Rugãciune la Solemnitatea Nasterii Domnului si de multumire la sfârsitul anului
Rugãciune la Solemnitatea Nasterii Domnului
Isuse, Fiul lui Dumnezeu, care te-ai întrupat si ai coborât pânã la noi ca sã ne ridici la viata ta dumnezeiascã, te ador în ieslea Betleemului si în Sfântul Sacrament al altarului, unde te ascunzi cu aceeasi dumnezeiascã umilintã.
Preamãresc atotputernicia ta, care ni se înfãtiseazã sub chip de Prunc neajutorat, sãrman, nãscut în afara cetãtii....
Îti multumesc pentru delicatetea infinitã cu care ne chemi din întunericul necredintei si al pãcatului la lumina credintei si a vietii noi în Dumnezeu.
Îti ofer inima mea si te rog sã o transformi tu ca sã fie lãcas vrednic de tine : curãteste-o prin cãintã si smerenie, încãlzeste-o cu razele iubirii tale, lumineaz-o cu strãlucirea credintei si întãreste-o cu ancora statorniciei.
Binevoieste sã te nasti în sufletul meu si sã-ti trãiesti în mine viata de ascultare plinã de iubire fatã de Tatãl.
Tu, care ai venit în trup ca sã împlinesti vointa Pãrintelui vesnic, învatã-mã sã-i ofer si eu necontenit, dupã exemplul tãu si al Mamei tale, jertfa supunerii desãvârsite, din iubire, în toate împrejurãrile vietii.
Învatã-mã sã-mi leg inima numai de bogãtiile nepieritoare pe care mi le oferã Evanghelia si Euharistia ta ; sã-l iubesc pe Dumnezeu mai presus de toate si sã-l slujesc în semenii mei.
Iatã, astãzi te contemplã întreaga Bisericã.
Revarsã asupra ei harurile neasemuite ale acestei sãrbãtori, ca ea sã reflecte tot mai fidel Chipul tãu : în nevinovãtie si bunãtate, în sãrãcie si smerenie, în ascultare si slujire, în jertfire plinã de bucurie. Amin.
Rugãciune de multumire la sfârsitul anului
Dumnezeule nemãrginit, te recunosc aici de fatã ascuns în Preasfântul Sacrament si îngenunchez cu umilintã înaintea ta, în cea din urmã zi a anului acestuia.
Cât de mare a fost bunãtatea ta si cât de multe au fost binefacerile cu care m-ai coplesit în anul acesta !
De la tine am primit viata si sãnãtatea ; Tu ai dat rod câmpiilor, mi-ai dãruit cele trebuincioase, si de câte nenorociri m-ai pãzit !
[...] Si totusi, cât de nerecunoscãtor ti-am fost, câte pãcate am sãvârsit ... cât de putin m-am gândit la tine !
Pãtruns acum de gânduri mai bune, iatã-mã îngenuncheat înaintea Tronului tãu.
Îti multumesc, Doamne, pentru tot binele pe care mi l-ai fãcut ; îti multumesc pentru toate harurile primite de la tine si chem toatã curtea cereascã a îngerilor ca sã-ti multumeascã, deoarece mare a fost bunãtatea ta fatã de mine !
Îti cer iertare, Doamne, pentru toatã nerecunostinta mea, îti cer iertare pentru cã de atâtea ori am pãcãtuit si astfel am rãsplãtit cu rãutate si nerecunostintã milostivirea ta !
Hotãrârea mea bunã din aceste clipe, de a nu te mai supãra pe viitor si de a-ti arãta mai multã recunostintã, sã îmblânzeascã, Doamne, mânia ta, de care m-am învrednicit, si dã-mi ca, înainte de a iesi din acest sfânt lãcas, sã aud din gura ta cuvântul de iertare !
Tatã ceresc, te rog, împacã-te cu un fiu care îti cere iertare pentru greseli ; întoarce fata ta aici pe pãmânt, ca sã se bucure pe veci de vederea strãlucirii tale dumnezeiesti. Amin.
( extras din Carte de Rugaciuni – Sfanta Liturghie ( Editie revizuitã ), Arhiepiscopia Romano-Catolica Bucuresti, Imprimatur 21 noiembrie 1990, V Ioan Robu Arhiepiscop )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu