Actele premergãtoare urmãririi penale (drept procesual penal, partea specialã) ( 2 ). Limitele actelor premergãtoare :

Actele premergãtoare urmãririi penale (drept procesual penal, partea specialã) ( 2 )

Limitele actelor premergãtoare :

Controverse deosebite a generat clarificarea limitelor, si felul actelor care pot fi efectuate ca acte premergatoare.

( I ) O parte din autori sustin cã, aceste acte se limiteaza numai la cele strict necesare dispunerii sau, dimpotriva, a neinceperii urmaririi penale.

Daca scopul fixat de legiuitor este realizat, si nume existenta unui minim de date, potrivit carora se poate incepe sau nu, urmarirea penala, actele premergatoare nu trebuie desfasurate in continuare.

( II ) Alti autori, dar mai ales practicienii, considerã cã, acte premergatoare pot fi efectuate si pentru lamurirea unor aspecte principale ale cauzei.

In unele cazuri, interpretand in mod gresit functia actelor premergatoare derivatã din prevederile articolului 224 alineatul ( 1 ) Cod procedura penala, organele de cercetare penala efectueaza in exces activitati in aceasta perioada, ajungandu-se ca, dupa inceperea urmaririi penale, la o perioada foarte scurta, sa inainteze procurorului dosarul cu propunerea de trimitere in judecata.

( III ) Alti autori sustin o pozitie intermediara, de echilibru in materia limitelor actelor premergatoare* [ * Gr. Theodoru, op.cit., p. 598-600 ], si anume cã efectuarea acestora trebuie sa conduca doar la concluzia cã este necesara sau cã nu este justificatã, inceperea urmaririi penale in cauza respectiva, iar pentru lamurirea cauzei privind aspectele principale, trebuie efectuate acte de cercetare penala dupa inceperea urmaririi penale, si nu acte premergatoare.

Apreciem cã, opinia prin care se restrange sfera actelor premergatoare doar de ( la ) cele necesare inceperii urmaririi penale, este mai aproape de sensul real al dispozitiilor articolului 224 alineatul ( 1 ) Cod procedura penala.

In acest caz, investigatiile efectuate au intotdeauna un suport legal, iar orice alta interpretare face ca actele care pot si trebuie sa fie efectuate de principiu, in cadrul urmaririi penale, sa se realizeze intr-un cadru extraprocesual si nu in putine cazuri, cu eludarea garantiilor procesuale asigurate persoanelor implicate in solutionarea cauzei in faza urmaririi penale.

Aceasta interpretare contravine tendintei organelor de urmarire penala, de a rezolva probleme importante in cadrul actelor pregatitoare, minimalizand sarcina urmaririi penale, care are astfel mai mult accent formal, de oficializare a continutului faptic dedus din investigatiile efectuate.

In acelasi sens sunt noile reglementari, care limiteaza posibilitatea efectuarii unor activitati ca acte premergatoare.

Potrivit articolului 100 alineatul ( 6 ) Cod procedura penala, perchezitia domiciliara nu poate fi dispusa inainte de inceperea urmaririi penale* [ * Text introdus prin O.U.G. nr.109 / 2003 pentru modificarea Codului de procedura penala ( M.Of. nr. 748 din 26 octombrie 2003 ) ].

Sunt efectuate in cadrul actelor premergatoare acte de informare, care pot motiva sau nu, inceperea urmaririi penale :

1. ( verificari scriptice,
2. relatari verbale sau
3. relatari scrise,
4. filajul unor persoane,
5. razii pentru identificarea unor persoane,
6. cercetarea la fata locului, etc. ).

Nu pot fi dispuse, in cadrul actelor premergatoare urmaririi penale, masuri procesuale, intrucat acestea, potrivit legii, se pot lua numai fata de invinuit sau inculpat, calitati procesuale dobandite dupa inceperea urmaririi penale.

Actele premergatoare urmaririi penale raspund si unor cerinte, sarcini cu caracter preventiv ale procesului penal, deoarece organele care identifica date, informatii privind savarsirea infractiunilor, au obligatia ca, in cazul identificarii unor conditii prielnice savarsirii de alte infractiuni, sa intervina pentru impiedicarea savarsirii acestora.

Functionalitatea si finalitatea actelor premergatoare :

Functionalitatea si finalitatea actelor premergatoare este legata de necesitatea declansarii procesului penal : poate fi evitata inceperea urmaririi penale in cazuri nejustificate, si luarea unor masuri procesuale nejustificate in cazul inceperii urmaririi penale fara respectarea conditiilor cerute de lege.

Cine poate efectua acte premergatoare ?

Pot efectua acte premergatoare organele de urmarire penala, dar si, potrivit ultimelor reglementari, lucratorii operativi din Ministerul Administratiei si Internelor, precum si din celelalte organe de Stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale, anume desemnati in acest scop, pentru fapte care constituie, potrivit legii, amenintari la adresa sigurantei nationale ( articolul 224 alineatul ( 2 ) Cod procedura penala ).

Un aspect de noutate il constituie posibilitata efectuarii actelor premergatoare, de catre investigatori sub acoperire ( articolul 224 indice 1 Cod procedura penala )* [ *Articolul 224 indice 1 Cod proc.pen. spune ca : “Actele premergatoare efectuate de investigatorii sub acoperire. ( 1 ) In cazul in care exista indicii temeinice si concrete ca s-a savarsit sau ca se pregateste savarsirea unei infractiuni contra sigurantei nationale, prevazute in Codul penal si in legi speciale, precum si in cazul infractiunilor de trafic de stupefiante si de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spalare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, sau a unei infractiuni prevazute in Legea nr. 78 / 2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile si completarile ulterioare, ori a unei alte infractiuni grave care nu poate fi descoperita sau ai carei faptuitori nu pot fi identificati prin alte mijloace, pot fi folositi, in vederea strangerii datelor privind existenta infractiunii si identificarea persoanelor fata de care exista presupunera ca au savarsit o infractiune, investigatori sub o alta identitate decat cea reala” ].

Cine sunt investigatorii sub acoperire ?

Acestia sunt lucratori operativi, in cadrul Politiei Judiciare, si pot fi folositi pe perioada determinata, in conditiile indicate de lege ( articolul 224 indice 2 si articolul 224 indice 3 Cod procedura penala ).

Pot efectua investigatii, numai cu autorizarea motivata a procurorului, data prin Ordonanta pe o perioada de cel mult 60 de zile, ce poate fi prelungita pentru motive justificate.

Fiecare prelungire nu poate depasi 30 de zile, iar durata totala a autorizarii in aceeasi cauza, si cu privire la aceeasi persoana, nu poate depasi un an.

Datele si informatiile obtinute de investigatorul sub acoperire, pot fi folosite numai in cauza penala si in legatura cu persoanele la care se refera autorizatia emisa de procuror.

Aceste dat si informatii vor putea fi folosite si in alte cauze, sau in legatura cu alte persoane, daca sunt concludente si utile ( articolul 224 indice 3 Cod procedura penala ).

Identitatea reala a investigatorilor sub acoperire nu poate fi dezvaluita, in timpul ori dupa, terminarea actiunii acestora* [ * Articolul 224 indice 4 Cod procedura penala : “Masuri de protectie a investigatorilor sub acoperire. ( 1 ) Identitatea reala a investigatorior sub acoperire nu poate fi dezvaluita in timpul ori dupa terminarea actiunii acestora. ( 2 ) Procurorul competent sa autorizeze folosirea unui investigator sub acoperire are dreptul sa-i cunoasca adevarata identitate, cu respectarea secretului profesional” ].

Potrivit articolului 86 indice 1 alineatul ( 7 ), investigatorii sub acoperire pot fi audiati ca martori carora li s-a atribuit o alta identitate.

Din cuprinsul articolului 224 indice 1 alineatul ( 3 ) Cod procedura penala, rezultã cã, datele si informatiile pe care le obtin, in baza autorizatiei emise de procuror, investigatorii le pun, in totalitate, la dispozitia procurorului.

Reglementarea este in concordanta cu dispozitiile articolului 66 alineatul ( 2 ) din Legea nr. 304 / 2004, potrivit carora “Serviciile si organele specializate in culegerea, prelucrarea si arhivarea informatiilor au obligatia de a pune, de indata, la dispozitia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele si toate informatiile, neprelucrate, detinute in legatura cu savarsirea infractiunilor”.

Observam din continutul acestor reglementari ca, desi procesul penal nu este declansat, activitatea de strangere a datelor, informatiilor se desfasoara sub conducerea procurorului.

( Extras din Drept procesual penal, Partea specialã, editia a 2-a, Prof.univ.dr. Anastasiu Crisu, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2009 ).

NOTA : Am descoperit o precizare facuta pe verso-ul primei pagini a cursului mentionat mai sus si anume precizarea ne spune ca : "Nicio parte din aceasta lucrare nu poate fi copiata fara acordul scris al Editurii Hamangiu".
Nota aceasta este de natura sa incurajeze omul sa nu citeasca si sa nu foloseasca acest curs, care dupa lectura, ar trebui sa ramana un secret in inima cititorului. Mi se pare cam ciudat, ( unde mai punem ca legile se modifica si foarte des si cartile de drept costa si foarte scump ! ).
Intrucat cartile de drept au un pret foarte ridicat, sunt toate sansele sa ramana un curs nedeschis, mai ales ca in anii in care inveti, si esti student se stie ca, in general nu ai bani, salariu.
In plus, exista azi tendinta ca tinerii sa se dezintereseze total de manuale si cursuri si carti de drept, si sa isi ia numai examenele din sesiune si atat.
Direct spus, tinerii nu mai cumpara carti de drept.
Eu am cumparat cursul lui Anastasiu Crisu in anul IV de facultate, 2008-2009, atunci am cumparat mai multe carti de Drept, necesare mie pentru pregatirea examenului de licenta, si m-au costat o gramada de bani !
Un alt aspect este ca, din acest curs, pe care fireste, atunci l-am citat expres, am scris in referatul unui coleg, care intr-o ocazie m-a rugat sa il ajut la master unde forma de verificare a cunostintelor in sesiune, era Referatul.
Masterul se numea "Probatiunea in procesul penal" si a inceput in toamna anului 2009, un master de 3 semestre, la facultatea noastra de drept ( USH, Bucuresti, cu sediul in sos.Berceni 24, sector 4 ), adica exact in anul in care noi am terminat facultatea si am dat examenul de licenta.
Facultatea noastra impunea o conditie : sa te documentezi cand scrii un Referat, din cursurile profesorilor tai din anii facultatii, lucru care era perfect in sine, pentru ca am fost la cursuri, cunosteam profesorii si aveam cursurile si cartile lor.
Desigur insa ca, intotdeauna cursurile se completeaza, atunci cand sunt scrise de autori diferiti.
Iar colegul meu s-a inscris la master inaintea mea.
Si eu tanjeam dupa master.
Pentru ca este enervant sa stai degeaba, practic nu poti, si pentru ca, acele cunostinte invatate in 4 ani de facultate trebuie sa foloseasca la ceva, altfel de ce sa faci facultatea ?
Mi se pare un curs bun si numele profesorului in chestiune - Anastasiu Crisu - este cunoscut in lumea Dreptului, este ok cu el, sper insa ca nu e un om avar ? !
De remarcat ca Studiile si Cercetarile efectuate cu pendulul, de Mihaila Ieronim, Marcov Nicolae, Varujan Pambuccian, circula gratuit pe internet, si sunt la dispozitia studentilor la Matematica, Fizica si alte specialitati asemanatoare ( stiinte exacte ) si ei au muncit multi ani si zi de zi la acele cercetari stiintifice, foarte serioase.
Daca as cauta pe internet, as gasi poate chiar si articolele stiintifice scrise de profesorul englez Thomas Goodey care colaboreaza cu profesorul Dimitrie Olenici, iar acestia doi impreuna cu cei trei profesori de mai sus, impreuna, au o activitatea de cercetare stiintifica sustinuta si serioasa.
Citeam ieri intr-o carte de Medicina, ca un profesor american de neurologie, poate chiar Penfield ( voi verifica ) care a fost parintele Neurologiei, un neurochirurg care a scris Istoria Medicinei, si-a donat toate lucrarile si studiile unei universitati sau institut de cercetare unde a lucrat el ani buni de zile, a donat, adica a oferit gratuit.
Prin urmare, daca cititorii vor descoperi extrase din cursul profesorului Anastasiu Crisu de Drept procesual penal Partea Speciala, imi vor intelege punctul de vedere si pozitia.
As vrea ca, pe viitor macar, sa pot scrie carti, pe care le-as publica si care ar aparea in librarie, dar care mi-ar placea sa fie cunoscute si citite si sa capteze interesul tinerilor cercetatori, studenti, cu alte cuvinte sa fie de un oarecare macar, folos oamenilor !
Altminteri, sa stea inchise in librarie, dar cine le descopera azi ?
La finalul exprimarii acestui punct de vedere, trebuie sa adaug si : "Doamne-ajuta !" ?