Acatistul Sfântului Arhanghel Gavriil

Acatistul Sfântului Arhanghel Gavriil  ( 26 martie, 13 iulie si 8 noiembrie )

Cel care duce la Cer rugãciunile noastre, atunci când ne rugãm :

Condacul 1

Ca pe un crainic mare al voii Celui-Preainalt si ca pe o calauza binecuvan­tata a neamului omenesc spre Hristos, Domnul vietii si al invierii, cinstimu-te, Sfinte Voievoade Gavriil, si inchinamu-ne credinciosiei tale ca unei icoane ceresti a slujirii celei fara de preget, strigandu-ti tie cu glasul evlaviei dreptmaritoare: Bucura-te, Gavriile, mare binevestitor!

Icosul 1

Cu cei sapte sfinti ingeri care vad fata lui Dumnezeu si duc rugaciunile dreptilor dinaintea Tronului ceresc tu intru mare cinste te numeri si fara de istov te ostenesti sa ne aduci noua, celor in trup vietuitori, vestile randuielilor si milelor de sus, temeluind nadejdea mantuirii dupa care toata firea suspina, drept care si noi, cunoscand prin tine puterea lui Dumnezeu, ca de un foc al credintei ne aprindem de ingereasca ta lumina si cu grai cucernic te agraim, zicand:

Bucura-te, cel ce-n fata Domnului cu cinste sezi;

Bucura-te, proslavire care nu te-mputinezi;

Bucura-te, glas de taina al ostirilor de sus;

Bucura-te, ca prin tine s-a vestit Hristos Iisus;

Bucura-te, ca Fecioarei dinainte i-ai statut;

Bucura-te, logofatul Celui fara de-nceput;

Bucura-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 2

Inaintea celor vazute si cu trup daruite, a fost voia lui Dumnezeu sa le aduca in fiinta pe cele nevazute si slobode de trup, ca pe o ostire slujitoare, sa vegheze cerurile si pamantul, smerite Sfatului de Taina al Sfintei Treimi, Careia si noi ne inchinam si-I aducem slava in tot ceasul, dupa pilda ingerestilor cete, intru cuminecarea duhului cantand: Aliluia!

Icosul 2

Iar ingerului care s-a trufit, voind sa troneze pe norii cerului si asemenea lui Dumnezeu sa imparateasca, osanda i s-a facut razvratirea lui si-n beznele adancului a fost alungat. Si tu martor esti, Gavriile Voievoade, al dreptatii ce s-a facut in cer, prin sabia de foc a lui Mihail, cu care dimpreuna esti cinstit. De aceea si noi, ravnitori a urma tie si ingerescului Sobor, rugamu-te sa ne fii intru toate luminator si sa porti la Domnul rugaciunile celor ce cu inima curata iti graiesc tie unele ca acestea:

Bucura-te, puritate niciodata intinata;

Bucura-te, maretie ce-n smerenie se arata;

Bucura-te, ca prin tine mantuirea s-a vestit;

Bucura-te, cel de turma credinciosilor cinstit;

Bucura-te, Voievoade al Soborului ceresc;

Bucura-te, aripi repezi, care nu mai prididesc;

Bucura-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 3

Doamne, Cel ce ai pus pe cele vazute in paza celor nevazute si ne-ai luminat noua, celor cazuti in pacat, calea izbavirii, din vechime si pana la plinirea Legii in har si in adevar, si care pana la sfarsitul veacurilor ne-ai trimis noua Mangaietor, înfiindu-ne milei Tale celei bogate, primeste prinosul rugaciunilor noastre si de masura cea ingereasca invredniceste-ne pe noi, cei ce glas inaltam catre Tine, zicand: Aliluia !

Icosul 3

Lui Daniil proorocul vedenie i s-a aratat despre sfarsitul veacurilor si glas de sus a poruncit lui Gavriil, Arhanghelul talmacitor al tainelor dumnezeiesti, sa-i talcuiasca vedenia, spre vesnica pomenire. Iar acela, cu chip de om infatisandu-se, seninele i le-a deslusit, zicand: „Ia aminte, fiul omului!”. Dinaintea aceluia si noi ne cutremuram, ca Daniil odinioara, si cinstire ii aducem ca unui sol ceresc, graind catre dansul, intr-un duh si cu un glas:

Bucura-te, stralucire care nu mai in­serezi;

Bucura-te, parga noua a edenicei amiezi;

Bucura-te, cel prin care Daniil vazu departe;

Bucura-te, ca prin tine harul Duhului se-mparte;

Bucura-te, ca vestit-ai calea prin Ioan deschisa;

Bucura-te, ca slujit-ai Evanghelia promisa;

Bucura-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 4

Unul si acelasi a descoperit Sfintei Ana ca va naste la batranetele ei. Unul si acelasi a hranit-o in Templu pe Fecioara cea intre toate aleasa. Unul si acelasi l-a incredintat pe Zaharia ca Elisabeta va naste pe Ioan, Inaintemergatorul, care ingerul Pustiei se va numi. Unul si acelasi a binevestit Mariei, zicand: „Bucura-te, ceea ce esti plina de har, Domnul este cu tine. Binecuvantata esti tu intre femei. Duhul Sfant Se va pogora peste tine si puterea Celui-Preainalt te va umbri. Vei naste fiu si vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare si Fiul Celui-Preainalt se va chema”. Iar noi acestea stiindu-le si cu credinta marturisindu-le, pe Dumnezeu il preamarim pentru toate, strigand: Aliluia !

Icosul 4

Si auzind Fecioara cuvantul ingeru­lui Gavriil, si crezand nesmintit ca la Dumnezeu toate sunt cu putinta, s-a smerit voii celei de sus, incuviintandu-se zamislirii fara de samanta si nasterii fara de stricaciune, prin care ne-a venit mantuirea cea dintru inceput fagaduita. Iar noi, cautand a urma in credinta celei ce a zis: „Fie mie dupa cuvantul tau!”, laolalta lui Dumnezeu ne plecam si binevestitorului Sau ii graim, iarasi si iarasi:

Bucura-te, bucuria minunatelor pliniri;

Bucura-te, caier tainic al cucernicei iubiri;

Bucura-te, care noaptea o prefaci in zori de lume;            

Bucura-te, care-ntaiul l-ai spus Domnului pe nume;

Bucura-te, ca primita fuse a cerului solie;

Bucura-te ca Maria zise preasmerita:„Fie!”;

Bucura-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 5

Preamarit esti, Doamne Dumnezeul parintilor nostri, Cel ce pentru mantuirea noastra Te-ai intrupat de la Duhul Sfant si din Maria Fecioara si Te-ai facut om. Si ai indurat pentru noi patima, rastignire si moarte, iar a treia zi ai inviat din morti, facandu-te temei si arvuna dumnezeiasca a invierii celei de obste. De aceea noi, necurmat, dimpreuna cu ingerii si cu sfintii din ceruri, slava iti inaltam si zicem: Aliluia !

Icosul 5

Dupa cuvantul Arhanghelului, Fecioara a zamislit de la Duhul Sfant si a nascut pe Mantuitorul si Lumina lumii, pe Hristos, Rasaritul cel de Sus, intru Care iubirea si puterea Sfintei Treimi ni s-au aratat noua intregi, in veac si in vecii vecilor. Iara noi, pe Dumnezeu cel in Treime slavindu-L, nici pe minunat crainicul Sau nu-l uitam, ci cu cinste il pomenim, graindu-i intru dreptate:

Bucura-te, crainicia Rasaritului cel mare;

Bucura-te, ingereasca voii voilor strigare;

Bucura-te, ca prin tine harul Domnului se-arata;

Bucura-te, vrednicie cu nimic asemanata;

Bucura-te, fulger tainic intre ceruri si pamant;

Bucura-te, partasia plinatatii-ntru Cuvant;

Bucura-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 6

Ferice de cei ce, in trup fiind, viata ingereasca duc! Ca Dumnezeu, in purtarea Lui de grija, trimite pe ingerii Sai sa ne ocroteasca si sa ne pilduiasca intru curatie si credinciosie, ca sa ne invrednicim noi, lucrandu-ne desavarsirea, de imparatia cea mai dinainte pre­gatita noua, unde insine vom fi ca ingerii lui Dumnezeu in cer, si chiar mai presus de ingeri chemati. Deci Ziditorului vazutelor si nevazutelor sa-I aducem prinos fara de prihana inimile noastre si cu rost de sfintenie sa zicem: Aliluia !

Icosul 6

Cel ce pe Fecioara mai dinainte o vestise de nasterea lui Hristos, fericind-o ca pe o lamura a lumii, ce mai presus de ingeri s-a ridicat, acelasi a strigat celei pline de dar: „Preacurata Fecioara, bucura-te, si iarasi zic: bucura­te, caci Fiul tau a inviat a treia zi din mormant. Lumineaza-te, lumineaza-te, Noule Ierusalime, ca slava Domnului peste tine a rasarit. Salta, salta de-acum si te bucura, Sioane, iar tu, Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, veseleste-te intru invierea Celui nascut al tau!”. Acestuia, care bucuria cea mare a vestit-o oarecand, sa-i strigam si noi, cu aceeasi bucurie:

Bucura-te, ca strigat-ai celei doldora de dar;

Bucura-te, indulcitorul feciorescului amar;

Bucura-te, mangaierea Nascatoarei de Hristos;

Bucura-te, purtatorul ingerescului prinos;

Bucura-te, cu intregul nevazutelor alai;

Bucura-te, care-n ceruri intreita slava dai;

Bucura-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 7

O, minunat alai ingeresc, care-n ce­ruri aduci neincetat intreita slavire, zi­cand: „Sfant, Sfant, Sfant este Domnul Savaot. Pline-s cerul si pamantul de marirea Sa!", iar asupra lumii, porunca lui Dumnezeu plinind-o, in chip tai­nic veghezi si de toata dreptatea te bucuri, fii pururea insotitor plin de bunatate al neamului nostru si tot sufletul crestinesc lumineaza-l pe calea rugaciunii, a dragostei si a osardiei slujitoare, ca una sa fim cu totii intru Hristos si rapiti in bucuria Duhului sa zicem: Aliluia!

Icosul 7

Sfantului Arhanghel Gavriil, cu Mihail intaistatator al Soborului Puterilor ceresti celor fara de trup, cuvine-se sa-i aducem cinstire si sa urmam dreptatii lui, asemenea parintilor nostri, pe care din neam in neam i-a calauzit, de la patriarhi si prooroci pana la Maica Domnului si de la Apostoli pana la sfintii cei mai aproape de noi. De aceea, sa nu prididim a ne ruga in tot locul si in toata vremea, iar acum mai cu inflacarare sa glasuim catre el:

Bucura-te, a ingerimii frunte binecuvantata;

Bucura-te, duh ce-n chipul omenimii se arata;

Bucura-te, care ai adus Nascatoarei imn din cer;

Bucura-te, ca si sfintii ajutorul tau il cer;

Bucura-te, ca din piatra bun izvor ai izvodit;

Bucura-te, darnicia crestinescului zenit;

Bucura-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 8

Rugaciunile noastre primindu-le, Sfinte Voievoade Gavriil, ca pe o umila ofranda poarta-le dinaintea Dumnezeu­lui celui viu si adauga-le lor puterea ta mijlocitoare, ca noi la tine nadajduim si la tot ajutorul ingeresc pe care Dum­nezeu l-a randuit oamenilor, dupa bunatatea si intelepciunea Lui. In genunchi cersind indurare pentru putinatatea si neputintele noastre, dumnezeiestii Pronii ne incredintam intregi, cu sufletele si cu trupurile deopotriva, si, laolalta cu cetele ceresti, Dumnezeului Ostirilor celor de sus indelung ii cantam: Aliluia!

Icosul 8

Preafericit esti tu, Gavriile, slujitorule al Dreptatii si Milei prisositoare, care faci cunoscute oamenilor hotararile vointei dumnezeiesti si stai pururea gata, cu tot Soborul cel intraripat, sa plinesti poruncile Celui Vechi de Zile! Pentru aceasta, crestinii te cinstesc si te lauda, si binenadajduiesc in sprijinul tau, iar noi, nevrednicii, in ceasul acesta numele tau cel plin de putere il chemam, strigandu-ti din tot sufletul si din tot cugetul nostru unele ca acestea:

Bucura-te, ducatorul rugaciunilor la cer;

Bucura-te, incredintare despre cele ce nu pier;

Bucura-te, ca cetit-ai in vedenii de profet;

Bucura-te, stralumina pogorata-n Nazaret;

Bucura-te, ca lui Iosif deslusire i-ai adus;

Bucura-te, ca Maria zamislit-a pe Iisus;

Bucura-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 9

Hristos, Domnul si Mantuitorul nostru, in fel si chip a fost vestit oamenilor inca din vechime, prin ingeri si prooroci. Iar Gavriil, ingerescul Voievod, fruntea vestitorilor a fost, si pavaza cereasca Fecioarei din Nazaret, si straja dumnezeiescului Mire. Si toate in­tocmai au fost precum le-a grait, la vremea de Dumnezeu harazita, ca sa se intareasca credinta cea ravnitoare si nadejdea celor ce au strigat si striga: Aliluia!

Icosul 9

Intru totul vrednic de lauda esti, Sfinte Voievoade Gavriil, ca tie ti-au fost incredintate mai inainte tainele Sfatului dumnezeiesc si crainic ales ai fost dintre miriade de ingeri, dara de lumina facand intre cer si pamant, ca si prin aceasta sa se preamareasca Treimea cea Sfanta si de grija purtatoare, caci slava Stapanului si in ravna slugii straluceste. Drept care si noi, cu infiorata cucernicie, cuvinte precum acestea din darul Cuvantului iti graim:

Bucura-te, maiestatea cerului inflacarata;

Bucura-te, care-n slava precum vulturul dai roata;

Bucura-te, stralucire care soarele-l intreci;

Bucura-te, destainarea tainuitelor poteci;

Bucura-te, ascultare fara preget si clintire;

Bucura-te, ca prieten esti al vesnicului Mire;

Bucura-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 10

O, Doamne Dumnezeule, Atottiitorule, Facatorul tuturor celor vazute si nevazute, Cel ce vesnicesti intre ostiri fara de numar si dupa Care toate se cer, de la rasarit pana la apus si de pe pamant pana in tarii, ca Tu esti viata si rostul si plinatatea lor, da-ne si noua duh sarguitor si limbi ca de foc, sa pre­amarim acum si pururea numele Tau cel sfant, si randuielile Tale fara gres sa le pazim, si cu ingerii sa-ti cantam inmiit: Aliluia!

Icosul 10

Ce fericire si cinste poate fi mai mare decat aceea de a contempla fara de vreme slava cea neapropiata a Sfintei Treimi si de a sluji Vointei dumnezeiesti celei una si atoateoranduitoare, din care cele de sus si cele de jos isi au fiinta lor? In fericirea si in cinstea aceasta aflandu-te, Gavriile Voievoade, cum nu te-am ferici si nu te-am cinsti noi, cei ce ne ostenim in trup spre imparatia cea fara de sfarsit a lui Dumnezeu si nadajduim la tine cu nadejde mare, ca sa ne fii noua tainic sprijinitor pe calea cea stramta a mantuirii? Drept care iara si iara cuvios iti graim:

Bucura-te, sarguinta de cand lumea lucratoare;

Bucura-te, ca iubirea din adancuri te dogoare;

Bucura-te, marturia hotaratelor soroace;

Bucura-te, ca prin tine voia Domnului se face;

Bucura-te, ca Treimea o contempli indeaproape;

Bucura-te, bucurie care nu ne mai incape;

Bucura-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 11

Dumnezeu cel Unul si intreit, cu intelepciunea Lui cea neajunsa, ostire slu­jitoare a randuit in cer, miriade de miriade, si toate cele vazute prin cele nevazute tainic se pazesc. Cutremura-te, omule, si masura ingereasca agoniseste-ti tie, ca Dumnezeu, in bunatatea Sa fara de seaman si in nemarginita Lui darnicie, la desavarsirea fapturii dintru inceput te-a chemat, ca inger nefiind, cu ingerii sa te intreci, intru smerita ascultare, si cu ei laolalta sa canti Celui de trei ori Sfant: Aliluia!

Icosul 11

Aducand noi multamita si slava Celui ce ingerii Si-i trimite din inalt, pe tine, trimisule fara de trup care in chip de om te-ai aratat odinioara, ca un de mai inainte crainic al lui Hristos, vestind celor alesi mantuirea ce avea sa vie si pazindu-i pe ei de toata urgia potrivnicului, cu bucurie te cinstim, putere sfanta si sfintitoare, si-i fericim pe cei laolalta cu tine, iar gurile noastre se umplu de lauda ta, zicand:

Bucura-te, care-n ceruri intreita-nalti cantare;

Bucura-te, a celor sfinte straja marturisitoare;

Bucura-te, cel ce-n cinste esti cu Mihail de-o seama;

Bucura-te, leac angelic de-ndoiala si de teama;

Bucura-te, care-n nume porti a ceru­lui tarie;

Bucura-te, bogoslovul veacului ce va sa vie;

Bucura-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 12

Neinserata este slava si fara de margini mila Domnului si Dumnezeului nostru, iubirea Lui peste toti si peste toate ca un cort se intinde, iar caile cele ascunse ale lucrarii Lui ce minte ingereasca sau omeneasca poate in de tot sa le cuprinda? De cine ne vom teme, dara, cand cu noi este Dumnezeu? Ascultati, neamuri, si preamariti Preasfanta Treime cea deofiinta si nedespartita, pe Tatal si pe Fiul si pe Duhul Sfant, cu fara de numarul ostirilor celor de sus laolalta cantand: Aliluia !

Icosul 12

In minunata si infricosata vedenie a celor de pe urma, la ruperea celei de-a saptea peceti, vazut-a Sfantul Ioan Bogoslovul pe cei sapte ingeri care stau dinaintea Celui-Preainalt si care au sa sufle pe rand in trambitele Dreptatii, vestind plinirea celor ce trebuie sa fie. Deci si noi, nevrednicii, infricosandu-ne pana mai este vreme si pocaindu-ne de atata intuneric de pacate, celui desavar­sit intru slujire, glas inaltand, sa-i can­tam cu inmultita nadejde:

Bucura-te, proslavire a treimicului Sfat;

Bucura-te, al voii sfinte mesager in­traripat;

Bucura-te, ajutorul celor ce spre ceruri striga;

Bucura-te, ca-ntre ingeri si-ntre oameni esti veriga;

Bucura-te, infricosata beznelor de jos certare;

Bucura-te, ca masura esti a ravnei slujitoare;

Bucura-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 13

O, Gavriile, Arhanghel al luminii line, care celor de demult le-ai deslusit calea si le-ai vestit soroacele, care neincetat veghezi peste fata pamantului prin dumnezeiasca randuiala, care la sfarsitul veacurilor cu Dreptul Judecator vei fi la innoirea lumii, cerceteaza-ne si pe noi, nevrednicii veacului acestuia, si pazeste-ne de vrajmasii nostri vazuti si nevazuti, de tagma lui Irod si de tagma Satanei, ca sa nu ne smintim si sa nu ne pierdem, ci sa dobandim si noi cetatenia Ierusalimului ceresc, unde laolalta cu ingerii si cu sfintii sa vesnicim cantand: Aliluia!

Condacul acesta se repeta de trei ori, dupa care se zic iarasi Icosul intai si Condacul intai.

Rugaciune catre Sfantul Arhanghel Gavriil

O, Sfinte Arhanghele Gavriil, desavarsit lucratorule, care cu numele si cu fapta marturisesti puterea Celui-Preainalt, catre putinatatea omeneasca apleaca-te cu ingaduinta, si vegheaza-ne in ceasul rugaciunii noastre, si calauzeste-ne spre implinirea a toata dreptatea, cu multimea harurilor anume incredintate tie, ca noi in puternicul tau ajutor cutezam a nadajdui si ascultatoarei tale slujiri urmatori nazuim a ne face.

Tu pe oameni cercetandu-i din neam in neam, cu bunele si cu relele noastre ne stii; de aceea te rugam sa fii rabdator cu nedesavarsirile noastre, sprijinindu-ne ca de rele sa ne lepadam, iar intru cele bune sa sporim, caci de indreptarea omului scris este ca si ingerii se bucura. Deci pricina de bucurie inlesneste-ne sa fim Puterilor ceresti celor fara de trup, peste care Dumnezeu fruntas te-a randuit, Voievod intre Voievozii cei de sus. Fii bucuria noastra si invredniceste-ne sa fim bucuria ta, ca intru Domnul bucuriei duhovniceste sa ne veselim.

Rugaciunile noastre du-le la Dumnezeu cu iutimea aripilor tale si de vestirea ta mantuitoare nu ne lipsi pe noi, Binevestitorule, ca pe unii ce nadajduim cu ravna duhului sa biruim neputintele cele trupesti si ingerilor asemanatori sa ne facem, ca dimpreuna cu ostirile ceresti si cu cetele dreptilor, spre imparatia luminii celei neinserate catand, din tot sufletul si cu tot cugetul nostru sa aducem multamita, lauda si inchinaciune Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, Treimea cea deofiinta si nedespartita, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin!

Sursa : crestinortodox.ro/acatiste/acatistul-sfantului-arhanghel-gavriil-67193.html

                                                                                                                        

Rugãciune la începutul anului

Rugãciune la începutul anului

                                                                                                                               

Isuse, Dumnezeu adevãrat si Om adevãrat, ascuns în preasfântul, cred cã esti de fatã aici în Sfânta Ostie si, cãzând în genunchi înaintea ta, te ador în cea dintâi zi a anului acestuia.

Gândindu-mã la multimea binefacerilor pe care mi le-ai dãruit pânã acum si totodatã la nerecunostinta mea fatã de tine, mã cuprinde mirarea cã Tu, o, Dumnezeule, îmi mai îngãdui sã încep un alt an, pentru ca, poate, sã te supãr iarãsi cu multe pãcate.

Dar voiesc sã nu mai fie asa, Isuse ! Încep aceastã zi cu un act de fierbinte multumire fatã de tine si-ti fãgãduiesc sã-mi dau silinta pentru a trãi dupã învãtãtura Evangheliei tale având încrederea cã, de vreme ce-mi ceri aceasta, îmi dai si harurile trebuincioase ca sã împlinesc vointa ta.

Pãrinte ceresc, care m-ai creat si mi-ai dãruit pe Fiul tãu unul-nãscut spre a-mi fi Rãscumpãrãtor si Mântuitor, binevoieste a mã ocroti cu providenta ta si a mã numãra de-a pururi printre copiii tãi !

Fiule nãscut din Tatãl vesnic, care te-ai întrupat, ai pãtimit si ai murit pentru a mã ridica la viata ta dumnezeiascã, întãreste-mã cu hrana sfântã a Euharistiei, ca sã te urmez cu fidelitate în toate zilele vietii mele.

Duhule Sfinte, arde cu focul iubirii dumnezeiesti toatã zgura pãcatelor si a pornirilor mele rele, ca sã devin lãcas al Preasfintei Treimi si luminã pentru semenii mei.

Preacuratã Fecioarã, Mama lui Isus si a mea, cu rugãciunile tale dobândeste-mi harul statorniciei în bine pânã în clipa în care voi înceta sã numãr anii trecãtori, ca sã preamãresc în veci, împreunã cu tine si cu toti sfintii, bunãtatea fãrã margini a Dumnezeului nostru. Amin.

( extras din Carte de Rugaciuni – Sfanta Liturghie ( Editie revizuitã ), Arhiepiscopia Romano-Catolica Bucuresti, Imprimatur 21 noiembrie 1990, V Ioan Robu Arhiepiscop )

Te deum ( Imn de multumire pentru binefacerile primite ) :

Te deum ( Imn de multumire pentru binefacerile primite ) :

în limba românã si în limba latinã

( Indulgentã plenarã, dacã se recitã public în ultima zi a anului ; indulgentã partialã, dacã se recitã în celelalte zile )

Pe tine, Dumnezeule, te lãudãm, pe tine, Doamne, te mãrturisim.

Pe tine, vesnice Pãrinte, tot pãmântul te cinsteste.

Toti îngerii si cerurile si toate puterile.

Heruvimii si serafimii îti cântã fãrã încetare :

Sfânt, Sfânt, Sfânt esti, Domnul Dumnezeul ostirilor ceresti !        

Pline sunt cerurile si pãmântul de mãrirea slavei tale !

Pe tine te laudã preaslãvitul cor al apostolilor si multimea glorioasã a proorocilor.

Pe te laudã oastea strãlucitã a martirilor.

Pe toatã fata pãmântului sfânta Bisericã te mãrturiseste :

Pe tine, Tatã, de o infinitã maiestate ; pe Fiul tãu unic, adevãrat si vrednic de închinare ; si pe Duhul Sfânt, Mângâietorul.

Tu, Cristoase, esti Regele mãririi !

Tu esti Fiul cel vesnic al Tatãlui.

Pentru mântuirea noastrã, Tu n-ai pregetat sã te cobori în sânul Fecioarei.

Tu ai biruit ghimpele mortii si ai deschis celor ce cred împãrãtia cerurilor.

Tu sezi de-a dreapta lui Dumnezeu întru mãrire Tatãlui.

Noi credem cã vei veni ca Judecãtor.

Pe tine, asadar te rugãm sã vii în ajutorul slujitorilor tãi pe care i-ai rãscumpãrat cu Sângele tãu scump.

Învredniceste-ne sã fim numãrati între sfintii tãi în slava cea vesnicã.

Mântuieste, Doamne, poporul tãu si binecuvânteazã mostenirea ta.

Cãlãuzeste-i si înaltã-i pânã în veac.

În toate zilele te binecuvântãm si lãudãm numele tãu în veci si în vecii vecilor.

Binevoieste, Doamne, în ziua aceasta sã ne acoperi de pãcat.

Miluieste-ne, Doamne, miluieste-ne !

Fie, Doamne, mila ta asupra noastrã

Precum si noi am nãdãjduit în tine.

În tine, Doamne, am nãdãjduit, sã nu fiu rusinat în veci.

-         Sã binecuvântãm, pe Tatãl si pe Fiul si pe Duhul Sfânt :

-         Sã-l lãudãm si sã-l preamãrim în veci.

-         Doamne, ascultã rugãciunea mea !

-         si strigarea mea sã vinã la tine !

-         Domnul sã fie cu voi !

-         Si cu duhul tãu.

Sã ne rugãm :

Dumnezeule, ale cãrui îndurãri nu au numãr si a cãrui comoarã de bunãtate este nemãrginitã, noi multumim maiestãtii tale pentru preamilostivele daruri primite, rugând pururea bunãtatea ta, ca Tu, care ne dai ceea ce-ti cerem prin rugãciunile noastre, sã nu ne pãrãsesti, ci sã ne pregãtesti pentru rãsplata viitoare.

Prin Cristos, Domnul nostru. Amin.

Te Deum laudamus :

Te Dominum confitemur.

Te aeternum Patrem omnis terra veneratur.

Tibi omnes Angeli, tibi caeli et universae potestates, tibi Cherubim et Seraphim incessabili voce proclamant :

Sanctus, Sanctus, Sanctus Dominus Deus Sabaoth.

Pleni sunt caeli et terra maiestatis gloriae tuae.

Te gloriosus Apostolorum chorus, te Prophetarum laudabilis numerus, te Martyrum candidatus laudat exercitus.

Te per orbem terrarum sancta confitetur Ecclesia.

Patrem

Immensae maiestatis, Venerandum tuum verum et unicum Filium, Sactum quoque Paraclitum Spiritum.

Tu Rex gloriae, Christe.

Tu Patris sempiternus es Filius.

Tu ad liberandum susceptaurus hominem non horruisti Virginis uterum.

Tu devicto mortis aculeo aperuisti credentibus regna caelorum.

Tu ad dexteram Dei sedes, in gloria Patris.

Iudex crederis esse venturus.

Te ergo quaesumus, tuis famulis subveni, quos pretioso sanguine redemisti.

Aeterna fac cum sanctis tuis in gloria numerari.

Salvum fac populum tuum, Domine, et benedic hereditati tuae.

Et rege eos et extolle illos usque in aeternum.

Pe singulos dies benedicimus te et laudamus nomen tuum in saeculum et in saeculum seculi.

Dignare, Domine, die isto sine peccato nos ustodire.

Miserere nostri, Domine, miserere nostri.

Fiat misericordia tua, Domine, super nos, quemadmodum speravimus in te.

In te, Domine, speravi : non confundar in aeternum.

-         Benedicamus Patrem et Filium cum Sancto Spiritus.

-         Laudemus et superexaltemus eum in saecula.

-         Benedictus es, Domine, in firmamento caeli.

-         Et laudabilis, et gloriosus, et superexaltatus in saecula.

-         Domine, exaudi orationem meam

-         Et clamor meus ad te veniat.

-         Dominus vobiscum.

-         Et cum spiritu tuo.

Oremus :

Deus, cuius misericordiae non est numerus, et bonitatis infinitus est thesaurus : piissimae maiestati tuae pro collatis donis gratias agimus, tuam semper clementiam exorantes ; ut qui petentibus postulata concedis, eosdem non deserens, ad praemis futura disponas.

Per Christum Dominum nostrum. Amen.

( extras din Carte de Rugaciuni – Sfanta Liturghie ( Editie revizuitã ), Arhiepiscopia Romano-Catolica Bucuresti, Imprimatur 21 noiembrie 1990, V Ioan Robu Arhiepiscop )

Acatistul Sfântului Porfirie Noul Fãcãtor de Minuni, cel care a vindecat o femeie de trombozã

Acatistul Sfântului Porfirie Noul Fãcãtor de Minuni, cel care a vindecat o femeie de trombozã

ACATISTUL PREACUVIOSULUI PĂRINTE PORFIRIE NOUL FĂCĂTOR DE MINUNI

2 decembrie

După obişnuitul început, se zic:                                           

CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1

Pe Părintele nostru Porfirie, făcătorul de minuni, care a împărţit mană din pustia binecuvântată a Sfântului Munte celor ce flămânzeau în pustia duhovnicească a lumii, veniţi să îl lăudăm, binecredincioşilor, şi pentru rugăciunile pe care le înalţă Domnului pentru mântuirea neamului creştinesc să îi mulţumim cântându-i: Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!

Icosul 1

Ai auzit dulcele glas al Preadulcelui Iisus chemându-te la nunta cea veşnică şi zicând: "Vino, Părinte Porfirie, de moşteneşte împărăţia Cerurilor care este gătită celor ce şi-au purtat crucea nevoindu-se din dragoste pentru Dumnezeu!"; noi, vrând a fi părtaşi fericirii tale, îţi aducem aceste laude:

Bucură-te, cel ce mijloceşti înaintea Sfintei Treimi pentru mântuirea noastră;

Bucură-te, rod înmiresmat al Tradiţiei Sfinţilor Părinţi;

Bucură-te, ostaş îmbrăcat în armură duhovnicească;

Bucură-te, furtună care spulberi cuiburile ereticilor;

Bucură-te, cel ce te-ai dăruit în întregime fiecăruia dintre cei ce te cercetau;

Bucură-te, că luptând împotriva puterilor întunericului, le-ai biruit;

Bucură-te, că ai apărat predaniile bisericeşti şi ai stat împotriva rătăcirilor de multe feluri;

Bucură-te, că i-ai binecuvântat pe cei ce au mărturisit minunile tale;

Bucură-te, că i-ai mustrat pe cei ce au spus despre tine lucruri neadevărate;

Bucură-te, cel ce stai departe de cei care răstălmăcesc minunile tale;

Bucură-te, cel ce primeşti laudele aduse de către cei binecredincioşi;

Bucură-te, ceară însemnată cu pecetea sfinţeniei;

Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!

Condacul al 2-lea

Ştiind micimea vieţuirii noastre, să nu deznădăjduim aflând nevoinţele Preacuviosului Părinte Porfirie, nici să încercăm a le urma fără dreaptă socoteală, şi mai ales să nu căutăm a agonisi harismele sale, căci nu puţină vătămare vom afla. Ci să căutăm a învăţa de la el smerenia şi dragostea pentru cele sfinte, ca să îi putem cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Ai primit la botez numele de Evanghelie, care se tâlcuieşte „Bună-Vestire", şi întreaga ta viaţă a fost o bună-vestire despre lucrarea Duhului Sfânt şi despre dobândirea veşniciei de către oamenii care, trecători fiind prin viaţa pământească, L-au cunoscut pe Domnul care ieri, astăzi şi în veac Acelaşi este, şi din revărsarea inimii ţi-au cântat:

Bucură-te, că din pruncie ai fost păzit de Cel a cărui întrupare a fost binevestită de înger;

Bucură-te, că din fragedă vârstă ai năzuit să îi închini Domnului viaţa ta;

Bucură-te, că din copilărie ai plecat la Muntele Athos ca să urci muntele virtuţilor;

Bucură-te, că atunci când te-ai lovit din greşeală cu securea în picior ai cerut ajutorul Maicii Domnului;

Bucură-te, că ocrotitoarea Sfântului Munte ţi-a oprit de îndată şiroirea sângelui;

Bucură-te, că ai trăit acoperit de Sfântul ei Acoperământ;

Bucură-te, că pentru vieţuirea ta cucernică ai fost hirotonit preot;

Bucură-te, că ajutând mulţimi de oameni nu ţi-ai pierdut liniştea;

Bucură-te, luminător al Atenei şi a toată Grecia;

Bucură-te, că ai fost căutat de pelerini veniţi din toată lumea;

Bucură-te, că ai trăit în vremurile noastre nevoinţe aspre ca ale Părinţilor din vechime;

Bucură-te, că până la moarte L-ai slujit cu jertfelnicie pe Hristos;

Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!

Condacul al 3-lea

Nu pentru vreo nevoinţă aparte s-au revărsat asupra ta râurile binecuvântărilor, ci pentru că luând asupra ta crucea grea a ascultării ai urmat Domnului care S-a arătat pe Sine ascultător până la moarte, şi lepădând voia ta la picioarele bătrânilor tăi ai învăţat de la aceştia cântarea: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Să vadă roadele ascultării cei ce vor să trăiască neavând povăţuitor, cei care plini fiind de mândrie cred că au găsit un drum mai scurt către Dumnezeu, şi să îşi cunoască înşelarea. Iar noi să luăm aminte la vieţuirea Preacuviosului Părinte Porfirie şi cerându-i să mijlocească la Dumnezeu ca să primim puterea de a merge pe calea ascultării, să îi cântăm aşa:

Bucură-te, rob al lui Hristos care ai cunoscut ce înseamnă adevărata libertate;

Bucură-te, că nu ai cunoscut povara libertăţii pătimaşe;

Bucură-te, cel ce supunându-te bătrânilor tăi ai înţeles taina ascultării;

Bucură-te, că Părinţii Pantelimon şi Ioanichie te-au învăţat lepădarea voii;

Bucură-te, că atunci când ţi s-au deschis ochii duhovniceşti i-ai văzut cu duhul pe bătrânii tăi;

Bucură-te, cel ce făcând ascultare ai ieşit din chilia unui părinte pe fereastră;

Bucură-te, că nu te-ai mâhnit când frumoasa pasăre cioplită fără binecuvântare ţi-a fost frântă;

Bucură-te, că aşa s-a frânt şi gândul inimii tale de a face ceva după propria voie;

Bucură-te, că prin rugăciune ai devenit asemenea stâlpilor monahismului;

Bucură-te, că ieşind în mijlocul oamenilor te-ai sârguit să te jertfeşti pentru ei;

Bucură-te, că ai ridicat mănăstirea din Milesi ca pe un chivot al cunoaşterii lui Dumnezeu;

Bucură-te, cel ce ai găsit în Sfânta Scriptură şi în Vieţile Sfinţilor chipuri de sfinţenie;

Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!

Condacul al 4-lea

"Dacă nu ar fi scris Sfântul Ioan Scărarul cartea despre dumnezeiescul urcuş, ar fi putut-o scrie cu pricepere Părintele Porfirie", s-a dat mărturie despre măsura sporirii tale; văzându-te Domnul că din copilărie ai vrut să urmezi viaţa de nevoinţă a unui alt avvă Ioan, cel numit Colibaşul, a venit în întâmpinarea ta şi ţi-a călăuzit paşii pe treptele scării raiului, iar tu I-ai cântat cu umilinţă: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Mincinoşi sunt ritorii care învaţă că vremea sfinţeniei a trecut, că în vremurile noastre nu mai este cu putinţă omului să meargă pe calea cea strâmtă pe care o arată Scriptura; nouă numai a cugeta la vieţuirea ta ne este de ajuns pentru a sta împotriva unora ca aceştia, care nu vor să cânte împreună cu noi:

Bucură-te, că urmând Sfântului Ioan Colibaşul, L-ai primit pe Hristos în chilia inimii tale;

Bucură-te, că Sfântul Porfirie al Gazei te-a crescut ca pe un urmaş al său;

Bucură-te, bucurie a Sfântului Atanasie şi a celorlalţi cuvioşi aghioriţi;

Bucură-te, cel ce ieşind din Sfântul Munte nu ai părăsit smerenia Sfântului Siluan;

Bucură-te, că primind bastonul trimis de Sfântul Gherasim ai primit şi binecuvântarea acestuia;

Bucură-te, cu Sfântul Vasile cel Mare care te-a ajutat să ridici aşezământul din Milesi;

Bucură-te, cu Sfinţii Ierarhi Nicolae şi Spiridon, neobosiţii făcători de minuni;

Bucură-te, cu Sfinţii Cosma şi Damian şi cu ceilalţi Sfinţi doctori fără de arginţi;

Bucură-te, cel ce ai fost asemănat cu Sfântul Serafim de la Sarov;

Bucură-te, că ai arătat lumii că harismele Sfântului Nectarie din Eghina nu s-au pierdut;

Bucură-te, cu soborul tuturor Cuvioşilor Părinţi şi Cuvioaselor Maici;

Bucură-te, floare din buchetul Maicii Domnului care ai împrăştiat mireasma din Grădina ei;

Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!

Condacul al 5-lea

Deşi în timpul vieţii ai avut parte de apăsătoare boli, Părinte, nu te-ai lăsat biruit de durere, ci le-ai răbdat cu mucenicească răbdare, şi în loc să cârteşti ai primit suferinţa cu seninătate, cântându-I lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Cine poate să stea departe de mijlocirile tale, ştiind câtă mulţime de bolnavi au simţit ajutorul tău? Cine oare va şovăi să alerge la tine, aflând că din zi în zi numărul celor ce au primit sănătate trupească şi sufletească sporeşte fără încetare? O, Părinte Porfirie, pentru grija pe care ai arătat-o şi o arăţi celor bolnavi, primeşte de la noi laudele acestea:

Bucură-te, că suferind grele boli ai primit puterea de a-i ajuta pe bolnavi;

Bucură-te, că i-ai învăţat pe oameni că vindecarea adevărată vine de la Dumnezeu;

Bucură-te, că însemnând bolnavii cu semnul sfintei cruci le-ai uşurat durerile;

Bucură-te, cel ce i-ai ferit pe credincioşi de doctorii cei închipuiţi care au puteri diavoleşti;

Bucură-te, că ai vindecat de paralizie pe femeia celui ce a venit să te caute la mănăstire;

Bucură-te, că deşi acela nu te-a găsit a avut mare credinţă în puterea mijlocirilor tale tainice;

Bucură-te, că aşa cum ai vindecat-o pe femeia sa îi poţi vindeca şi pe cei pentru care ne rugăm;

Bucură-te, că i-ai mângâiat pe cei căzuţi în deznădejde;

Bucură-te, că i-ai povăţuit să poarte crucea răbdării;

Bucură-te, că bolnavilor care ţi-au cerut ajutorul le-ai adus grabnică tămăduire;

Bucură-te, cel ce şi acum te rogi pentru cei aflaţi în diferite suferinţe;

Bucură-te, că pentru tine nu există boli de nevindecat;

Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!

Condacul al-6-lea

Nici un om nu este fără de păcat, nici un om nu se poate făli că a scăpat de orice urmă a bolii. Ştiind că nu numai trupurile noastre, ci şi sufletele noastre sunt atinse de boală, dar ştiind şi că Dumnezeu este Cel ce dăruieşte sănătate celor dreptcredincioşi, îţi cerem să te rogi ca împreună cu cei tămăduiţi de bolile lor să Ii putem cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al-6-lea

Noule doctor fără de arginţi, Părinte Porfirie, mulţumindu-ţi că prin nenumărate minuni ai dăruit celor suferinzi tămăduirea, nu vom obosi vestind celorlalţi vindecările făcute prin rugăciune către Dumnezeu, şi pentru aceasta te rugăm să primeşti drept plată mulţumirile noastre:

Bucură-te, că pe pruncul care nu se mişca l-ai vindecat spre bucuria părinţilor lui;

Bucură-te, pentru copiii care primind vindecare trupească L-au slăvit pe Dumnezeu;

Bucură-te, că pe femeia necăjită de boala bărbatului ei ai invăţat-o să se ferească de tulburarea adusă de diavol;

Bucură-te, cel ce îi ocroteşti pe cei care se îngrijesc cu dragoste de bolnavi;

Bucură-te, cel ce vedeai şi vezi mai bine decât doctorii bolile oamenilor;

Bucură-te, cel ce stai împotriva doctorilor nepricepuţi ca să-i fereşti pe bolnavi de mai multă suferinţă;

Bucură-te, cel ce te-ai arătat bolnavei care suferea de tromboză şi ai vindecat-o;

Bucură-te, că mai târziu aceasta a recunoscut chipul tău şi aşa a înţeles de la cine a primit ajutorul;

Bucură-te, că doctorii au rămas fără grai în faţa vindecărilor pe care le-ai făcut;

Bucură-te, balsam care aduci de la Dumnezeu vindecare trupească şi sufletească;

Bucură-te, că prin rugăciunile tale s-a biruit rânduiala firii;

Bucură-te, cel ce îi întăreşti pe cei care mărturisesc vindecările tale minunate;

Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!

Condacul al-7-lea

Răbdând suferinţele ca un al doilea Iov, ai arătat prin viaţa ta că încercările îngăduite de Dumnezeu nu covârşesc puterea omenească, şi că oricât de grele ar fi acestea, dacă ne luptăm să le biruim, Mântuitorul Hristos va pune pe frunţile noastre cununi strălucitoare, pentru care îi cântăm: Aliluia!

Icosul al-7-lea

Auzind cum în timpul vieţii şi după moarte i-ai izbăvit de felurite ispite pe cei cărora le-ai cunoscut neputinţele, şi aflându-ne noi înşine în ispite fără de număr, căci viermele păcatului nu doarme, dorim să te avem ca ocrotitor al nostru, şi pentru aceasta îţi cântăm:

Bucură-te, că trecând prin furtuna necazurilor ai primit puterea de a-i ajuta pe cei ispitiţi;

Bucură-te, că i-ai făcut dreptate slujbaşului învinuit pe nedrept;

Bucură-te, că pe tânăra care vroia să se sinucidă ai scăpat-o din ghearele diavolului;

Bucură-te, că ai prevenit maicile de la Mănăstirea Jazak să nu bea apă din fântâna otrăvită de necredincioşi;

Bucură-te, că fără teamă în vreme de război ai scăpat o fată de la pângărire;

Bucură-te, că l-ai izbăvit pe ucenicul tău de primejdia din adâncurile apelor;

Bucură-te, cel ce dai cu prisosinţă cele de trebuinţă credincioşilor;

Bucură-te, că printr-o minune Cel ce a înmulţit peştii în pustie te-a vădit a fi asemenea Lui;

Bucură-te, că această minune şi altele asemenea ei au fost tăinuite până după moartea ta;

Bucură-te, cel ce te-ai arătat în chip minunat celor care ţi-au cerut ocrotirea;

Bucură-te, că oricine te cheamă în ajutor cu credinţă primeşte sprijinul tău;

Bucură-te, că nenumărate sunt facerile de bine pe care ni le-ai arătat;

Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!

Condacul al-8-lea

Cum să nu ne veselim de minunile tale? Cum să nu tresalte inimile noastre la aflarea bucuriei pe care o aduci celor ce te cinstesc, tainicule povăţuitor al călugărilor şi al mirenilor? Ştiind că ducând viaţă monahicească tu ai fost călăuză pricepută şi pentru familiile care în viforul lumii au căutat liniştea duhovnicească, îi cântăm Celui Care te-a înţelepţit: Aliluia!

Icosul al-8-lea

Văzând cum vrăjmaşul diavol se luptă ca mirenii să ducă o viaţă cât mai pătimaşă, aducându-le tulburare în suflet şi şoptindu-le că numai în mănăstiri se poate duce o viaţă bineplăcută lui Dumnezeu, tu i-ai povăţuit să stea împotriva acestuia şi să ducă lupta cea bună, iar ei sporind în vieţuirea duhovnicească ţi-au cântat:

Bucură-te, că îi afli pe fiii risipitori şi te rogi pentru ei;

Bucură-te, că aduci pacea în familiile dezbinate;

Bucură-te, că le-ai descoperiţi celor căzuţi calea pocăinţei;

Bucură-te, că i-ai ajutat pe aceştia să ajungă fii credincioşi ai Bisericii;

Bucură-te, că i-ai învăţat pe părinţi să trăiască o viaţă sfântă pentru ca fiii lor să fie păziţi de ispite;

Bucură-te, că rugându-se Domnului ucenica ta a fost peţită de tânărul pe care îl iubea;

Bucură-te, că domolind împotrivirile părinţilor lui, au reuşit să se căsătorească;

Bucură-te, că le-ai vorbit despre Hristos tinerilor care necunoscând lumina trăiau în patimi;

Bucură-te, că ei ţi-au sărutat picioarele cu dragoste;

Bucură-te, sprijin al celor ce vor să îşi întemeieze o familie;

Bucură-te, că Domnul ţi-a dat priceperea de a fi călăuză pentru cei căsătoriţi;

Bucură-te, blând duhovnic care cu iscusinţă ai vindecat rănile sufleteşti;

Bucură-te, apostol al sfinţeniei în vremuri de mare tulburare;

Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!

Condacul al-9-lea

Doamne, Cel ce ne-ai zis "Fiţi sfinţi, că Eu, Domnul Dumnezeul vostru, sfânt sunt", Care prin gura Preacuviosului Părinte Porfirie ne-ai amintit această poruncă a Ta, iar noi am priceput că numai dacă vom merge pe calea sfinţeniei vieţile noastre vor cunoaşte împlinirea, acoperă-ne cu harul Tău cel ceresc ca să mergem pe această cale fără a fi vătămaţi de cursele diavolului şi să îţi cântăm în toată vremea: Aliluia!

Icosul al-9-lea

Ceea ce mărturiseşte întreaga predanie a Răsăritului, şi anume că Dumnezeu S-a făcut om pentru ca omul să se sfinţească, este cu anevoie de priceput; dar ascultându-te pe tine, Preacuvioase Părinte, că ne îndemni să ajungem la măsura sfinţeniei, oricât de mari ar fi ispitele care ne apasă, îţi zicem:

Bucură-te, icoană a virtuţilor poleită cu aurul smereniei;

Bucură-te, că nu numai pe monahi, ci şi pe mireni i-ai îndemnat să rostească rugăciunea lui Iisus;

Bucură-te, că îi vezi pe creştinii râvnitori strălucind ca nişte făclii;

Bucură-te, că l-ai văzut pe Părintele Yannis îmbrăţişându-şi preoteasa în lumina raiului;

Bucură-te, dascăl al cugetării la cele sfinte;

Bucură-te, că săvârşind dumnezeieştile slujbe inima ta a devenit altar al Celui Preaînalt;

Bucură-te, că aflând nevoinţele tale sporim în nevoinţă;

Bucură-te, că prin postiri îndelungate ţi-ai hrănit sufletul cu putere cerească;

Bucură-te, lumânare care te-ai asemănat rugului lui Moise;

Bucură-te, că prin înţelepciune duhovnicească i-ai întrecut pe înţelepţii lumii acesteia;

Bucură-te, că ne-ai îndemnat ca prin lungi privegheri să călătorim spre odihna veşnică;

Bucură-te, adeverire a învierii lui Hristos;

Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!

Condacul al 10-lea

Fiind aprins de dragostea cea duhovnicească şi vrând să propovăduieşti oamenilor credinţa în Hristos. pentru râvna ta Domnul te-a chemat să fii părtaş darurilor Sfinţilor Apostoli şi prin harisma vorbirii în limbi ai grăit pe înţelesul celor de alt neam, iar ei mirându-se de sfinţenia ta au strigat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Vrând tu să o ajuţi pe tânăra Annoula să lepede cugetările deşarte şi să creadă în Atotputernicul Dumnezeu, nu ţi-a fost oprelişte necunoaşterea limbii pe care o vorbea aceasta, ci prin darul lui Dumnezeu ai trecut de acestă stavilă, spre bucuria celor care te laudă aşa:

Bucură-te, că niciodată nu ai greşit când ai spus oamenilor cele pe care ţi le-a arătat Domnul;

Bucură-te, cel ce din smerenie nu I-ai cerut Domnului harisme alese;

Bucură-te, că nu te-ai mândrit pentru darurile cu care Dumnezeu te-a covârşit;

Bucură-te, că primindu-le nu ai contenit cugetarea smerită la propria ta păcătoşenie;

Bucură-te, că minunile le-ai făcut nu spre lauda ta, ci spre slava lui Dumnezeu;

Bucură-te, că şi noi am urmat povaţa pe care i-ai dat-o femeii credincioase, şi nu ne îndoim de harismele tale;

Bucură-te, că ai trăit bucuria Rusaliilor;

Bucură-te, cel ce prin luminare dumnezeiască ai înţeles necazurile oamenilor;

Bucură-te, că ai astupat gurile celor care cârteau împotriva darurilor Sfântului Duh;

Bucură-te, că ne-ai lămurit că puterile celor depărtaţi de Biserică vin de la îngerii căzuţi;

Bucură-te, stavilă pentru cei care fiind stăpâniţi de diavol imitau darul vorbirii în limbi;

Bucură-te, cel ce cunoşteai graiurile păsărilor şi ale animalelor:

Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!

Condacul al 11-lea

Cuvântul despre trecerea în veşnicie, cum că "de vei muri înainte de a muri, nu vei mai muri atunci când vei muri", a fost sorbit de inima ta însetată de cunoaştere şi luminându-te te-ai împărtăşit de această trăire când moartea ta a devenit un puternic: Aliluia!

Icosul al 11-lea

"După ce voi pleca la Domnul, eu voi con¬tinua să vă vorbesc. Voi, oare, mă veţi auzi?", ne-ai întrebat pe toţi cei care te purtăm cu dragoste în inimile noastre. Nefiind vrednici de a auzi cuvintele tale pline de putere, facem ceea ce ne este cu putinţă şi îndrăznim să îţi aducem smerită laudă, ştiind că asculţi glasurile noastre:

Bucură-te, cel ce ţi-ai aşteptat moartea ca pe o întâlnire cu Dumnezeu;

Bucură-te, că ai părăsit această lume chemîndu-L pe Mântuitorul Hristos;

Bucură-te, că ai adormit în Sfântul Munte, pe care lăuntric niciodată nu l-ai părăsit;

Bucură-te, că dragostea ta pentru Hristos a covârşit frica morţii;

Bucură-te, că rugându-te se risipea norul întunecat pe care îl vedeai deasupra unora dintre muribunzi;

Bucură-te, cel ce şi acum te rogi pentru cei aflaţi pe patul de moarte;

Bucură-te, cel ce ne fereşti de moarte năprasnică;

Bucură-te, că ultima ta dorinţă a fost "ca toţi să fie una", după cum voieşte Hristos;

Bucură-te, că te-ai rugat ca toţi oamenii să îl cunoască pe Dumnezeul Părinţilor noştri;

Bucură-te, că Cel Ce a înviat din morţi te-a învăţat să biruieşti moartea;

Bucură-te, că privind blândul tău chip ne umplem de mângâiere;

Bucură-te, văzând că seminţele pe care le-ai semănat dau roadă îmbelşugată;

Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!

Condacul al 12-lea

Aşa precum Sfântul Nectarie a voit ca moaştele sale bine-mirositoare să fie împărţite spre binecuvântare în tot pământul, şi pretutindeni s-a aflat de minunile sale, tot aşa după adormirea ta Dumnezeu a vrut ca cinstirea ta să se răspândească în toate colţurile lumii, ca toţi cei care în aceste vremuri de rătăcire au cunoscut că eşti stâlp de lumină al dreptei-credinţe, să cânte Domnului împreună cu tine: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Înainte de a primi cinstirea cuvenită de la oamenii cei muritori, bine-plăcutule al lui Dumnezeu, ai primit o cinstire mai înaltă, căci ai fost prăznuit în Biserica Cerească de soborul celor care îmbrăcaţi în veşminte luminoase cântau îngereşte troparul tău, şi cărora următori facându-ne noi îţi zicem cu mare glas:

Bucură-te, dar nepreţuit pe care Dumnezeu l-a dăruit Bisericii;

Bucură-te, că am fost povăţuiţi în chip minunat să ne rugăm ţie;

Bucură-te, că însuşi Domnul S-a îngrijit să primeşti cinstire de la oameni;

Bucură-te, ascultând laudele celor care aşteaptă tainica ta povăţuire;

Bucură-te, că aşa cum te rugai înainte împreună cu ucenicii tăi, te rogi acum cu noi toţi;

Bucură-te, că precum îţi ocroteai fiii duhovniceşti acum ne ocroteşti şi pe noi;

Bucură-te, că numărul celor care te cinstesc creşte fără încetare;

Bucură-te, prieten al celor care învaţă de la tine urcuşul duhovnicesc;

Bucură-te, că cei ce au privit chipul tău luminat vor să atingă şi sfintele tale moaşte;

Bucură-te, candelă aprinsă de Părintele Ceresc;

Bucură-te, ucenic al Fiului lui Dumnezeu;

Bucură-te, vas ales al Sfântului Duh;

Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!

Condacul al 13-lea

O, Preacuvioase Părinte Porfirie, făcătorule de minuni, primind această puţină rugăciune de la noi, cei ce din prea-plinul inimii îţi aducem laude după cuviinţă, ajută-ne să punem început bun şi lepădând toate patimile şi poftele să trăim ca mădulare sfinte ale Bisericii, ca împreună cu tine să putem cânta în vecii vecilor: Aliluia!  (acest condac se zice de trei ori)

Apoi iarăşi se zice  Icosul întâi

Ai auzit dulcele glas al Preadulcelui Iisus chemându-te la nunta cea veşnică şi zicând: "Vino, Părinte Porfirie, de moşteneşte împărăţia Cerurilor care este gătită celor ce şi-au purtat crucea nevoindu-se din dragoste pentru Dumnezeu!"; noi, vrând a fi părtaşi fericirii tale, îţi aducem aceste laude:

Bucură-te, cel ce mijloceşti înaintea Sfintei Treimi pentru mântuirea noastră;

Bucură-te, rod înmiresmat al Tradiţiei Sfinţilor Părinţi; Bucurâ-te, ostaş îmbrăcat în armură duhovnicească;

Bucură-te, furtună care spulberi cuiburile ereticilor;

Bucură-te, cel ce te-ai dăruit în întregime fiecăruia dintre cei ce te cercetau;

Bucură-te, că luptând împotriva puterilor întunericului, le-ai biruit;

Bucură-te, că ai apărat predaniile bisericeşti şi ai stat împotriva rătăcirilor de multe feluri;

Bucură-te, că i-ai binecuvântat pe cei ce au mărturisit minunile tale;

Bucură-te, că i-ai mustrat pe cei ce au spus despre tine lucruri neadevărate;

Bucură-te, cel ce stai departe de cei care răstălmăcesc minunile tale;

Bucură-te, cel ce primeşti laudele aduse de către cei binecredincioşi;

Bucură-te, ceară însemnată cu pecetea sfinţeniei;

Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!

Şi  Condacul întâi

Pe Părintele nostru Porfirie, făcătorul de minuni, care a împărţit mană din pustia binecuvântată a Sfântului Munte celor ce flămânzeau în pustia duhovnicească a lumii, veniţi să îl lăudăm, binecredincioşilor, şi pentru rugăciunile pe care le înalţă Domnului pentru mântuirea neamului creştinesc să îi mulţumim cântându-i: Bucură-te, Părinte Porfirie, biserică vie a lui Dumnezeu!

După aceasta se zice această:

RUGĂCIUNE

   Preacuvioase Părinte Porfirie, robule al Dumnezeului celui viu, primeşte laudele pe care ţi le aducem cu inimă smerită şi mijloceşte înaintea lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră.

   Ocroteşte-ne de tot răul şi de toată tulburarea. Ajută-ne să biruim ispitele care ne stau înainte şi prin răbdarea noastră să dobândim cununile cele netrecătoare. Iar la înfricoşătoarea Judecată să fim feriţi de veşnic pedeapsă şi să fim aşezaţi în partea cea de-a dreapta, unde cu soborul tuturor sfinţilor te veseleşti de frumuseţile cereşti. Ca primind grabnicul tău ajutor să îi mulţumim în vecii vecilor Dumnezeului Care te-a proslăvit. Amin.

TROPARUL PĂRINTELUI PORFIRIE

   Nu trecuse mult timp din ziua adormirii părintelui Porfirie când, un nepot de-al său, de meserie educator, a văzut în vis o biserică uriaşă, scăldată în lumină, aflată în înaltul cerului, ce fusese ridicată în cinstea părintelui Porfirie şi în mijlocul căreia şedea însuşi părintele Porfirie. Totodată a văzut cum numeroşi oameni ai lui Dumnezeu, îmbrăcaţi în straie de lumină şi purtând cununi strălucitoare, se adunaseră înăuntrul dar şi în afara bisericii şi cântau cu glasuri melodioase un tropar, al cărui text şi a cărui muzică erau închinate părintelui Porfirie.

   Nepotul părintelui a auzit de atâtea ori în vis acest tropar, încât l-a învăţat pe de rost! Şi, îndată ce s-a trezit, aducându-şi-l bine aminte, l-a scris şi l-a şi înregistrat! Acesta este troparul:

După cum pe pământ te rugai

pentru tămăduirea neputinţelor

şi pentru iertarea

păcatelor noastre,

tot astfel şi acum roagă-te în ceruri,

părinte Porfirie,

şi roagă-L pe Hristos Dumnezeul nostru

să mântuiască sufletele noastre.

 Sursa : dervent.ro / Acatiste