Stela Moraru-Pavel, Mihaela-Victoria Munteanu, Olivia-Maria Marcov iunie 2009, USH, Drept

Stela Moraru-Pavel, Mihaela-Victoria Munteanu, Olivia-Maria Marcov iunie 2009, USH, Drept

Petrutu Crãciunas anii 1976 la Marea Mediterana Algeria

Petrutu Crãciunas anii 1976 la Marea Mediterana Algeria

Clasa 9-12 V 1982-1986 in 7 iulie 2006 liceul N Balcescu Bucuresti, Romania

Clasa 9-12 V 1982-1986 in 7 iulie 2006 liceul N Balcescu Bucuresti, Romania

Clasa 12 V Colegiul National Sf Sava promotia 1986

Clasa 12 V Colegiul National Sf Sava promotia 1986

Jésus-Christ, Jezu Ufam Tobie, Isuse mã încred in tine

Jésus-Christ, Jezu Ufam Tobie, Isuse mã încred in tine

Iulia Motoc Bucharest Romania CEDO

Iulia Motoc Bucharest Romania CEDO

Iulia Motoc Patriarhie, Turnul Clopotnita din 1698, 8 septembrie 2013

Iulia Motoc Patriarhie, Turnul Clopotnita din 1698, 8 septembrie 2013

Petrutu, prietenul meu din copilaria, Aurora si Tutzu (Petru) Craciunas parintii lui (Algeria)

Petrutu, prietenul meu din copilaria, Aurora si Tutzu (Petru) Craciunas parintii lui (Algeria)

Sr Dominique, Renée, Olivia, Corina R., Anca, Victoria si Iudit (Ungaria), Ruxandra, Monica ...

Sr Dominique, Renée, Olivia, Corina R., Anca, Victoria si Iudit (Ungaria), Ruxandra, Monica ...

Petrutu Crãciunas si Stephanie White Mountain

Petrutu Crãciunas si Stephanie White Mountain

Sr. Georges, Renée, Marie-Lucie, Suzanne, Octavie, Dominique, RDC Constantine

Sr. Georges, Renée, Marie-Lucie, Suzanne, Octavie, Dominique, RDC Constantine

Olivia Maria Marcov si Corina Resl Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine

Olivia Maria Marcov si Corina Resl Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine

Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine Algeria 1972 1976

Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine Algeria 1972 1976

Mihai Miriunis, Laura Simion, Mihai-Ionut Taciu colegii mei de facultate

Mihai Miriunis, Laura Simion, Mihai-Ionut Taciu colegii mei de facultate

Peter-Jacob Hehn Petrutu's friend Canada

Peter-Jacob Hehn Petrutu's friend Canada

Prof.dr.Dorel Zugravescu, ing.J.-B.Deloly, Olivia Maria Marcov, prof.dr.Ieronim Mihaila

Prof.dr.Dorel Zugravescu, ing.J.-B.Deloly, Olivia Maria Marcov, prof.dr.Ieronim Mihaila

Iulia Motoc 15 august 2013

Iulia Motoc 15 august 2013

Laura Simion, colega mea de la Drept, USH, Bucharest

Laura Simion, colega mea de la Drept, USH, Bucharest

Prof.dr.NIcolae Marcov ( father ) si prof.Udriste

Prof.dr.NIcolae Marcov ( father ) si prof.Udriste

Prof.dr.Florin Munteanu si Leon Zagrean

Prof.dr.Florin Munteanu si Leon Zagrean

Prof.dr.Ieronim Mihaila, ing.J.-B.Deloly AIRAMA, Olivia Marcov

Prof.dr.Ieronim Mihaila, ing.J.-B.Deloly AIRAMA, Olivia Marcov

Jesus-Christ

Jesus-Christ

Tatal meu Nicolae Marcov, Revedere colegi liceu Gh.Sincai, promotia 1959, in 31/oct./2013

Tatal meu Nicolae Marcov, Revedere colegi liceu Gh.Sincai, promotia 1959, in 31/oct./2013

Olivia Maria N. Marcov, august 2006, Bucuresti

Olivia Maria N. Marcov, august 2006, Bucuresti

Sorin Tilie, Silviu Marcov, Olivia Maria Marcov, septembrie 2003 Bucuresti

Sorin Tilie, Silviu Marcov, Olivia Maria Marcov, septembrie 2003 Bucuresti

Olivia Maria Marcov, Alexandra Georgescu, Adrian Pafa, Bianca Eftimie, aug.2009, Bucharest

Olivia Maria Marcov, Alexandra Georgescu, Adrian Pafa, Bianca Eftimie, aug.2009, Bucharest

Stéphanie Crãciunas Peter Hehn and Stéphanie's cousin, Canada

Stéphanie Crãciunas Peter Hehn and Stéphanie's cousin, Canada

Maica Domnului cu pruncul, Rugaciune la aprinderea candelei

Maica Domnului cu pruncul, Rugaciune la aprinderea candelei

Mission to Magadan Sister Miriam praying the rosary June 24 2014

Mission to Magadan Sister Miriam praying the rosary June 24 2014

The Catholic Parish of the Sacred Heart of Jesus, Constantine Algeria 1972 1976

The Catholic Parish of the Sacred Heart of Jesus, Constantine Algeria 1972 1976

Laura Adriana Bucharest Romania July 2009

Laura Adriana Bucharest Romania July  2009

Olivia Maria Marcov December 2007 Bucharest Romania Cristi s Birthday

Olivia Maria Marcov December 2007 Bucharest Romania Cristi s Birthday

Olivia Maria Marcov si Laura Gabriela Cristea in Aparatorii Patriei anul IV 2008 2009

Olivia Maria Marcov si Laura Gabriela Cristea in Aparatorii Patriei anul IV 2008 2009

Fr Michael Shields Bronislava s gulag number Anchorage USA 2014

Fr Michael Shields Bronislava s gulag number Anchorage USA 2014

Liliana Iacob Barna 8 martie 2014 Bucuresti Romania

Liliana Iacob Barna 8 martie 2014 Bucuresti Romania

Olivia Marcov Liliana Iacob Gratiela Andreescu 20 August 1979 Bucharest Romania

Olivia Marcov Liliana Iacob Gratiela Andreescu 20 August 1979 Bucharest Romania

Liliana Iacob and Gratiela Andreescu Italy Bucharest Romania

Liliana Iacob and Gratiela Andreescu Italy Bucharest Romania

Peter Jacob Hehn Petrutu's friend CANADA

Peter Jacob Hehn Petrutu's friend CANADA

Mission to Magadan Fr Michael Shields Children Saturday Club April 29 2014

Mission to Magadan Fr Michael Shields Children Saturday Club April 29 2014

Professor Nicolae Marcov at the Faculty of Matehmatics str Academiei 14 Bucharest Spiru Haret amph

Professor Nicolae Marcov at the Faculty of Matehmatics str Academiei 14 Bucharest Spiru Haret amph

Professor Nicolae Marcov Faculty of Mathematics 14 str Academiei sector 3 Bucharest

Professor Nicolae Marcov Faculty of Mathematics 14 str Academiei sector 3 Bucharest

Iulia Motoc ORTA ITALY September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc ORTA ITALY September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc Clasa I 1973 Romania

Iulia Motoc Clasa I 1973 Romania

Professor Ieronim Mihaila Faculty of Mathematics Str Academiei 14 3rd floor Bucharest 2007

Professor Ieronim Mihaila Faculty of Mathematics Str Academiei 14 3rd floor Bucharest 2007

Olivia Maria Marcov Andrei Dobrescu 12 V 30 Martie 2007 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov Andrei Dobrescu 12 V 30 Martie 2007 Bucharest Romania

Iulia Motoc Isla Bella September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc Isla Bella September October 5 2014 Romania

Olivia Maria Marcov 1968 1969 in Str Sebastian Bucharest Romania la bunica mea Jeana Mardale

Olivia Maria Marcov 1968 1969 in Str Sebastian Bucharest Romania la bunica mea Jeana Mardale

Olivia Maria Marcov JB Deloly AIRAMA July 20 2012 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov JB Deloly AIRAMA July 20 2012 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 School Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 School Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 Bucharest Romania

Olivia Maria, Nicolae, Magdalena, Silviu Marcov, Maria, Irina Craciunas in 1980 Bucharest sector 6

Olivia Maria, Nicolae, Magdalena, Silviu Marcov, Maria, Irina Craciunas in 1980 Bucharest sector 6

Magdalena Marcov my mother and aunt Stefania Sestocenco Bucharest '60

Magdalena Marcov my mother and aunt Stefania Sestocenco Bucharest '60

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciunas' Birthday May 17 1982 Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciunas' Birthday May 17 1982 Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciuns'Birthday May 17, 1982, 2 years old, Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciuns'Birthday May 17, 1982, 2 years old, Bucharest

Olivia Maria Marcov Irina Craciunas Silviu Marcov January 1, 1983 Bucharest

Olivia Maria Marcov Irina Craciunas Silviu Marcov January 1, 1983 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr.Craciunas, Irina's Birthday, May 17, 1985 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr.Craciunas, Irina's Birthday, May 17, 1985 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr., Irina Craciunas' Birthday, May 17, 1985, Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr., Irina Craciunas' Birthday, May 17, 1985, Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov in 1969 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov in 1969 Bucharest Romania

Mission to Magadan October 29 2014

Mission to Magadan October 29 2014

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus June 4 2014 Magadan Russia USA

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus June 4 2014 Magadan Russia USA

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus Mission to Magadan E News Oct 2014

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus Mission to Magadan E News Oct 2014

The Holy Virgin Mary and the Kremlin Russia December 2014

The Holy Virgin Mary and the Kremlin Russia December 2014

Vladimir Vladimirovich Putin FB page Kremlin Ru En Jan 7 2015

Vladimir Vladimirovich Putin FB page Kremlin Ru En Jan 7 2015

MOSCOW THE CATHEDRAL OF THE IMMACULATE HEART OF MARY ANNA BELOVA

MOSCOW THE CATHEDRAL OF THE IMMACULATE HEART OF MARY ANNA BELOVA

Jesus, The Holy Mother of God Kazanskia by Irina VESELKINA RUSSIA versta-K.ru

Jesus, The Holy Mother of God Kazanskia by Irina VESELKINA RUSSIA versta-K.ru

Vladimir Putin et les enfants orphelins Russie Noel 2014

Vladimir Putin et les enfants orphelins Russie Noel 2014

God and Baby Jesus Ekaterina and Anton Daineko Belarus

God and Baby Jesus Ekaterina and Anton Daineko Belarus

Liliana Iacob Gratiela Andreescu September 2014 Bucharest Romania

Liliana Iacob Gratiela Andreescu September 2014 Bucharest Romania

Gratiela Andreescu Romania Italia

Gratiela Andreescu Romania Italia

Liliana Iacob Barna si Carina Barna 5 iulie 2015 Bucharest Romania

Liliana Iacob Barna si Carina Barna 5 iulie 2015 Bucharest Romania

Vladimir Putin Moscow Russia 2015

Vladimir Putin Moscow Russia 2015

Sr Barbara Hojda Polonia Iunie 2015

Sr Barbara Hojda Polonia Iunie 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015 Pologne

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015 Pologne

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus April 26 2015 Magadan Russia

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus April 26 2015 Magadan Russia

Father Michael Shields of The Heart of Jesus May 21 2015 The Poor Claire Sisters Ireland

Father Michael Shields of The Heart of Jesus  May 21 2015 The Poor Claire Sisters Ireland

Luminita Marina Raileanu psiholog Bucharest Romania July 4 2015

Luminita Marina Raileanu psiholog Bucharest Romania July 4 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13 Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13 Iulie 2015

Vie de Prieres JESUS CHRIST

Vie de Prieres JESUS CHRIST

Olivia Maria Nicolae MARCOV 3 decembrie 2015

Olivia Maria Nicolae MARCOV 3 decembrie 2015

Irina Vatava Moscalenco la fille de Boris Vatav Ma cousine Chisinau Moldova

Irina Vatava Moscalenco la fille de Boris Vatav Ma cousine  Chisinau Moldova

Tania Trahman la petite fille de Boris Vatav Chisinau Moldova

Tania Trahman la petite fille de Boris Vatav Chisinau Moldova

Natasa la fille aînée de Boris Vatav son mari et Tania Trahman leur fille Chisinau Moldova

Natasa la fille aînée de Boris Vatav son mari et Tania Trahman leur fille Chisinau Moldova

Irina Vatav la fille de Boris Vatav le cousin de mon père de Chisinau Moldova

Irina Vatav la fille de Boris Vatav le cousin de mon père de Chisinau Moldova

Valentina et Boris et Irina Vatav Chisinau Moldova

Valentina et Boris et Irina Vatav Chisinau Moldova

Valentina et Boris Vatav le cousin de mon père Chisinau Moldova 2015

Valentina et Boris Vatav le cousin de mon père Chisinau Moldova 2015

Jesus Christ Iisus Hristos

Jesus Christ Iisus Hristos

NOTRE DAME DE LOURDES PRIEZ POUR NOUS

NOTRE DAME DE LOURDES PRIEZ POUR NOUS

Olivia Maria Marcov 1 Octombrie 2014 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov 1 Octombrie 2014 Bucharest Romania

DUMNEZEU TATAL CERESC SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC ATOTTIITORUL

DUMNEZEU TATAL CERESC SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC ATOTTIITORUL

Olivia Maria MARCOV 5 Ianuarie Janvier 2016 Bucharest Romania

Olivia Maria MARCOV 5 Ianuarie Janvier 2016 Bucharest Romania

Le mot de Jesus Christ Le Verbe Dieu Sfinte Dumnezeule Sfinte Tare Sfinte Fara de Moarte

Le mot de Jesus Christ Le Verbe Dieu Sfinte Dumnezeule Sfinte Tare Sfinte Fara de Moarte

SFANTUL ARHANGHEL MIHAIL CINE E CA DUMNEZEU NIMENI NU E CA DUMNEZEU SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC

SFANTUL ARHANGHEL MIHAIL CINE E CA DUMNEZEU NIMENI NU E CA DUMNEZEU SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC

Jesus Misericordia ISUS CRISTOS SI COROANA DE SPINI PATIMILE

Jesus Misericordia ISUS CRISTOS SI COROANA DE SPINI PATIMILE

Olivia Marcov Bogdan Buzoianu 31 janvier 1976 CONSTANTINE ALGERIE

Olivia Marcov Bogdan Buzoianu 31 janvier 1976 CONSTANTINE ALGERIE

Maica Domnului icoana Sf Ap Luca aici MD Vladimir

Maica Domnului icoana Sf Ap Luca aici MD Vladimir

Saint Padre Pio NOS LARMES AU CIEL

Saint Padre Pio NOS LARMES AU CIEL

Profesor fizica Ion MANEA Olivia Marcov cl 12 V 1986 Liceul N Balcescu Colegiul Sf SAVA Bucuresti

Profesor fizica Ion MANEA Olivia Marcov cl 12 V 1986 Liceul N Balcescu Colegiul Sf SAVA Bucuresti

Olivia Maria Marcov Icône de la Mère de Dieu Salvatrice et Secours des Affligés Bucarest Romania

Olivia Maria Marcov Icône de la Mère de Dieu Salvatrice et Secours des Affligés  Bucarest Romania

Silviu Marcov mon frère fratele meu Bucarest Romania

Silviu Marcov mon frère fratele meu Bucarest Romania

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 la classe 12 V Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 la classe 12 V Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 Bucarest Roumanie 2016

Nasterea Domnului La Naissance du Petit Jésus

Nasterea Domnului La Naissance du Petit Jésus

Jésus-Christ

Jésus-Christ

Nicolae Marcov tata si prof.Constantin Udriste

Nicolae Marcov tata si prof.Constantin Udriste
20 iulie 2012

Camelia,Mihai, Maria SMICALA, Romania v.Finland

Camelia,Mihai, Maria SMICALA, Romania v.Finland

Fecioara Maria pentru ROMANIA de la Jude DUC THANG NGO

Fecioara Maria pentru ROMANIA de la Jude DUC THANG NGO

marți, 9 octombrie 2012

O scurta privire asupra situatiei politice a Romaniei de la 11 februarie 1866 pana la 11 martie 1871 ( 2 )

O scurta privire asupra situatiei politice a Romaniei de la 11 februarie 1866 pana la 11 martie 1871 ( 2 )


Sub asemenea asupicii guvernul de la 11 februarie, dupa o incercare neizbutita cu contele Filip de Flandra, purcede in zilele de la 2 pana la 8 aprilie 1866 la plebiscitul care, cu 685,969 de voturi pentru si 224 contra, consacrã alegerea principelui Carol din casa suverana de Hohenzollern.
La 10/22 mai noul principe, de-abia in varsta de 27 de ani, prin o spontana hotarare, soseste in capitala tarii si inaintea Adunarii Constituante, prezidate de Manolache Costache ( Epureanu ), depune juramantul, iar noua Constitutie, sanctionata la 30 iunie, e promulgata la 1 iulie 1866.
Cel dintai minister al principelui  Carol I ( 11 mai 1866 ) este astfel compus :
  1. Lascar Catargiu, prezident si interne,
  2. P. Mavrogheni, externe,
  3. General Ion Gr. Ghica, razboi,
  4. Ion C. Cantacuzino, justitie,
  5. Ion C. Bratianu, finante,
  6. C.A. Rosetti, culte,
  7. Dimitrie A. Sturdza, lucrari publice.

Dar dupa doua luni L. Catargiu, Bratianu si Rosetti parasesc ministerul.
La 15 iulie se formeaza cabinetul Ion Ghica cu Mavrogheni la finante, apoi la 2 martie 1867 cabinetul C. Kretzulescu, si asa mai departe in mai putin de cinci ani se schimba 10 cabinete si se fac vreo 30 de modificari ministeriale partiale, pana cand de la 11 martie 1871 inainte, de la al doilea cabinet L. Catargiu, incepe era ministerelor serioase cu o mai lunga durata.
Situatia, totdeauna grea la inceputul domniei unui principe strain, devenise in cazul nostru exceptional de grea prin intamplarile aratate mai sus.
Relativ usoara era admiterea faptului indeplinit din partea celor sapte Puteri Garante, cu toata opozitia formala a reprezentantilor lor, care in Conferinta de la 2 mai 1866, convocata ad-hoc, declarasera alegerea plebiscitara nevalabila.
Fiindca, dupa articolele 22 si 27 ale Tratatului de la Paris, niciuna din puteri nu avea dreptul sa intervina singura in contra noastra, ci trebuia sa dobandeasca incuviintarea celorlalte, in chiar aceasta multiplicitate si divergenta de interese sta putinta liberei noastre dezvoltari.
Principele Carol I, la sosirea sa in tara, avea aprobarea lui Napoleon al III-lea si nu mai putin importanta aprobare a lui Bismark, daca nu direct a regelui Prusiei.
Si, printr-o fericita coincidenta istorica, pe cand tocmai de pe la 1866 prestigiul lui Napoleon incepea sa scada si a scazut treptat pana la desavarsita lui pierdere la Sedan, prestigiul regelui Prusiei si al marelui sau cancelar cresteau si deveneau preponderente in Europa, iar o parte a acestui prestigiu se rasfrangea fireste si asupra principelui nostru din casa Hohenzollern.
Prin urmare relatiile externe ale noii domnii, oricat de grea a fost dobandirea recunoasterii ei din partea Inaltei Porti in octombrie 1866, aveau sa se consolideze din an in an, si astfel una din prevederile Divanului Ad-Hoc, cand isi formulase cerinta principelui strain, se dovedea pe deplin indreptatita.
Si raportul intre Carol I si Constitutia noastra de la 1866, cu prematurul ei liberalism, nu putea pricinui mari greutati.
Principele Carol, desi pana atunci ofiter in armata prusiana si traind in atmosfera curtii de la Berlin, unde democratia liberala era foarte rau vazuta, ramasese independent in judecata sa politica, se afla in relatii mai intime cu mostenitorul tronului Prusiei, ale carui aspiratii constitutionale erau cunoscute, si nu se sfiise a se pune in contact cu societatea burgheza din Berlin, dusmana naturala a reactionarismului aristocratic.
In iarna 1865-1866, cercurile bine informate de acolo vorbeau chiar de intarzierea intentionata a inaintarii printului Carol I la rangul de capitan, tocmai din cauza inclinarilor sale liberale.
In asemenea imprejurari este lesne de explicat ca Ion Bratianu, cel dintai barbat politic din Romania, cu care s-a intalnit principele Carol ( 19/31 martie 1866, la Düsseldorf ) si care i-a vorbit despre chemarea sa la tron, sa-i fi lasat o impresie asa de simpatica. – Prin urmare noua noastra Constitutie se putea astepta la o sincera aplicare a ei, in marginile puterilor date tanarului domnitor, si de altminteri ea insasi prevedea putinta reformarii, tot pe cale constitutionala, daca o asemenea necesitate se ivea.
Nici vreo accentuare a spiritului separatist intre munteni si moldoveni nu era de temut, cu toata ocrotirea ce ar fi aflat-o din partea Rusiei.
Rascoala de la 3 aprilie 1866 fusese energic inabusita de locotenentul domnesc Lascar Catargiu, sosit cu o zi mai inainte in Iasi ; si chiar faptul ca acea miscare a fost inscenata, cu ajutorul cneazului Moruzi, de niste oameni fara insemnatate, ca N. Roznovanu, Teodor Boldur-Lãtescu si N. Ceaur-Aslan, carora li se asociase usorul la minte mitropolit Calinic Miclescu, dovedea ca epoca deosebirii exploatate intre moldoveni si munteni ajunsese acum pe sfarsite.
In toata linistea principele Carol, inainte chiar de intrarea sa in capitala, de la mosia Golestilor, unde a fost gazduit in seara de 9 mai 1866, a putut sa faca din gratierea mitropolitului Calinic primul act al domnirii sale.
Dar greutatea cea mare, adevarata greutate a situatiei interne, era lipsa oricarui simtamant dinastic in poporul roman, deprins de atatea generatii cu domniile efemere, indiferent la desele schimbari ale indivizilor de pe tron, mai indiferent acum in urma rasturnarii lui Cuza-Voda, si in care popor totusi, daca noua monarhie constitutionala avea sa-i garanteze viitorul, trebuia inradacinat acel cuget trainic de credinta in persoana domnitorului si in perspectiva succesiunii ereditare la tron.
Si cum sa se nasca si de unde sa creasca acest cuget, cand una din cele mai manifeste  reprezentari ale lui, armata, fusese izbita tocmai in simtamintele de fidelitate si de disciplina prin cele petrecute la 11 februarie 1866 ?
Daca o regenerare a spiritului public avea sa se produca in aceasta privinta, ea nu era de inchipuit decat printr-o indelungata si staruitoare actiune.
Ea presupunea din partea tanarului domnitor o rara impreunare de calitati : multa prudenta, si mai multa ingaduinta, o rabdare dusa pana la limitele sufletului omenesc si cunoasterea de oameni.
Iar din partea barbatilor politici ai tarii, ea presupunea hotararea de a sprijini dinastia ce si-o alesesera si de a avea totdeauna luarea aminte atintita asupra acestui punct cardinal.
Caci situatia creata tarii prin inaltarea pe tron a unui principe dintr-o casa suverana a Europei cuprindea – ce e drept – o mare garantie pentru existenta Statului, insa putea fi in alta privinta si un mare pericol.
Tocmai faptul ca acea casa suverana ajunsese in scurt timp la atata prestigiu in Europa deschidea perspectiva intaririi noastre in viitor, daca stiam sa respectam pe noul Ales, dar ne putea periclita chiar existenta daca prin departarea lui loveam in acel prestigiu.
Cu un principe de Hohenzollern dupa 1866, necum dupa 1870, noi nu puteam face nepedepsiti ceea ce au facut grecii la 1862 cu un principe de Witelsbach.
Nu pentru prima oara in al XIX-lea secol tara noastra s-ar fi infatisat in gandul celor ce conduceau politica Marilor Puteri ca un simplu obiect de compensatie teritoriala * [ * Inca la octombrie 1869, cu prilejul calatoriei imparatului Franz Joseph I la Constantinopol, Ali-Pasa propune lui Beust cedarea “ Principatelor “ catre Austro-Ungaria ].
Insa toate aceste griji erau mai mult ale viitorului, precum nici nu se putea inlatura decat in viitor, si, pentru o parte din ele, numai cu ajutorul sortii.
Desteptarea si intarirea simtamantului dinastic atarna, in afarã de insusirile personale ale principelui, de la o actiune indelungata a partidelor noastre politice, de la directia luptelor parlamentare, de la lucrarea prin presa si prin intruniri publice, si nu mai putin, desi mai latent, de la invatatura data tinerimii prin profesorii scolilor Statului.
Si cat pentru indreptarea spiritului armatei, aceasta nu se putea prevedea cu oarecare temei decat in urma unui viitor razboi, in care ofiterii nostri sa primeasca adancã impresie a misiunii lor hotaratoare si sa simta atunci de la sine necesitata elementara a disciplinei si a credintei neclintite ; iar provocarea razboiului nu putea sa vina de la noi, ci trebuia asteptata de la alte complicatii europene.
Ce vadita actiune caracteristica avea sa intreprinda acum noul principe de la inceputul domniei – iacã intrebarea cea mai apropiata, marele interes al momentului.
In acest inteles starea economica a tarii se impunea atentiei pe planul dintai.
Si nu era aici vorba de obisnuita regulare a finantelor Statului, oricat de anevoioasa ar fi fost pana cand s-a statornicit prin destoinicia lui P. Mavrogheni, dar era vorba de puternica impulsiune ce trebuia data activitatii economice generale, prin o mult mai energica circulare a cunoscutei bogatii din agricultura, prin descoperirea de bogatii inca necunoscute, prin formarea elementelor unei viitoare industrii.
In calatoria sa prin Moldova ( august 1866 ) Carol I dã o primã dovada de tact politic, cautand sa se intalneasca mai ales cu C. Negri si cu V. Alecsandri, amicii intimi ai lui Cuza-Voda, aceia care stiau mai bine ce facuse si ce nu fusese in stare sa faca fostul domnitor.
In convorbirile cu ei principele Carol isi aratã gandul de a-si inaugura domnia prin infiintarea unei intinse retele de drumuri de fier * [ * Notitã de la V. Alecsandri ], gand de mare insemnatate, greu de realizat in starea inapoiata a tarii de atunci, fara industrie proprie, fara ingineri, fara lucratori, fara credit pe pietele Europei.
Indrazneata intreprindere, precum era menita sa fie de cel mai mare folos pentru desteptarea economica a tarii, a si fost una din ocaziile pentru izbucnirea inevitabilei crize a tinerei domnii.
Caci astfel se intamplã : tocmai de fapta cea insemnata, care in cuget se infatiseaza sub aspectul cel mai ademenitor, e aninata cumpana sortii.
Nu intrã in cadrul acestor notite, al caror scop este intelegerea atmosferei intelectuale in miscarea noastra politica, de a starui cu amanuntul asupra chestiunilor economice.
Atat numai trebuie sa fie zis, ca ideea cailor ferate, o data conceputa in asa mari dimensiuni, era mai lesne de realizat in anul 1868 cu ajutorul capitalului german, si cu cel mai cutezator concesionar prusian Strousberg.
Parisul, in urma izbanzii prusienilor de la Sadova si in perspectiva razboiului contra Germaniei, se instrainase de noi ; iar de la celelalte piete ale Europei nu se putea astepta o primire favorabila pentru finantarea unei asemenea intreprinderi.
Austriacului Ofenheim i s-a incredintat, de altminteri in conditii prea grele, numai construirea fragmentului Iasi-Roman-Itcani.
Preferinta  acordata propunerii prusine pentru reteaua principala se explicã de la sine in modul cel mai firesc.
Tot asa de explicabil este ca principele Carol a inceput executarea planului sau prin ministerul liberal de la 27 octombrie 1867 cu Ion Bratianu la finante.
In acest fel de momente Partidul Liberal e mai comod la guvern decat in opozitie.
Dar mobilitatea noastra parlamentara din acea epoca nu ingaduie niciunui guvern o durata suficienta.
Ministerul liberal se modifica in parte prin demisionarea lui Stefan Golescu si inlocuirea sa cu generalul Nicolae Golescu la 1 mai 1868.
Partidul Liberal din Muntenia, la inceput lipsit de aderenti in Moldova, se vede silit a se uni cu asa-numita “ fractiune liberala si independenta “ din Iasi, care insa nu se mentine in efemera sa existenta decat prin ura in contra strainilor, mai ales in contra evreilor ; si astfel guvernul liberal de la 1867 tolereaza ( o contradictio in adjecto ) izgonirea administrativa a catorva familii izraelite prin prefectul Lecca din Bacau, masura izolata si cu atat mai nechibzuita, cu cat, fara niciun folos, devine in ochii Europei apusene o provocare tocmai in momentul cand tara are trebuintã de creditul in strainatate pentru drumurile ei de fier.
Incercarea ministrului-prezident Stefan Golescu de a-si apara administratia din Bacau este facuta cu atata nedibacie, incat il sileste sa se retraga, dupa ce a expus tara la primele scuze fata de Austria * [ * Vezi Cartea rosie austriaca, Correspondenzen K. K. Gemeinsamen Ministeriums des Aeusseren, 1868, nr. 2, pp. 47-65. La p. 61 nota de la 21 mai 1868, cu scuzele generalului Golescu ; la p. 64 nota de la 25 iunie 1868 cu asigurarea lui Ion Bratianu pentru despagubirea izraelitilor ].
Insa nici sub prezidenta generalului Golescu liberalii nu pot sta mai mult timp la putere, si in 16 noimbrie 1868 se formeaza cabinetul Dimitrie Ghica, mai apropiat de “ centru “ ; apoi, dupa o scurta functionare a unui minister Al. G. Golescu, spiritualul Manolache Costache incearca la 20 aprilie 1870 guvernul cu “ Juna dreaptã “ ( G. Manu, G. Gr. Cantacuzino, A. Lahovari, C. Gradisteanu, P.P. Carp ), “ closca cu pui “ – cum i-a ramas numele dupa o vorba glumeata a deputatului I. Negurã.
In vremea guvernului “ Junei drepte “ izbucneste in Europa centrala cea mai crancena lupta a secolului nostru, razboiul franco-german de la 1870.
Printre aceste evenimente, intreprinderea Strousberg inanteaza cu vicisitudinile obisnuite in asemenea cazuri.
Liberalii, trecuti la sfarsitul anului 1868 in opozitie, se folosesc de toate incidentele pentru a ataca guvernul si in curand, fara niciun scrupul constitutional, tronul.
De prin august 1869 ziarul Românul ia o pronuntata atitudine antidinastica ; pana si dl Hâjdeu, in curand Bogdan-Petriceicu Hasdeu, cu foaia d-sale Traian, se amestecã in acest soi de agitare.
Traian este si cel dintai ziar care ( 11 octombrie 1869 ), vorbind de raposatul profesor al Universitatii din Iasi Simion Barnutiu, ‘ adevaratul parinte al fractiunii libere si independente “, cautã sa raspandeasca dincoace de Milcov ideile lui in contra principelui strain, idei despre care se vorbeste mai pe larg in primul discurs parlamentar reprodus in volumul de fata * [ * Micile criterii personale pot adeseori servi de masura pentru constatarea unor evolutii, de exemplu a progresarii dinasticismului la noi in tara. Antidinasticul de la 1868 este astazi ( 1896 ) stipendiatul regelui Carol pentru Magnum Etymologicum si, direste, cel mai fervent dinastic. ].
In ianuarie 1870 fostul domnitor Cuza este ales deputat de Mehedinti, insa refuzã mandatul.
Cu catva timp mai inainte ducele de Grammont, nenorocitul ministru francez de la 1870, care a declarat razboiul Prusiei, pe atunci insa ambasador la Viena, provoaca o intalnire cu principele Cuza si cautã sa-l sondeze asupra unei reinstalari pe tronul României *  :

-         * Grammont. La guerre, nous l’aurons avec la Prusse, elle est inévitable. Le moment est peut-être plus proche que vous ne le croyez ... Nous aurons besoin d’avoir un point d’appui en Orient. Nous avons déjà un dans les Hongrois qui voient de fort mauvais oeil les encouragements donnés pas le gouvernement roumain aux Transilvains et certaines paroles imprudentes du Prince Charles ( Carol ) pour la réunion de tous les Roumains sous son sceptre .... Nous en avons assez du Prince Charles, bien assez.
-         Couza ( Cuza ). Mai enfin, quel est votre but ? Avez-vous un projet arrêté ? Voulez-vous provoquer un changement ?
-         Grammont. Ce ne serait pas difficile ...
-         Couza. Quoiqu’il en puisse arriver, je ne consentirais jamais à rentrer en Roumanie par une intervention étrangère.

Toate acestea permit sa se intrevada o intreaga actiune combinata pentru rasturnarea domnitorului Carol I.


( extras din Istoria Politicã a României sub Domnia lui Carol I, Titu Maiorescu, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1994 )                



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu