Virgil Vãtãsianu ( 1902 – 1993 ) ( acad. Marius Porumb )

Virgil Vãtãsianu ( 1902 – 1993 ) ( acad. Marius Porumb )

In 1902 la 21 martie, ziua echinoctiului de primavara, s-a nascut la Sibiu istoricul de artã, profesorul si academicianul Virgil Vãtãsianu, personalitate marcanta a culturii si stiintei românesti.

Ziua de nastere a intemeietorului de scoala, a savantului si a dascalului a numeroase generatii, a devenit in timp o simbolica sarbatoare a istoricilor si criticilor de arta clujeni, fiind un moment de omagiere a inaintasilor, de prezentare a noutatilor stiintifice, dar si de exprimare a solidaritatii profesionale de breasla, iar in acest an ziua de 21 martie are o semnificatie deosebita, marcand 110 ani de la nasterea academicianului Virgil Vãtãsianu ( 1902 – 1993 ).

Dupa absolvirea Liceului Brukenthal din Sibiu, Virgil Vãtãsianu a studiat Dreptul la Universitatea din Bucuresti, dupa care s-a specializat in Istoria Artei la Universitatile din Cluj, Praga si Viena.

In 1927 a sustinut doctoratul, la celebrul profesor vienez Joseph Strzygowski, teza avand ca titlu Vechile biserici de piatrã românesti din judetul Hunedoara, o cercetare exceptionala si inedita asupra unei secvente a patrimoniului romanesc din Transilvania.

La scurt timp, in 1929, datorita importantei deosebite, lucrarea a fost tiparita in limba romana.

Despre aceasta valoroasa lucrare Nicolae Iorga scria, apreciind demonstratia autorului, ca “ arhitectura romaneasca nu e numai un conglomerat de influente straine, bizantine, sarbesti, occidentale si armene, ci si ca ea are radacini stravechi, alimentate de acelasi sol din care s-a nascut si s-a hranit poporul nostru “.

De-a lungul anilor, Virgil Vãtãsianu a publicat un numar impresionant de studii si articole in reviste de specialitate din tara si strainatate, referitoare la arhitectura de lemn si piatrã, la pictura si sculptura medievalã si modernã, din domeniul artelor decorative.

In 1959 a aparut la Editura Academiei Române monumentalul opus Istoria artei feudale in Tãrile Române ( 1018 p. ! ), sinteza sistematica si de inalta tinuta stiintifica, privind arta medievala din intreg spatiul romanesc, opera capitala, unanim apreciata si in prezent, care a fost reeditata, in editie anastatica, de catre Institutul Cultural Român si Centrul de Studii Transilvane, in anul 2002, cu ocazia centenarului nasterii savantului.

Impresionanta si impunatoare, atat pentru amploarea demersului, cat si prin acuratetea aparatului stiintific de care uzeaza, lucrarea constituie o opera de pionierat pentru istoriografia artei romanesti, prin perspectiva novatoare si tratarea globala a fenomenului artistic din toate provinciile romanesti ( Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania ).

Opera, activitatea stiintifica si didactica a savantului clujean au fost receptate in ambianta universitara si academica din tara si strainatate, cu un deosebit interes, fiind considerate de o importanta majora pentru evolutia istoriografiei de arta romanesti, Virgil Vãtãsianu impunandu-se ca o personalitate exceptionala.

In 1976, prof. Raoul Sorban scria : “ Virgil Vãtãsianu nu este doar un profesor, un dascal, istoricul de arta scris cu majuscule. Este o institutie ! “

Vasta sa opera s-a bucurat de atentia unor istorici care i-au dedicat recenzii la editarea unor lucrari rmarcand si subliniind valoarea stiintifica, metoda novatoare de cercetare.

Lucrarile sale au fost recenzate de personalitati celebre : Eugeniu Sperantia, Silviu Dragomir, Nicolae Iorga, Carlo Ceccheli, bizantinologul Sir Steven Runciman, Entz Geza, Constantin Daicoviciu, Emil Lazarescu, Corina Nicolescu, B. Nagy Margit, Grigore Ionescu, Dinu C. Giurescu, Petre Comarnescu, Franz Killyen.

Opera sa stiintifica a continuat sa fie imbogatita cu noi lucrari, caracterizate prin temeinicia investigatiilor si claritatea expunerii, remarcabile fiind volumele Arhitectura si sculptura romanicã din Panonia medievalã ( 1966 ), Istoria artei europene ( 1967 ), Arta in epoca Renasterii ( 1972, reeditata in 2000 ), Pictura muralã din nordul Moldovei ( 1974 ), Metodica cercetãrii in istoria artei ( 1974, reeditata in 1996 ).

Virgil Vãtãsianu a conceput Istoria Artei pornind de la istorie, precumpanitor fiind rationamentul stiintific intemeiat pe sursele documentare, pe opere sau monumente de artã integrate unei istorii culturale si de civilizatie.

Creatiile sale stiintifice se caracterizeaza prin monumentalitate, prin vocatia sintezei, prin marea stiinta de a ilustra ansamblul vietii artistice romanesti si universale, prin viziunea globala, prin exceptionala intuitie, Virgil Vãtãsianu impunandu-se inca de la inceput ca un savant patriot, constient de marile deziderate ale Istoriei Artei Românesti.

Metodologia cercetarii elaborata de Virgil Vãtãsianu a conferit cercetarilor ulterioare ale discipolilor rigoare si obiectivitate, plasand istoria noastra de arta intre disciplinele istorice fundamentale.

Savantul de amplitudine europeana, laureat al Premiului Herder ( 1972 ), se aflã nu numai la baza pregatirii profesionale a unor cercetatori, ci a contribuit la crearea unor institutii, carora le-a servit drept exemplu.

Institutiile fondate la initiativa si sub directa coordonare a lui Virgil Vãtãsianu au fost mai intai, in 1955, Academia Românã, Filiala Cluj.

Aici a fost infiintata Sectia de Istoria Artei, unde un grup important de cercetatori a desfasurat documentare si studii in domeniul artei medievale si moderne, etnografiei, muzicologiei si Istoriei Culturii.

Din anul 1962, la Facultatea de Istorie Filosofie a universitatii clujene a fost reintemeiata Catedra de Istoria Artei, care a pregatit specialisti in domeniu, iar Muzeul de Arta din Cluj-Napoca, infiintat in 1951, amplificat si imbogatit in anii ’60, coordonat  stiintific de profesor, a devenit o valoaroasa institutie muzeala de importanta nationala, care a beneficiat de absolventii specialisti ai facultatii.

Infiintat in 1990, Institutul de Arheologie si Istoria Artei al Academiei Române din Cluj-Napoca si-a asumat de la inceput continuarea studiilor si cercetarii in domeniul pe care savantul l-a cultivat cu atata maiestrie.

Prin editarea primei reviste romanesti de arta medievala “ Ars Transsilvaniae “, institutul si-a propus punerea in practica a liniei sale metodologice, printr-o tratare conexa a realitatilor artistice medievale de la noi cu cele europene.

Invatamantul de Istoria Artei de la Universitatea “ Babes-Bolyai “, reinnoada traditia scolii clujene de Istoria Artei, al carei profesor stralucit a fost Virgil Vãtãsianu.

Dascal si fondator de scoala, academicianul Virgil Vãtãsianu a format si indrumat un numar insemnat de istorici de arta, raspanditi azi in marile centre universitare si academice ale tarii, discipolii sai remarcandu-se prin cercetarile fundamentale ale domeniului, prin rigoarea metodei de investigatie, prin acribie si eruditie.

Aniversarea din acest an, 110 ani de la nasterea savantului, este un prilej de omagiere, un gand de gratitudine fata de maestrul nostru, de evaluare si reafirmare a atasamentului pentru domeniul pe care il profesam, cu dorinta si speranta amplificarii in viitor a studiilor si cercetarilor de Istoria Artei.

( extras din “ Virgil Vãtãsianu ( 1902-1993 ) “, Acad.Marius PORUMB, revista “ Academica “, revista editata de Academia Romana, nr. 3 Martie 2012 Anul XXII 257 )