Vitamina B6 sau piridoxina

Vitamina B6 sau piridoxina

Grupul vitaminelor B6 cuprinde 3 compusi cu nucleu piridinic :

1. piridoxina, care se gaseste mai ales in plante si se foloseste ca medicament ;
2. piridoxamina si
3. piridoxalul, care se gasesc mai ales in alimentele animale.

Necesarul zilnic, asigurat obisnuit de aportul alimentar, este de 1,75 – 2 mg pentru o ratie proteica de 100 g / zi ( alimentatia bogata in proteine creste consumul vitaminic ) ; in timpul sarcinii si alaptarii sunt necesare 2 – 2,5 mg zilnic.

Drojdia de bere, ficatul, fãinurile de cereale integrale sunt indeosebi bogate in vitamina B6.

Vitaminele B6 se absorb bine din intestin.

Toate cele 3 forme se transformã in organism in piridoxal fosfat ( enzima care fosforileazã piridoxalul se numeste piridoxalkinazã ).

Formele active biologic sunt :

1. piridoxal fosfatul si
2. piridoxamin fosfatul ( ultimul are un spectru mai ingust de actiuni biochimice ).

Piridoxal fosfatul intervine, in principal, in metabolismul aminoacizilor, avand functie de coenzimã in peste 40 de reactii biochimice, printre care reactii de decarboxilare, racemizãri, reactii interesand triptofanul, diferiti tioaminoacizi si hidroxiaminoacizi.

Participã la formarea unor metaboliti importanti :

1. acidul gama-aminobutiric,
2. acidul 5, 10-metilentetrahidrofolic,
3. histamina,
4. serotonina,
5. dopamina,
6. acidul delta-aminolevulinic.

Vitamina B6 se eliminã in urina, mai ales sub forma unui metabolit al piridoxalului – acidul 4-piridoxic.

Deficitul vitaminic la om este rar in forme manifeste clinic, dar relativ frecvent ca sindrom biochimic.

De multe ori, indeosebi la alcoolici, carenta este polivitaminica, interesand mai multe dintre componentele complexului B.

Principalele simptome ale hipovitaminozei B6, la om, sunt :

1. dermatitã seboreicã,
2. convulsii ( mai ales la sugari, au fost atribuite diminuarii cantitatii de GABA in creier ),
3. anemie ( prin deficit de acid delta-aminolevulinic ), precursor al porfirinelor ).

Sindromul biochimic specific constã in cresterea excretiei urinare de acid xanturenic, in conditiile supraincarcarii cu triptofan ( marcand inactivitatea cinunerinazei, enzimã dependenta de vitamina B6 ), scaderea concentratiei piridoxalului fostat in sange, si micsorarea eliminarii urinare de acid piridoxic si de piridoxal.

Exista deficite genetice, caracterizate printr-o afinitate scazuta a unor enzime fata de piridoxal fosfat, ceea ce face ca, aportul alimentar de vitamina B6 sa fie insuficient si determinã aparitia unor sindroame de deficit vitaminic :

1. cistationinurie ( insotita de tulburari mintale ),
2. anemie hipocromã macrocitarã, cu hipersideremie si hemosideroza,
3. convulsii generalizate la sugari.

Anumite medicamente – izoniazida, cicloserina, hidralazinele, penicilamina – administrate timp indelungat, pot fi cauzã de tulburari neurologice datorite antagonizarii vitaminei B6.

Asociatiile estroprogestative orale pot provoca, de asemenea, fenomene de hipovitaminoza B6, de obicei minore.

Piridoxina ( pyridoxine, becilan, benadon, hexabion, vitaminã B6 ), sub forma de clorhidrat, se administreaza :

1. oral,
2. in injectii intramusculare sau
3. in injectii intravenoase.

Dozele terapeutice obisnuite sunt cuprinse intre 10 si 50 mg / zi, dar in anemiile prin deficit de vitaminã B6 sunt necesare doze mari, de 200- 500 mg / zi, intramuscular.

Pentru combaterea convulsiilor la sugari, se administreaza 2- 15 mg / zi.

Profilaxia nevritei periferice la izoniazida se face, asociind piridoxinã 10 mg / zi.

La femeile insarcinate si in timpul alaptarii, se recomanda suplimentarea a 2- 10 mg zilnic.

De multe ori, vitamina B6 se asociaza altor vitamine din complexul B.

Eficacitatea piridoxinei in varsaturile de sarcina si boala de iradiatie este discutabila.

Preparatele de vitaminã B 6 trebuie evitate in timpul tratamentului cu l-dopa, deoarece piridoxina favorizeaza decarboxilarea periferica a dopei, micsorandu-i eficacitatea in parkinsonism.

( Extras din Bazele Farmacologice ale Practicii Medicale, Volumul II, Prof. Dr.doc. Valentin Stroescu, Ed.Medicala, Bucuresti, 1988 )