Întronarea Familiei la Inima Preasfântã a lui Isus ( 3 )
Cum a început opera Întronãrii
Vivat Cor Iesu Sacratissimum !
Adveniat regnum tuum !
În anul 1907, C.P. Matei fusese trimis de superiorii sãi, în Europa, din cauza sãnãtãtii.
Atins de o boalã grea, el se duse la Paray-le-Monial, nu pentru a cere minunea vindecãrii trupesti, ci harul de a iubi tot mai mult Inima Preasfântã a lui Isus, si de a muri ca un preot sfânt.
Îngenuncheat in Capela aparitiilor, spuse abia o rugaciune, si se simti tulburat in toata fiinta sa.
Era vindecat !
Ce s-a petrecut atunci cu dansul, n-a putut spune niciodata.
Se banuieste insa ca in acel moment, el primi in inimã o ranã, o ranã de iubire.
Caci in aceeasi searã, la ora sfântã, primi de la Preasfanta Inimã, cu nobilul proiect de a cuceri lumea, familie cu familie, si intregul plan al operei intronarii Preasfintei Inimi, asa cum se face astazi, in lumea intreaga.
Calugar dintr-o congregatie, al carei scop este acela de a propaga Evlavia catre Inima Preasfanta a lui Isus, si catre Inima Preacurata a Mariei, la duh de iubire, de ispasire si de apostolat, - a fost, intotdeauna pentru Parintele Matei o fericire a predica despre Sfanta Inimã : sa predice iubirea, cum zice atat de bine el insusi.
Se duse deci la Roma, pentru a vorbi cu Papa Piu X, pe atunci Parinte al Romei, si ii cere voie sa-si inceapa apostolatul.
- “Nu, fiul meu, ii raspunde Suveranul Pontif, nu, nu-ti dau voie !
- Dar, Preasfinte Parinte ! ...
- Nu, nu-ti dau volie, repetã Pius X, cu un suras parintesc atat de personal lui, si, imbratisandu-l cu caldura, ii zise :
- Iti poruncesc, intelegi, Parinte ? Nu numai ca iti dau voie, dar iti poruncesc sa-ti dai viata pentru aceasta opera de mantuire sociala. Este o opera minunata, consacra-ti intreaga viata”.
Cu aprobarea atat de solemna a Capului vazut al Bisericii, P. Matei isi incepe misiunea ; ca un alt sfant Pavel plecã spre a cuceri popoarele pentru Cristos.
Apostol in adevaratul inteles al cuvantului, fara desagã, fara punga, fara alta putere decat aceea a iubirii sale catre Cristos, si a uitarii totale de sine, el strãbate lumea subjugand sufletele, aprinzandu-le de focul de care el insusi era cuprins ; si aceasta, cu o naturalete, cu o simplicitate, cu o induiosare de care nimeni nu se poate apãra.
Spunand lucruri foarte simple, Evanghelia ; vorbind cu mare simplitate, el inaltã Duhul acelor ce-l ascultã, prin suflul dumnezeiesc ce porneste din el.
Invatatorul insusi vorbeste prin apostolatul sãu ; vazandu-l, auzindu-l, crestinii sunt cuprinsi de sentimente, pe care trebuie sa le fi avut altadata, aceia care se aflau cu Mantuitorul.
Erau castigati, invinsi, transformati.
Ei insisi se simteau.
“Eu nu invidiez pe bunul meu inger pazitor, zicea el adesea, nici pe toti ingerii laolalta, ei nu pot savarsi Sfanta Liturghie, nu pot predica iubirea, si nu pot sa sufere pentru iubire”.
A fost vazut seara, dupa zile foarte obositoare, invoindu-se sa faca si a opta predicã “ca sa se mai odihneasca”.
Si zicea : “Poate fi odihnã mai placuta, decat aceea de a vorbi despre acela pe care-l iubesti ?”
Daca cineva ii spunea ca n-o va putea duce mult asa, ca se omoara singur...el raspundea : “Pot sa ma omor intr-adevar pentru Acela care a murit pentru mine”.
Voiti in sfarsit, sa stiti pe scurt ce a facut si cat a lucrat Parintele Matei ?
Transcriem un paragraf din carticica sa, cu indrumari despre intronare “ intens propagata de mult în Chili, Peru, Equator, Uruguai, Argentina, Brazilia, Columbia, Panama, Bolivia, Statele Unite, Mexic, Venezuela.
Intronarea intrã aproape in acelasi timp, in tari precum :
- Spania,
- Belgia,
- Franta,
- Olanda,
- Italia,
- Anglia,
- Polonia,
- Coreea,
- Cairo ( Egipt ),
- Madagascar,
- Gabon,
- Congo,
- Senegal,
- Oceania,
- pana in mijlocul leprosilor din Molokai,”
- Etc.
Binecuvantarile ceresti, care insotirã misiunile P. Matei, furã minunate.
Un episcop ii scrie : “Parinte, ceea ce am vazut eu, nu este numai Invierea unui mort, ci aceea a unui cimitir intreg”.
In anul 1914, fu trimis in Europa.
Era pe mare, cand izbucni razboiul....
Sa se intoarca in America, era cu neputinta.
“Ce va face el in Franta, isi zisera superiorii sai ?
Nu va putea sa predice.
Toata lumea va fi ocupata cu razboiul, nu-l va asculta nimeni”.
S-a intamplat insa, tocmai contrariul.
Acest razboi deschise drumul Preasfintei Inimi, prin incercarile si jalea pe care el le inmultise, familiile alergarã la Domnul Isus, pentru a fi mangaiate.
De abia sosit in Europa, P. Matei aflã cã S. Parinte Piu X murise.
Merse la Roma, unde fu primit in audienta de Sfantul Parinte Benedict XV, capatand de la dansul si o Scrisoare si primind, in acelasi timp, si porunca de a predica si organiza Opera in intreaga Italie.
In sfarsit, in timpul unei alte vizite la Vatican, in anul 1916, Sanctitatea Sa ii ceru sa vina si sa savarseasca o Liturghie in acelasi palat, si la care fu si el de fata.
Dupa Liturghie, avu loc o noua audienta.
Sfantul Parinte ii repetã de mai multe ori ca, dansul vrea sa vada aceasta cruciada predicata pretutindeni, si ca aceasta opera este opera sa.
Si putem spune, ca dorinta Suveranului Pontif este intr-o buna masura indeplinita.
Cu toate impotrivirile si piedicile care nu lipsesc, la oricare infaptuire mare, intronarea se intinde din ce in ce mai mult.
P. Matei a vizitat, si chiar de mai multe ori, 43 de Dieceze din Franta, iar in alte 17, a si predicat.
A strabatut de doua ori Spania si Italia, a vizitat Olanda, Elvetia, Belgia, Marele Ducat de Luxemburg, Anglia, Irlanda, Scotia.
Pretutindeni, faptele cele mai extraordinare, convertirile cele mai stralucite, vin sa arate ca aceasta misiune poarta sigiliul dumnezeiescului in ea, si ca prin niste noi Rusalii, se reinnoieste in fata lumii.
Iata, in putine cuvinte, izvorul dumnezeiesc al unei infaptuiri dumnezeiesti.
Da, dumnezeiasca in principiul ei, intronarea este raspunsul la o cerere precisa, clara, a Domnului Isus.
Este dumnezeiasca in efectele ei, prin transformarea supranaturala pe care o indeplineste.
Sa-l lasam acum pe P. Matei sa ne spuna el insusi, ceea ce intelege dansul prin Intronarea Inimii lui Isus in caminuri.
( extras din Întronarea Familiei la Inima Preasfântã a lui Isus, P. Matei Crawley-Boewey din Congregatia Sfintelor Inimi a lui Isus si a Mariei ( Picpus ), tipãritã cu aprobarea Pr.Catalin Emilian Ministrul Provincial al Fratilor Minori Conv. Sept. 2008, Ed.Serafica, Roman, Neamt, 2008 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu