Întronarea Familiei la Inima Preasfântã a lui Isus. Scrisoarea Prea Fericitului Pãrinte Papa Benedict XV cãtre Pãrintele Matei Crawley-Boewey

Întronarea Familiei la Inima Preasfântã a lui Isus

Scrisoarea Prea Fericitului Pãrinte Papa Benedict XV cãtre Pãrintele Matei Crawley-Boewey

Scumpe Fiu, Salutare si Binecuvântare Apostolicã

Am citit cu interes scrisoarea ta, precum si documentele alãturate.

Ele ne-au arãtat zelul si munca pe care o desfãsori de atâtia ani, pentru opera consfintirii familiilor la Preasfânta Inimã a lui Isus, în asa fel, cã icoana Lui fiind pusã la locul cel mai de frunte în casã, Domnul nostru Isus Cristos sã domneascã ca pe un tron, în chip vãdit, în cãminurile catolice.

Predecesorul nostru Leon XIII, de fericitã amintire, a consfintit întregul neam omenesc acestei Inimi dumnezeiesti, si e cunoscutã tuturor Enciclica “Annum Sacrum”, datã spre acest scop.

Totusi, dupã aceastã consfintire a tuturora, nu ni se pare zadarnicã evlavia consfintirii fiecãrei familii, ba chiar cu cât ea se apropie mai desãvârsit de cealaltã, cu atât mai bine contribuie la scopul pios al Pontificelui.

Ceea ce priveste pe fiecare în parte, ne intereseazã de altfel, mai mult decât ceea ce urmãreste interesele tuturor.

De aceea, ne bucurãm la gândul cã munca ta a dat, în aceastã privintã, roade bogate, si te îndemnãm sã urmezi cu statornicie apostolatul început.

Nimic mai potrivit pentru zilele noastre, decât munca ce ai început-o.

A strica în viata particularã, ca si în cea publicã, caracterul moral zãmislit si desãvârsit prin Bisericã, a împinge societatea omeneascã la nenorocitele conceptii pãgânesti, stergând orice urmã de întelepciune si bunãtate crestineascã, iatã ce urmãresc astãzi din nenorocire, multi oameni si se silesc sã o ducã la îndeplinire si, dea Dumnezeu, sã nu-si ajungã scopul ...

Însã tinta celor rãi este de a rãni societatea domesticã, familia.

Aceasta având în sine ca într-un sâmbure, principiile societãtii civile, ei vãd bine cã schimbarea, sau mai bine zis coruptia pe care ei o asteaptã în lume va urma în chip natural, când ei vor fi zdruncinat temeliile familiei.

Iatã pentru ce s-a fãcut legea divortului, pentru a dãrâma statornicia cãsãtoriei ; silind apoi tineretul sã urmeze învãtãmântul oficial, adeseori atât de îndepãrtat de religie, se înlãturã autoritatea pãrinteascã într-o materie atât de însemnatã ; iar predicând arta rusinoasã a îndestulãrii plãcerilor, zãdãrnicind toate drepturile naturii, nelegiuirea seacã astfel izvorul însusi al neamului omenesc si mânjeste cu moravuri nerusinate sfintenia patului conjugal.

Bine faci deci, fiule scump, luând în mânã cauza societãtii, trezind mai presus de toate si rãspândind duhul crestinesc în familie, stabilind în sânul familiilor noastre, ca pe o reginã, iubirea lui Isus Cristos.

Asa fãcând asculti de Isus Cristos însusi care a fãgãduit cã va revãrsa binefacerile Sale, asupra caselor în care se va afla si se va cinsti icoana Inimii Sale.

A da bunului Mântuitor respectul si mãrirea despre care e vorba aici, este o operã sfântã si mântuitoare ; însã nu e destul.

E de mare însemnãtate a cunoaste pe Cristos, a cunoaste învãtãtura, viata, moartea si slava Sa.

A-L urma, nu e numai a te lãsa condus de un sentiment superficial de religiozitate care miscã usor inimile duioase si slabe si face sã curgã usor lacrimile, însã lasã patimile întregi ; a-L urma, înseamnã : a-L înconjura cu o credintã vie si statornicã care are putere în acelasi timp, si asupra sufletului si asupra inimii care cârmuieste si reguleazã moravurile.

Însã cauza adevãratã, pentru care Isus este lãsat uitãrii de cei mai multi, si putin iubit de un numãr mare de oameni, este pentru cã e aproape necunoscut de cei dintâi, si nu e destul de cunoscut de ceilalti.

Urmeazã asadar, fiule iubit, munca si apostolatul tãu pentru a trezi în cãminurile crestine, flãcãri de iubire cãtre Preasfânta Inimã a lui Isus ; dar dã-ti osteneala mai intâi, aceasta e vointa Noastrã, ca aceastã iubire sã intre si sã se ridice pânã la cele mai înalte culmi, în toate casele pe care le vei vizita, si cunoasterea lui Isus Cristos si cunoasterea pe care El însusi ne-a adus-o, a adevãrului si a legii Sale.

Iar noi, pentru a încuraja evlavia tuturor, voim ca toate favorurile acordate cu dãrnicie pontificalã de predecesorul nostru, de sfântã amintire Piu X, în 1913, la cererea episcopilor din Chili, familiilor care se consfintesc Preasfintei Inimi, în acel Stat, sã se întindã si asupra tuturor familiilor catolice din lumea întreagã, care vor face aceastã consfintire.

Ca un zãlog de bunuri ceresti si mãrturie a bunãvointei Noastre pãrintesti, primeste, fiule scump, binecuvântarea apostolicã pe care ti-o dãm din toatã inima.

Datã în Roma, la Sfântul Petru, 27 Aprilie 1915 anul întâiu al Pontificatului nostru.

Benedict XV Papã.

( extras din Întronarea Familiei la Inima Preasfântã a lui Isus, P. Matei Crawley-Boewey din Congregatia Sfintelor Inimi a lui Isus si a Mariei ( Picpus ), tipãritã cu aprobarea Pr.Catalin Emilian Ministrul Provincial al Fratilor Minori Conv. Sept. 2008, Ed.Serafica, Roman, Neamt, 2008 )