Intoxicatia cu alcool etilic ( 1 ) ( Medicina Legalã )

Intoxicatia cu alcool etilic ( 1 ) ( Medicina Legalã )

Cunoscut din cele mai vechi timpuri sub diverse denumiri, precum :

·        “ apã de viatã “,

·        “ licoare divinã “,

·        “ spirit subtil “,

·        “ mercur vegetal “ ,

·        “ apa care arde “ ,

·        etc.,

alcoolul etilic se prezinta sub forma unui lichid incolor, volatil ( punctul de fierbere 78,3 ^o C ), inflamabil, mai usor decat apa ( densitate : 0,789 g/cm ³ ) si miscibil cu aceasta in orice proportie, cu gust arzator si miros caracteristic ; este componenta esentiala a bauturilor alcoolice.

Bauturile alcoolice pot fi :

1. naturale, ce se obtin prin fermentatia alcoolica a glucidelor din materii vegetale ( fructe, cereale, cartofi, etc. ), cu ajutorul drojdiilor.

Bauturile naturale, la randul lor sunt :

·        nedistilate sau fermentate ( alcoolul ramane in lichidul din care se formeaza ) : berea, vinul, etc.

Berea este o bautura slab alcoolizata ( 2 – 5 % ), obtinuta prin fermentarea unui extract de orz incoltit ( malt ), fiert cu fructele unei plante numite hamei – aceasta, prin diferite substante amare, uleiuri si taninuri, contribuie la limpezirea si definitivarea culorii si aromei berii.

Fermentarea se realizeaza intr-o etapa primara rapida ( 7-11 zile, la o temperatura de 5-10 ^o C ) si o etapa secundara ( 1-2 luni de zile, la temperaturi mai scazute ) in vase inchise ermetic ( pentru retinerea bioxidului de carbon ).

Vinul se obtine prin fermentarea mustului de struguri.

Atunci cand sunt folosite alte fructe, acestea vor da si numele vinului respectiv : vin de mere ( denumit si cidru ), vin de smochine, etc.

Fermentarea se realizeaza intr-o etapa primara ( intensa si rapida, de circa 2-3 saptamani, cu degajarea unei cantitati mari de CO₂ ), avand drept rezultat vinul nou si un reziduu ( drojdie ), urmata ( dupa separarea vinului nou de drojdie ) de etapa secundara ( lenta, la temperatura scazuta si in recipiente speciale ), in care vinul se limpezeste si isi definitiveaza gustul si aroma.

In functie de concentratia de glucide, vinurile pot fi :

Ø      seci sau semiseci, ce contin <  4 % glucide,

Ø      semidulci sau dulci, ce contin 4-16 % glucide,

Ø      licoroase, cu > 16 % glucide.

·        distilate ( alcoolul este concentrat prin distilarea lichidelor fermentate ) din fructe, rachiuri :

1.                   tuica de prune,

2.                   slibovita ( tuica distilata de doua ori ),

3.                   rachiul de tescovinã,

4.                   palinca,

5.                   etc.,

sau din grâne :

1.                   whisky,

2.                   rom,

3.                   gin,

4.                   etc.

2.      industriale, obtinute prin diluarea alcoolului etilic cu apã si adaugarea unor ingrediente ( votcã, bitter, etc. ).

Prin incorporarea unei cantitati de 20-40 % zahar in rachiuri ( naturale sau industriale ), se obtin lichiorurile.

Taria bauturilor alcoolice se exprima in grade ce reprezinta proportia de alcool absolut, continut in lichidul respectiv ( volum la sutã ) ; cifra gradelor alcoolice inmultitã cu 0,79 ( densitatea alcoolului ) permite calculul cantitatii ( in grame ) de etanol dintr-o sutã ml de lichid.

La bere, continutul in extract sec – reziduu  de evaporare – poate fi exprimat in procente.

Spre exemplu, E.P. ( extract primar ) 12,5 % extract sec si nu tarie alcoolica.

Toxicinetica alcoolului etilic

In organism existã o cantitate foarte redusa de alcool etilic, rezultata din procesele metabolice si a carei valoare de 0,002 – 0,003 g %o  nu are semnificatie clinicã.

Alcoolul poate patrunde in organism pe cale :

1.      respiratorie,

2.      transcutanatã ( transmucoasã ), si in special

3.      pe cale digestivã, prin ingestie.

Absorbtia digestiva are loc, in principal, la nivelul stomacului si duodenului ( viteza de absorbtie depinde de prezenta alimentelor in stomac ). Dupa absorbtie, alcoolul este vehiculat de sange.

Cantitatea ( concentratia ) de alcool din sange, exprimata in grame la litru ( g %o ) defineste alcoolemia.

Dupa ingestie, alcoolemia este maxima dupa :

·        20-30 minute, daca stomacul este gol,

·        1 orã – 1 orã si 30 minute, cand stomacul contine alimente ( proteinele si lipidele intarzie absorbtia ; cel mai rapid se absorb bauturile cu o concentratie alcoolica de 10-20 %o si carbonatate ).

Dinamica alcoolului etilic in organism

Dinamica alcoolului etilic in organism poate fi redata grafic sub forma curbei de alcoolemie, alcatuita din :

·        O portiune ascendenta, abrupta, denumita panta de invazie sau de crestere,

·        Un varf, ce corespunde alcoolemiei maxime,

·        O portiune descendenta, lenta, respectiv panta de eliminare.

Repartitia alcoolului in organism este inegala, fiind direct proportionala cu continutul diverselor organe si tesuturi in apa, si invers proportionala cu continutul acestora in grasimi.

Astfel, in ordine descrescatoare a concentratiei, alcoolul se gaseste in :

1.      creier,

2.      plaman,

3.      splina,

4.      rinichi,

5.      etc.,

( in lichidul cefalorahidian si in urinã, concentratia alcoolului este cu 25-35 % mai mare decat in sange ).

Cea mai mare parte a alcoolului din sange este metabolizata in ficat, si doar o cantitate redusa este transformata si extrahepatic in :

·        rinichi,

·        muschi,

·        pancreas,

·        etc.

In ficat, exista trei cai de biotransformare a alcoolului etilic :

1.      o cale principala,

2.      doua cai secundare,

ce intra in actiune atunci cand calea principala este suprasolicitata.

Astfel, vom avea :

1.      calea principala, desavarsita prin intermediul enzimei alcool-dehidrogenazã si care se soldeaza cu formarea de CO₂ si H₂O,

2.      calea secundara mediatã de oxidaza microzomalã,

3.      calea secundara mediatã de catalazã.

Datorita existentei unei cantitati limitate de alcool-dehidrogenazã, la nivelul ficatului nu pot fi degradate mai mult de 8-10 g de alcool etilic intr-o orã.

Acest lucru, corelat cu faptul ca alcoolul etilic nu se acumuleaza in organism ( deci nu poate fi folosit dupa un anumit interval de timp, sau atunci cand necesitatile energetice ale organismului ar cere-o ) face ca alcoolemia sa scada, cu o ratã relativ fixã de 0,15 g %o pe orã in primele 5-6 ore.

Este permis astfel, calculul retroactiv al alcoolemiei, prin aplicarea unor formule.

Calculele respective sunt acceptate numai daca au trecut 2-7 ore, de la evenimentul respectiv ( cel mai frecvent, rutier ) pana la recoltarea probei de sange necesare stabilirii alcoolemiei.

De asemenea, cantitatea de alcool etilic ingerata poate fi evaluata utilizand tehnici de calcul specifice ( cu folosirea factorului R-Widmark, in valoare de 0,68 pentru barbati si de 0,55 pentru femei ).

Alcoolul etilic se elimina din organism :

·        90-95 %  metabolizat in ficat, sub forma de H₂O si CO₂,

·        5-10 %  netransformat, ca atare, prin urinã ( 2-4 % ) – alcooluria reprezinta cantitatea / concentratia de alcool din urinã exprimata in grame la litru ( g %o ) -, prin aerul expirat ( 3-7  %  ), prin transpiratie, prin salivã, prin lapte.

Trebuie precizat faptul ca ritmul metabolismului alcoolului etilic este specific fiecarei fiinte umane, fiind influentat de particularitatile proprii, ceea ce explica imposibilitatea unor calcule sablonate, aplicabile tuturor, si cu interpretare universala !

Actiunile alcoolului etilic

( 1 ) Deprimant al activitatii sistemului nervos ( actiune asemanatoare anestezicelor generale ) ; falsa impresie de stimulare, imediat dupa consumul de alcool etilic este consecinta blocarii scoartei cerebrale si eliberarii centrilor subcorticali.

Trasaturile de personalitate, de caracter, altfel ascunse de individ – “ alcoolul nu creeaza vicii, ci scoate la iveala impulsurile reprimate “ ( Vladimir Belis ) – devin manifeste prin confidente, comportament neretinut, corelate cu o incredere nejustificata  in propriile posibilitati, ceea ce justifica afirmatia ca betia permite descifrarea criptogramei personalitatii prin dezlegarea limbii.

Legat de acestea, semnificativ este urmatorul citat din Macbeth de Shakespeare ( Goodman si Gilman, mentionat de V. Belis ) :

“ Macduff : - Care sunt cele trei lucruri pe care le produce indeosebi bautura ?

Parter : - Ce sa spun, sir, inrosirea nasului, somn si urinare. Destrabalarea o produce si nu o produce : dezlantuie dorinta insa inlatura putinta “.

( 2 ) Stimuleaza secretia gastrica, in cantitati mici ; ingestia indelungata, mai ales daca nu este urmata de consumul de alimente, favorizeaza aparitia gastritelor si a bolii ulceroase.

( 3 ) Alterarea ficatului ( steatozã – cirozã ), a inimii ( cardiomiopatie cu dilatatie ), a pancreasului, etc.

( 4 ) Favorizeaza aparitia cancerului :

·        hepatic,

·        al limbii,

·        al esofagului,

·        etc.

( 5 ) Rol energetic – prin metabolizarea unui gram de alcool etilic se obtin 7,07 calorii – aceasta biodegradare este independenta de nevoile energetice ale organismului si are o viteza relativ constanta.

( 6 ) Are o actiune iritanta in aplicatiile locale.

( extras din cursul universitar Medicina Legalã, capitolul 15 Intoxicatia cu alcool etilic   - editie revazuta si adaugita, Conf.univ.dr., medic legist Valentin Iftenie, Ed.Stiintelor Medicale, Bucuresti, 2006 )