Rugaciune catre Sfanta Ana ( din viata si acatistul Sfintilor Parinti Ioachim si Ana, parintii Maicii Domnului )
Sfântã Ana, O, maicã prealãudatã, cine va putea spune darurile cu care te-a împodobit pe tine Dumnezeu ?!
Sau ce laudã vrednicã vom aduce tie, celei ce esti maicã împaratesei Cerului si Pamantului.
Caci in adevar de la caderea stramosilor nostri din desfatarea Raiului, urmasii lor mostenind blestemul pana la intruparea Cuvantului lui Dumnezeu din curatele si feciorestile sângiuiri ale preabinecuvantatei fiicei tale, neamul omenesc niciodata nu a primit atata mangaiere si incredintare de rascumpararea din blestem, ca atunci cand te-a vazut pe tine alaptand pe Maica Izbavitorului.
O, preafericita maica, îngerii au laudat nasterea ta ; proorocii au saltat, vazand printr-insa plinirea cuvintelor lor ; stramosii impreuna cu patriarhii, fiind in inchisorile cele intunecate ale Iadului, au inceput a primi dese vestiri de bucurie ; proorocul si marele arhiereu Zaharia le-a spus : eu am primit in Sfanta Sfintelor pe prunca Maria, si doua doisprezece ani am logodit-o cu dreptul Iosif spre pazã, care va sã nasca in chip de negrait pe Cel ce avea sa preschimbe lacrimile noastre in bucurie ; Sfanta Elisabeta le-a zis : eu m-am inchinat Mantuitorului, fiind El inca in pantecele cel cu totul nevinovat al Preasfintei Fecioare ; Sfantul si dreptul Iosif le-a spus : eu prin descoperire dumnezeiasca am primit in logodire pe pururea Fecioara Maria, si sunt martor al nevinovatiei ei, intru care si a nascut fara ispita barbateasca, si a ramas fecioarã nascand pe Hristos.
Si unde vom cauta un izvor de daruri mai bogat decat la tine, prealaudata Ana !
Pentru aceasta noi, smeritii si pacatosii, cu multa umilinta cadem inaintea ta si ne rugam tie : Ana, Ana, ridica sfintele tale maini, cu care ai imbratisat pe imparateasa Cerului si a Pamantului, catre Parintele indurarilor si a toata mangaierea ca, trecand cu vederea multimea pacatelor noastre, sa ne pazeasca pe noi, mostenirea sa, de foamete, de ciuma, de potop, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri si de razboiul cel dintre noi, iar mai vartos tu, preafericita maica, prin darul cel dat tie de la Dumnezeu, potoleste smintelile Bisericii ; daruieste sanatate conducatorilor tarii acesteia ; aseaza in inimile lor cele une pentru sfintele lui Dumnezeu biserici ; vezi saracia noastra cea sufleteasca si trupeasca si ne imbogateste pe noi cu indoite daruri ; cauta cu ochi milostivi asupra poporului tau, cel ce alearga la tine cu credinta ; pazeste pe cei ce te cheama pe tine de moartea cea fara de veste ; vindeca toate bolile, goneste de la dansii toate duhurile facatoare de rau ; apara-i de vrajmasii vazuti si de cei nevazuti ; impaca neintelegerile vietii casnice ; sprijineste pe cei neputinciosi ; lumineaza mintea celor cazuti intru adancul pacatelor, ca sa se intoarca la pocainta ; pe cei departati de la dreapta credinta intoarce-i iarasi la aceasta, si in vremea iesirii noastre din viata de aici, apara-ne pe noi de cei ce se silesc a vana sufletele noastre ; si ne fa parte cu turma cea aleasa a tuturor celor ce din veac au bine-placut lui Dumnezeu, cu care intru desfatarea cea fara de sfarsit, sa laudam neincetat pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh, Treimea cea de o fiinta si nedespartita, fericind impreuna cu tine pe fiica ta cea preacurata, de Dumnezeu Nascatoarea si pururea Fecioara Maria, in vecii vecilor, Amin.
( Rugaciunea de la finalul Acatistului Sfintilor Parinti Ioachim si Ana, extras din Viata si Acatistul Sfintilor Parinti Ioachim si Ana si a Sfantului Stelian, Ed.Agapis, 2001 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu