Mãghiranul :
Majorana hortensis Mœnch. ( Fam. Labiatæ )
Mãghiranul este originar din Arabia si Egipt.
La noi se cultivã pe suprafete întinse ca plantã condimentarã.
Planta înfloritã – Herba Majoranæ – se foloseste mai rar in scopuri terapeutice.
Datoritã uleiului volatil si a vitaminelor C si A, ceaiul de mãghiran stimuleazã digestia, ajutã la eliminarea gazelor, mãreste pofta de mâncare si calmeazã colicile stomacale.
Se recomandã în unele stãri nervoase si mai ales in combaterea insomniilor.
De asemenea, are insusirea de a mãri diureza.
Cataplasmele cãldute facute cu frunze de maghiran calmeazã colicile intestinale la copii.
Ceaiul se preparã dintr-o lingurita de maghiran maruntit, peste care se toarna o ceasca cu apa fierbinte.
Pe zi, se beau doua-trei ceaiuri indulcite.
Se utilizeaza mult in industria alimentara pentru condimentarea preparatelor de carne.
( extras din Plantele medicinale în apãrarea sãnãtãtii , editia a VII-a, Farm. Corneliu Constantinescu, Bucuresti, 1979, lucrare editatã de RECOOP )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu