacon si membru al Casei Papale, Fratele Aymeric, maestru al cavalerilor Templieri din Anglia, William Marshal, conte de Pembroke, William, conte de Salisbury, William, conte de Warren, William, conte de Arundel, Alan de Galloway, constable* [ * un reprezentant oficial de rang inferior al carui serviciu este acela de a mentine linistea publica si de a face dreptate atunci cand aceasta este incalcata ( politist ) ] de Scotia, Warin Fitz Gerald de Burgh, majordom de Pointou, Hugh de Neville, Matthew Fitz Herbert, Thomas Basset, Alan Basset, Philip Daubeny, Robert de Roppeley, John Marshal, John Fitz Hugh si alti supusi credinciosi.

( 1 ) Prin aceasta Cartã noi am jurat in fata lui Dumnezeu si am confirmat, pentru Noi si urmasii Nostri, pe veci, cã Biserica Angliei va fi liberã si va avea drepturile sale depline si libertatile sale nestirbite.

Cã noi dorim ca aceasta asa sa fie respectata, rezultã din faptul ca din proprie vointã, inainte de izbucnirea prezentei dispute dintre noi si baronii nostri, noi am acordat si confirmãm prin aceastã Cartã libertatea alegerilor Bisericii – un drept pe care-l considerãm a fi foarte necesar si foarte important pentru ea – si care va fi supusã confirmarii de catre Papa Inocentiu al III-lea.

Vom respecta aceasta libertate si dorim sa fie respectata cu bunã credintã de urmasii nostri pentru totdeauna.

Noi am acordat de asemenea pentru totdeauna, tuturor oamenilor liberi din regatul nostru, pentru noi si pentru urmasii nostri, toate aceste libertati inscrise mai jos, pentru ca ei sa le aiba si sa le detina, ei si urmasii lor, de la noi si de la urmasii nostri.

( 2 ) Daca unul dintre contii sau baronii nostri sau alti cavaleri in serviciul militar se intamplã sa moara, si daca acesta datoreaza un “relief”* [ *o suma de bani platita de un mostenitor care succede unei feude pe care stramosul sãu o posedã ] in momentul mortii sale, mostenitorul sãu ajuns la majorat va dobandi mostenirea platind pe vechea grilã / scalã.

Adicã, mostenitorul sau mostenitorii unui conte, vor plati 100 de lire pentru intregul domeniu posedat de conte, mostenitorul sau mostenitorii unui cavaler vor plati 100 de silingi, cel mult, pentru o intreaga “feudã a cavalerului” ( feudum militare ), iar orice barbat care datoreaza mai putin va plati mai putin, potrivit vechiului obicei al feudelor.

( 3 ) Dar daca mostenitorul unuia dintre cei amintiti este minor si se aflã sub tutelã ( custodie ) el va dispune de mostenirea sa, fara obligatii fiscale, “relief” sau penalizari, cand va ajunge la majorat.

( 4 ) Administratorul pamantului unui mostenitor minor va lua pentru acesta numai venituri rezonabile, datorii obisnuite si servicii feudale.

Administratorul va face acest lucru fara sa distruga sau sa aduca pagube oamenilor sau proprietatii.

Daca noi dãm in administrare astfel de pamanturi serifului sau altei persoane raspunzatoare in fata noastra pentru venituri, si acesta va produce distrugeri sau daune, noi ii vom pretinde despagubire si pamantul va fi incredintat la doua persoane respectabile si de incredere care vor fi raspunzatoare pentru venituri in fata noastra sau in fata persoanei pe care noi o vom desemna.

Daca noi donãm sau incredintãm unui tutore un astfel de pamant si el produce pagube sau distrugeri, va pierde pamantul, care va fi oferit catre doua persoane respectabile si de incredere, care vor fi, de asemenea, raspunzatoare in fata noastra.

( 5 ) Tutorele, atata timp cat va administra proprietatea, va intretine casele, parcurile, elesteele, bazinele, morile si celelalte acareturi din veniturile pamantului.

Cand mostenitorul devine major, i se va restitui integral pamantul, inclusiv terenurile dotate cu echipe de plugari si unelte gospodaresti necesare anotimpurilor anului, precum si veniturile rezultate din cultivarea pamantului intr-o cotã rezonabila.

( 6 ) Mostenitorii se pot casatori, dar nu cu cineva de rang social inferior.

Rudele cele mai apropiate vor fi informate inainte de incheierea casatoriei.

( 7 ) O vaduva va primi imediat dupa moartea sotului ei si fara sa intampine greutati donatia ei propter nuptias si mostenirea ei.

Ea nu va plati nimic pentru partea sa de mostenire lasata de sot, pentru dotã ( propter nuptias ) sau pentru orice alta mostenire pe care ea si sotul ei le posedau in ziua decesului acestuia.

Ea poate ramane in casa sotului sãu timp de patruzeci de zile dupa decesul acestuia si in aceasta perioada ii va fi atribuita mostenirea.

( 8 ) Nicio vaduva nu va fi constransa sa se casatoreasca atata timp cat doreste sa traiasca fara sot.

Dar ea trebuie sa garanteze cã nu se va casatori fara consimtamantul regal, daca posedã pamanturi ale Coroanei sau fara consimtamantul altui lord ale carui pamanturi le posedã.

( 9 ) Nici noi, nici judecatorii nostri nu vom sechestra pentru datorii un pamant sau o rentã atat timp cat bunurile mobile ale debitorului vor fi suficiente pentru acoperirea datoriei.

Garantiile debitorului ( garant ) nu vor fi retinute atata timp cat debitorul principal poate plati datoria.

Daca, din lipsa mijloacelor, debitorul se aflã in imposibilitatea de a plati datoria, garantiile sale vor fi retinute pentru datorie.

Daca se doreste acest lucru, pamanturile si rentele debitorului pot fi retinute pana la compensarea datoriei, exceptand cazurile in care debitorul poate demonstra cã isi poate achita datoriile.

( 10 ) Daca cineva care a imprumutat de la evrei o sumã de bani moare inainte de a o rambursa, mostenitorul sãu nu va plati dobandã atata timp cat este minor, indiferent ale carui pamanturi le detine.

Daca o astfel de datorie va fi catre Coroana, aceasta nu va primi nimic in afara sumei principale specificate in obligatia de plata.

( 11 ) Daca o persoana moare si are datorii catre evrei, sotia lui poate avea propria dotã ( propter nuptias ) si nu va plati din ea datoria.

Daca barbatul decedat lasã in urma sa copii minori, nevoile lor vor fi asigurate potrivit unei valori corespunzatoare din pamanturile posedate de defunct.

Din rest, se va plati datoria si dobanzile catre lorzii sai feudali.

In acelasi mod se va proceda in cazul datoriilor fata de alte persoane, altele decat evrei.

( 12 ) Nicio sumã de bani pentru serviciul militar ( scutagium ) sau cu titlu de contributie ( auxilium ) nu va fi incasata in regatul nostru fara consimtamantul general, in afara de cazul in care ea este pentru rascumpararea persoanei noastre, pentru ridicarea la rangul de cavaler a fiului nostru cel mai mare si pentru casatoria fiicei noastre mai mari, numai o singura data ; in aceste cazuri, se poate incasa o contributie rezonabila.

In acelasi mod se va proceda si cu contributiile incasate in districtul Londrei.

( 13 ) Districtul Londrei se va bucura de toate libertatile sale vechi si in mod liber de cutume, atat pe uscat, cat si pe apa.

De asemenea, noi acordãm si dorim ca toate celelalte episcopii, targuri, districte si porturi sa se bucure de toate libertatile lor si in mod liber de obiceiurile lor.

( 14 ) In vederea obtinerii consimtamantului general al regatului pentru stabilirea unei contributii – cu exceptia celor trei cazuri mentionate mai sus – sau taxe, noi vom porunci sa fie instiintati in mod individual, prin scrisoare, arhiepiscopii, episcopii, abatii, contii si inaltii baroni.

Pentru toti cei care au in posesie pamanturi direct de la noi, vom porunci sa fie emisa o instiintare generala, prin serifi si alte persoane oficiale, sa soseasca la o data fixa ( se va trimite o notificare cu cel putin patruzeci de zile inainte ) si intr-un loc stabilit.

In toate scrisorile de instiintare va fi specificat motivul convocarii.

Cand o instiintare a fost emisa, problemele fixate pe ordinea de zi vor fi dezbatute potrivit vointei celor prezenti, chiar daca nu toti cei instiintati sunt de fata.

( 15 ) In viitor, noi nu vom permite nimanui sa incaseze o contributie de la oamenii sai liberi, cu exceptia rascumpararii propriei sale persoane, pentru ridicarea la rangul de cavaler a fiului mai mare si pentru casatoria fiicei mai mari, numai o singura data.

Pentru aceste cazuri, se va percepe numai o contributie rezonabila.

( 16 ) Niciun barbat nu va fi obligat sa efectueze mai multe servicii pentru o feudã a cavalerului ( feudum militare ) sau pentru orice alte feude ( liberum tenementum ), decat cele pe care le datoreaza pentru aceasta.

( 17 ) Curtea adunarilor judecatoresti comune nu va avea acelasi loc cu a noastra, ci se va tine intr-un loc stabilit.

( 18 ) Anchetele privind novel disseisin* [ * o nedreapta deposedare a unei persoane de feuda sa ], mort d’ancestor* [ * o actiune reala sau in fata juriului accesibila unui reclamant care se plange de o reducere sau intrare pe feuda sa, efectuata de catre un strain la moartea tatalui sau mamei reclamantului sau la moartea fratelui sau surorii, a unchiului sau matusii, a nepotului sau nepoatei acestuia ] si darrein presentment* [ * o actiune privind prezentarea de catre cineva, alta decat persoana care a facut prezentarea initiala ( sau mostenitorul acesteia ), a unui pastor la o biserica sau a unui cleric ] vor avea loc numai la Curtea speciala a Comitatului.

Noi, sau daca noi suntem in strainatate, Curtea Superioara de Justitie, va trimite doi imputerniciti ai Regelui sa administreze Justitia, de patru ori pe an in fiecare comitat care, impreuna cu patru cavaleri alesi in fiecare din aceste comitate, vor forma Curtea de Juri a comitatului, in ziua si la locul unde Curtea se va intruni.

( 19 ) Daca oricare dintre juriile de mai sus nu se vor intruni, in ziua stabilita pentru a forma Curtea cu Juri a Comitatului, cavalerii si posesorii de feude ( liberum tenementum ) ramasi la Curte vor fi suficienti pentru administrarea Justitiei, avand in vedere numarul cauzelor ce trebuie solutionate.

( 20 ) Pentru o fapta penala minora, un om liber va fi pedepsit numai proportional cu fapta sa, iar pentru o fapta penala grava, conform gravitatii acesteia, dar fara a-l priva de mijloacele lui de trai.

In acelasi mod, unui negustor nu i se va sechestra marfa, iar unei familii de agricultori uneltele necesare gospodariei, daca acestia vor obtine iertarea Curtii Regale.

Niciuna din aceste pedepse nu se va aplica unui om onorabil din vecinatate.

( 21 ) Contii si baronii vor fi pedepsiti numai de egalii lor si proportional cu gravitatea faptei penale comise.

( 22 ) O pedeapsa aplicata asupra proprietatii funciare a unui cleric din ordinul unui episcop, arhiepiscop sau diacon, va fi stabilita pe baza acelorasi principii, fara a se tine seama de valoarea feudei ecleziastice.

( 23 ) Niciun district sau persoana nu va fi obligata sa construiasca pod peste râuri, cu exceptia acelora care au o obligatie veche de a o face.

( 24 ) Niciun serif, constable* [ * ofiter inferior de politie ], coroner* [ * persoana aleasa de oamenii liberi sa faca parte din Curtea Districtului ( coronatore eligenda ) ] sau alti functionari regali nu vor judeca procese, acestea urmand sa fie judecate de catre reprezentanti imputerniciti de rege sa administreze Justitia.

( 25 ) Fiecare comitat, wapentake* [* denumire data in partea de Nord a regatului unei subdiviziuni de 100 de familii ], fiecare subdiviziune de 10 familii ( decuria ) vor ramane la vechile lor rente ( reditus ), fara nicio marire, exceptand conacurile de pe pamanturile regale.

( 26 ) Daca la moartea unui barbat care posedã o feuda a Coroanei, un serif sau reprezentant oficial prezinta un document de somare sigilat cu Marele Sigiliu al Angliei pentru o datorie catre Coroana acestia legal vor sechestra si vor inventaria bunurile mobile care se gasesc pe feuda decedatului, pana la valoarea datoriei, evaluarea bunurilor facandu-se asa cum procedeaza un barbat respectabil.

Nimic nu va fi instrainat pana la plata intregii datorii, cand bunurile mobile ramase vor fi incredintate executorilor pentru a indeplini vointa ( testamentul ) barbatului decedat.

Daca nu exista nicio datorie catre Coroana, toate bunurile mobile vor fi considerate ca proprietate a barbatului decedat, cu exceptia partilor echitabile care revin sotiei si copilului acestuia.

( Extras din Actele constitutionale ale Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, - Documente Constitutionale ale Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, traducere si note de Conf.univ.dr.Elena Simina Tanasescu si Conf.univ.dr.Nicolae Pavel, Cuvant inainte de prof.univ.dr. Ioan Muraru, Postfata de prof.univ.dr. Mihai Constantinescu, Ed. All Beck, colectia Constitutiile statelor lumii, Bucuresti, 2003 )