Cu Andrei, colegul meu de clasa din liceu, despre oameni si contexte

Cu Andrei, colegul meu de clasa din liceu, despre oameni si contexte

Objet :	Consideratii filozofice.
De :	AD ( Dr. psihiatru Andrei )
À :	Olivia Marcov
Cc :
Cci :
Date :	Mardi 4 juillet 2006 8h19

Tipul acela cu parul lung si fin (buna remarca) era baiat si astazi arata cam asa (vezi poza). [ *un prieten al colegului meu, de demult, pe care o data am avut ocazia sa il cunosc ].

Vad ca ai si tu nemultumiri gârla, si tot legate de colegi, sefi si colaboratori. Cum zice si vorba aia..."tara e frumoasa...pacat ca-i locuita!"...E valabil si pentru Franta, si pentru Romania si pentru Reunion...oamenii sunt mult sub potentialul lor...din toate punctele de vedere...dar din fericire exista si exceptii. Trebuie tinut cont si de faptul ca exista variatii intraindividuale in functie de context (timp si spatiu) si de faptul ca povestea asta este relativa. Sa ma explic. Un individ este variabil in functie de contextul momentan al functionarii lui...azi si aici, in prezenta cutaror oameni si lucruri, fata cu situatia X suntem mai buni, toleranti si antientropici (pentru ca parerea mea este ca sensul existentei noastre, atat cat putem vedea noi la nivelul nostru este antientropia). E de la sine inteles ca in alt context acelasi individ poate fi un ticalos. Ni se intampla la toti sa facem si sa fim sub nivelul nostru (sau mult sub potentialul nostru) in anuminte momente. Asta nu exclude faptul ca exista oameni care traiesc mai tot timpul in detrimentul altora si chiar al lor. Cat despre relativitatea chestiei, este cunoscut faptul ca ceea ce e bine pentru unul poate fi rau pentru celalalt. In general, daca putem, trebuie sa circumscriem un individ in sfera lui de context in care este mai mult sau mai putin benefic pentru el si cei din jur (John Nash - premiul Nobel pt matematica - 1994; Biografiat in filmul "A beautiful Mind" -Oscar 2002); daca nu putem trebuie sau sa ne indepartam de acel om sau sa acceptam temporar situatia fara resentimente deoarece altfel ne facem rau noua insine in dimensiunea noastra cea mai intima - spiritul. Cam asta ar fi. In vorbe e usor, dar chiar si mie imi vine greu...in general, dupa ce vreun magar imi face vreo figura, imi ia vreo cateva ore sau chiar zile ca sa accept...In treacat fie spus, in mod curent ne intalnim cu situatii minore in care ne simtim nedreptatiti, umiliti sau mai stiu eu cum, si care totusi nu merita reactii si strategii menite sa schimbe radical situatia...A fost unul acum ceva timp care a propus o solutie foarte buna in astfel de cazuri...Toleranta. Se pare ca il chema Isus Cristos. El o propunea pentru toate situatiile...eu cred ca solutia isi gaseste interesul mai ales in situatiile minore (diverse acrosaje intre oameni care nu au mare lucru de impartit si nici nu sunt obligati sa se suporte prea des). Pentru situatiile majore...teoria lui Nash pare utila.

in speranta ca nu te-am plictisit,

iti doresc o zi de vacanta superfrumoasa,

Andrei”.