Ieri, inca de dimineata am intrat pe pagina internet oficiala a Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg ( CEDO, sau CEDH - ii spun francezii, sau ECHR - i se spune in limba engleza ).
Si aceasta, pentru ca, profesorul si judecatorul României la CEDO, domnul Cornelui Barsan, in articolele publicate in ziarul Lumea Justitiei ( luju.ro ) mentioneaza o decizie a Curtii europene, in cauza Popescu c. Romania, din anul 2007.
Intr-adevar, intrand pe pagina in limba franceza a Curtii Europene a Drepturilor Omului, mai intai de toate, trebuie sa va spun ca m-am ingrozit de ceea ce am citit in cauza Dumitru POPESCU contra ( sau versus spun englezii ) Romania.
Efectiv, simt nevoia sa iau o pauza, sa fac o pauza si sa incerc sa uit senzatia de greata pe care mi-au provocat-o abuzurile si salbaticia ingrijoratoare, absolut ingrijoratoare savarsite - din nefericire ! - tot de cetateni romani, in plus de unii care lucreaza in Politie sau in forte speciale, precum politistii de la SIAS care apartin se pare ( spun se pare, adica inca nu am verificat ) direct de Ministerul de Interne.
Pentru ca, in anii facultatii am fost cateva zile in practica la Politie, sincer o spun, mi-e neplacut sa abordez acest subiect de discutie, al incalcarii flagrante a drepturilor omului, al violentei turbate si dezlantuite, si insist sa spun, o scriu iata, sper din tot sufletul ca in hotararile CEDO pe care ieri le-am gasit pe pagina Curtii Europene de la Strasbourg, sa nu fie persoane pe care le-am cunoscut in vara anului 2007 in cele cateva zile in care am fost in practica la Politie, la IGP - Cercetari Penale.
Asa incat, m-am gandit ca se impune sa fac o pauza in lecturile mele de jurisprudenta a Curtii Europene, pentru ca mi se revolta stomacul.
Asa incat, sa incerc intr-un stil mai literar, mai lejer, sa vorbesc de una, de alta, adica de jurisprudenta si de Gerovital, cum am amintit mai sus, pentru ca acesta din urma este un adevarat medicament si ajuta mult organismul.
La ora actuala exista multa violenta pe globul nostru pamantesc, si din pacate, ca sa citez un prieten de pe facebook, "omul este acelasi, cu aceleasi instincte peste tot", el a si precizat cum anume este omul, insa voi lasa pe altadata aceste precizari.
Insa, este de o gravitate extrema mi se pare mie, probabil, sper, ca nu numai mie, ca, atunci cand o infractiune, sau mai multe chiar, sunt comise - in limba romana mai spunem savarsite - pentru prietenii mei care invata limba romana, de aceea precizez ! - cadrele Politiei, indiferent de forma lor de organizare si functionare, adica politie din IGP, forte speciale din SIAS, care s-ar subordona direct ministerului de Interne, si altele daca sunt - unii sunt functionari publici cu statut special - ei bine, cand o infractiune e comisa, cadrele Politiei si uneori si ale Parchetului, procurorii in speta care sunt in Romania considerati magistrati, de altfel si in Franta (insa nu voi face acum o mica lectie de Drept, insa magistrati sunt, atat judecatorii cat si procurorii), se iau la intrecere, concureaza cu infractorii in violenta, in salbaticiei, in agresivitate, in rautate, in abuzuri, adica in incalcarea legilor.
Intrucat Politia, Parchetul sunt institutii mari si puternice care dispun de forta coercitiva a Statului, de toate prerogativele, dispozitivele, mijloacele legale, parghiile pentru a cerceta, urmari, descoperi, identifica infractori si infractiuni, este absolut inadmisibil sa se manifeste din partea lor, unor functionari ai Statului, violenta si arbitrariul, adica, omul odata prins nu stie daca mai scapa de viata, nu mai spun ca este violentat, batut, sechestrat la interogatoriu, iata 11 ore cum aflam din postarea anterioara de pe blog, din Decizia de admisibilitate a plangerii sau cererii ( in franceza, termenul generic este de "requête", si, in general, el are mai multe intrebuintari, de exemplu in dreptul francez, auzim de "requête en divorce", adica cerere de divort ), pus in libertate, dupa care blocat in trafic, de masini din care ies politisti din trupele SIAS, in civil, fara semne si embleme ale POLITIEI, si fara uniforma, si care ataca la fel ca mafiotii, ca hotii, ca talharii, ca niste asasini.
Este de o gravitate iesita din comun si apreciez ca trebuie creata o instanta, adica un Tribunal, sau o Curte cu atributii speciale, la nivel european - data fiind neseriozitatea si coruptia si barbaria, nu numai din Romania dar si din alte tari, este nevoie de o instanta supra-nationala - care sa nu ingaduie acte criminale in contra oamenilor si cetatenilor, comise in exercitiul functiunii, la adapostul functiei de politisti, sau membru al trupelor fortelor speciale SIAS, sub "acoperamantul" generos sau inconstient al Ministerului de Interne.
Ieri, citind Decizia de admisibilitate a plangerii / cererii cu numarul 49234 din 14 aprilie 1999, depusa sau inaintata la Curtea Europeana de cetateanul roman Dumitru POPESCU, decizia Curtii din data de 12 mai 2005, am fost pe drept cuvant ingrozita, mi s-a facut rau.
Nu ne putem solidariza - daca am abolvit o facultate de Drept, dar ma refer la orice om si cetatean de pretutindeni, care este un om onest, un om pasnic, - cu niste metode criminale, cu niste asasini.
Nu putem sa acceptam si sa fim asimilati unor criminali si asasini periculosi.
Prin urmare este serios ceea ce spun si consider ca umanitatea nu poate permite sa investeasca cu autoritate, si nu isi poate permite pentru siguranta ei, niste persoane care demonstreaza ca sunt criminali dintre cei mai violenti si periculosi.
Ce am citit in acea Decizie de admisibilitate din 12 mai 2005, a Curtii Europene ?
Dumitru POPESCU, cetatean roman era cautat pentru comiterea unei infractiuni, si a fost luat pe sus, transportat pe teritoriul Romaniei, purtat cu catuse pe parcursul unui traseu lung, si cu avionul, pana a ajuns la Bucuresti.
El a fost retinut, arestat, apoi, dupa ce si-a angajat un avocat, pus in libertate pentru cateva ore.
Dupa ce a fost pus in libertate, peste numai cateva ore, se afla la volanul masinii sale.
In trafic a fost blocat de 2 masini ocupate de niste barbati fiorosi.
Trebuie sa fim atenti in acest moment al desfasurarii faptelor.
De ce ?
Cele 2 masini ocupate de barbati, in haine civile, fara emblema sau semne distinctive ale vreunei autoritati, oricare ar fi fost aceea, au blocat masina cetateanului Dumitru Popescu, din ele au coborat acei barbati care l-au smuls din masina lui, pe Dumitru POPESCU si l-au azvarlit pe jos si au inceput sa il loveasca, sa il bata, cu picioarele si cu pumnii.
SIAS-MINISTERUL DE INTERNE SUNTETI CRIMINALI ? ?
ALO ! Cum spune profesorul Costica Voica, chestor de Politie, alo ! Vreti sa stati la penitenciar langa criminali ?
Sunteti drogati baieti ?
Cetateanul "nostru" Dumitru POPESCU, a ajuns in viitor, adica dupa consumarea faptelor acestora, sa se planga de modul in care a fost tratat de cei din SIAS.
Barbatii aceia in civil erau politisti SIAS, dar Dumitru Popescu NU PUTEA SA STIE, in lipsa insemnelor Politiei pe hainele si masinile acelor barbati care il loveau !
Bietul om, in aceasta situatie era bietul om, a inceput sa strige : Ajutor, sa vina Politia !
Barbatii fiorosi l-au luat pe sus, expresia procurorilor, cand aud femei procuror care au absolvit Dreptul, cum se exprima, mi se ridica parul in cap, l-au saltat ( expresia este "a salta" ) si l-au urcat intr-una din cele 2 masini ale lor, cu care il blocasera in trafic pe Dumitru POPESCU.
L-au dus, este drept, l-au dus la IGP la Cercetari Penale, unde omul nostru a dat peste "amicul" sau colonelul P.
El il mai cunoscuse pe colonelul P., cand prima oara a fost luat dintr-un oras de provincie, de ofiteri in civil, si transportat pe teritoriul Romaniei, cu masina, cu avionul, pana la aeroportul Otopeni, la Bucuresti, de unde a fost dupa la IGP, unde era asteptat cu "flori".
Pe aeroportul Otopeni il asteptau 2 echipaje de Politie.
Colonelul P., vazand ca nu scoate nimic de la cetateanul Dumitru Popescu, s-a gandit sa il interogheze timp de 11 ore continuu, nefiind lasat sa iasa din camera unde era interogat, sau sa isi contacteze avocatul.
Asa incat, este de asteptat, ca dupa 11 ore Dumitru Popescu ar fi recunoscut absolut ORICE.
Si, vinovat sau nevinovat - acum eu discut metodele Politiei, nu vinovatia / nevinovatia lui Dumitru Popescu - omul a dat o declaratie, ne intrebam daca mai era capabil, si a recunoscut ca a comis infractiunea pentru care il cauta Politia disperata.
Cand te gandesti cate informatii are Politia despre oameni si cetateni si se comporta, actioneaza ca si cum nu ar avea !
De ce ?
Pentru ca, atunci cand Dumitru POPESCU s-a plans de modul in care a fost blocat, smuls din masina sa, trantit la pamant, amenintat cred si cu arma de foc, batut si lovit, si saltat in masina atacatorilor sai, plangerea i-a fost victimei respinsa !
Cum a fost motivata respingerea plangerii contra talharilor ?
A fost motivata de organele in drept, asa : omul nostru, Dumitru Popescu, A OPUS REZISTENTA si li s-a parut politistilor din SIAS ca el ar fi avut o arma sub haina, sub sacou, asa ca l-au tabacit bine, au sarit pe el si si-au descarcat testosteronul !
Dumitru POPESCU nu a stiut si nu avea cum sa stie ca el a fost atacat de POLITISTI, pentru ca ofiterii SIAS nu aveau insemnele autoritatilor române !
Oameni buni, cetateni din toata lumea, cine nu s-ar speria si nu ar opune rezistenta, daca ar navali peste el niste barbati, din 2 masini coborati, si care ar sari pe el cu lovituri si cu arma de foc ?
De unde sa stii ca talharii sunt chiar POLITISTI
Ma gandesc ca in anii de liceu, inainte de 1989 a fost buna si pregatirea numita PTAP - pregatirea tineretului pentru apararea patriei, cand am fost dusi la trageri cu pusca in poligonul din parcul Herastrau !
Dar noi, elevii de liceu, care ne pregateam sa aparam patria asta, Romania asta, eram intregi la cap !
Pai, daca voi din Politie si din SIAS- Ministerul de Interne, il urmareati pe Dumitru Popescu, voi deja stiati ca e singur in masina, ca nu are arme, ca nu e impreuna cu alti infractori ( a fost banuit, apoi acuzat de asociere cu alti infractori Dumitru Popescu ), ca nu e un om violent, voi deja ii cunosteati firea, comportamentul, atunci de ce procedati asa ?
Dar nu aveti minte, creier, constiinta ?
Nu va duce mintea aia deloc ?
Nu va e macar rusine ?
Dar voua, SIAS v-ar placea mai, sa va pocneasca careva asa, din senin ?
Eu ma intreb acum altceva :
Ofiterii de politie sunt antrenati, este lucru firesc sa fie antrenati.
Dincolo de antrenamentul lor, ei sunt tratati cu ceva ?
Din cate stiu, de pilda candidatii la admitere la Academia de Politie Al. Ioan Cuza, sunt consultati medical inainte.
La fel, toti angajatii Politiei, Ministerului de Interne trebuie consultati medical, periodic, cel putin cei care pleaca pe teren in astfel de misiuni, cei care ancheteaza si iau interogatorii.
In special barbatii, si sunt recrutati adesea barbati inalti, bine claditi, care ajung la o inaltime de aproape 2 metri si sunt corpolenti.
In general, un om, orice om, nu poate sa se dedea la salbaticie decat daca organismul sau are o fiziologie anormala, functioneaza defectuos.
Oamenii violenti sau agresivi, s-a constatat sunt oamenii care, la un moment dat, - vreau sa iau in calcul mai multe posibilitati - dezvolta o tumoare la creieri.
Nu orice tumoare la creier, are drept consecinta un comportament agresiv, depinde unde e localizata tumoarea.
Pe de alta parte, in mod normal nu te poti enerva asa, in fiecare zi, nu poti fi un "sac" cu nervi, pentru ca nu poti sa iei la bataie un om, sa il ameninti cu arma de foc, daca nu esti intr-o stare de nervi si agresivitate crescute.
De aceea, se impune ca pe viitor toti barbatii acestia care lucreaza in trupe SIAS, Politie, sa fie controlati medical si sa fie supusi analizelor medicale, pentru a se controla nivelul dle hormoni masculini, de testosteron, care sunt cauza agresivitatii la barbati, pentru a se vedea daca barbatii consuma alcool prea mult si in mod obisnuit, dar consuma alte substante, sau droguri, sau daca unii dintre ei iau steroizi de sinteza sau alte substante pe care oamenii le pot ingurgita si care ii pot face violenti si agresivi.
Pentru ca, altminteri pentru o ancheta, voi faceti moarte de om !
Adica astazi politia devina asasina ca si unii dintre infractori ( aceia acuzati de crima / crime ) ? !
In alte State, asa-zis mai evoluate, ofiterii-agresori SIAS si altii din Politie, ar fi fost controlati medical imediat si de urgenta, ar fi fost dusi cel putin la psiholog !
Dar in Romania, nu mai poate Romania, Romania este vesnic nepregatita, asa cum in fiecare an vine iarna peste tara asta, si autoritatile sunt nepregatite, sau semi-pregatite !
Pe mine ma socheaza ca Politia, Parchetul, alte cadre ale Statului Roman nu lucreaza cu profesionalism deloc !
Si se dedau la salbaticie, la incalcarea legilor si la viclenie sau manevre frauduloase !
Si cum sa avem incredere in STATUL ROMAN ?
Mai mult, oamenii care nu sunt violenti, rai, smecheri, plini de rautate, ticalosi, nu au nicio sansa decat sa vada cum posturile si locurile de munca in toate autoritatile Romaniei sunt ocupate de oameni periculosi, de multe ori si mincinosi, cum se spunea despre judecatorul Neacsu ca ar fi fost terorist, cand a fost filat si monitorizat de... organele Statului.
Deci, daca Nu este un om terorist, nu trebuie sa spui ca este terorist !
Nu trebuie sa minti si sa spui ca esti organ al Statului !
Vrem in Politie oameni cu bun-simt, cu echilibru mintal, cu bunavointa si buna-credinta si care sa fie cat mai mult cu putinta buni profesionisti, oameni care sa iubeasca adevarul si frumosul si care sa se comporte uneori mai rau chiar decat infractorii pe care ii cauta !
Vrem Politisti normali la cap, care sa aiba o minte sanatoasa.
Iata, un exemplu, mai demult am fost intr-o zi de sambata sau duminica, cu o prietena procuroare care cunostea pe cineva care lucra in Politie, la acea persoana acasa, o persoana de sex feminin.
Nu am gasit acasa persoana pe care prietena mea dorea sa o viziteze, insa ne-a deschis usa o femeie despre care dupa plecarea noastra din acea scurta vizita, prietena mea mi-a spus ca persoana pe care vroia sa o viziteze si care nu era atunci acasa, a scos-o din inchisoare unde trebuia sa stea pentru ca fusese condamnata si a transformat-o in servitoarea ei, acea condamnata scoasa din penitenciar calca, spala, gatea, facea curat, era la propriu o servitoare, nu este o gluma !
Era o zi de vara frumoasa si noi ne aflam intr-un cartier din Bucuresti, dar sincer, nu mai stiu in care, unde.
Insa m-am gandit ca nu e corect si femeia condamnata trebuia sa isi ispaseasca pedeapsa in inchisoare si apoi sa isi vada de viata ei cum putea mai bine.
Stand cu cineva din Politie, ca si servitoare, oricum nu avea niciun fel de viata a ei, ceea ce este inadmisibil !
Imi amintesc ca in anul intai de facultate, 2005-2006, chiar de la inceput, am avut in programa de invatamant, studiul Psihologiei Judiciare.
Atunci, la cursul de psihologie judiciara, profesorul Tudorel Butoi ne-a explicat importanta acestei displine, in lumea sau pe terenul Dreptului.
Cum a explicat el atunci ?
Profesorul Butoi ne-a explicat ca, de exemplu, cand o infractiune este savarsita, sa zicem o crima, dar nu numai, atunci este necesar ca fortele de Politie sa nu inceapa - asa cum se vede ca procedeaza ele in concret ! - sa caute in toate partile, ca bezmeticele, nestiind ce cauta, si sa trimita peste tot masini de Politie.
Intre altele, si pentru ca nici nu ar avea Statul Roman bani pentru a plati toata benzina consumata de atatea masini de Politie, sau alte costuri, cheltuieli ocazionate de cautarile la nimereala ale politiei.
Si atunci, un psiholog judiciar este acolo, si lucreaza in cadrul Politiei, si studiaza infractiunea comisa si indruma politistii pe anumite directii de cautare.
In acelasi mod, acum, cu privire la pataniile bietului cetatean roman Dumitru Popescu, eu spun ca daca politia nu are cadre sanatoase si de incredere pentru siguranta, viata psihica si fizica a omului si cetateanului, se impune pe langa un control medical periodic, aplicat cadrelor Politiei si de maniera generala, Ministerului de Interne, atunci trebuie ca politia sa lucreze cu mai multi psihologi judiciari.
Prin natura profesiei, un psiholog, chiar daca este judiciar, nu poate fi un om agresiv, sau nu trebuie sa fie.
Pentru ca Psihologia este un alt domeniu al cunoasterii care se ocupa de fiinta umana, de om si de psihicul sau, spunem de psihologia omului.
Adica pe mine ma uimeste conduita unor barbati, mai ales din clipa in care sunt investiti cu autoritate.
Pentru ca unica bariera este investirea cu autoritate, numai ea ii separa de infractori, avand in vedere conduita unor ofiteri sau cadre.
Imi amintesc ca pentru o scurta perioada de timp am fost pe Facebook, si eram prietena in reteaua FB cu Iulia Tilvescu care lucreaza cu cei de la Operatiuni Speciale.
Odata, Iulia a scris pe Facebook ca ajungand la ea acasa, seara, fiind la volanul masinii sale, s-a trezit cu o alta masina exact in spatele ei ; acea masina, in primul rand nu avea ce cauta acolo, in spatele ei, la ea acasa, in al doilea rand prezenta ei acolo parea cam agresiva.
Cu alte cuvinte, de ce va tineati - cum va place voua limba ne-academica - in fundul IUliei Tilvescu, domnilor ?
Cine era persoana ?
Presupun ca tot cineva din Fortele Speciale.
Am remarcat ca limba romana neacademica place multor romani, care au invatat limba aceasta romana negresit la scoala, sau unde ati invatat-o ?
Acuma sincer, a fost toata lumea la scoala si liceu, caci erau gratuite pe vremea chiar a comunistilor, inainte de 1989, dar si dupa 1989 au ramas gratuite ?
Cand ma gandesc ca Iulia, o tanara femeie lucreaza cu niste barbati cu privire la care niciodata nu stii la ce sa te astepti !
Se intampla, este adevarat, ca uneori, cate unii barbati din Politie, sa fie victime, fie ale infractorilor, fie ale unor sefi de-ai lor, si chiar sa cada la pat, bolnavi, de aceea sincer mi-e mila si ei trebuie avuti in vedere, ingrijiti, ajutati.
Dar sunt cazuri mai rare acestea.
In tot cazul, se impune a se lua masuri in institutiile Statului Roman, a se introduce in Politie, Parchete, munca intensa cu psihologi si, separat de acestia, cu psihologi judiciari, si efectuarea unor controale medicale si analize medicale care sa vada care este starea de sanatate a organismului.
Pentru toate cadrele ar fi benefic, caci orice slabiciune, inceput de boala, afectiune, ar fi depistate la timp si vindecate, tratate.
Iulia Tilvescu sau Talvescu este o tanara femeie al carui tata a fost profesor de Drept in Academia de Politie Alexandru Ioan Cuza din Bucuresti ( inspre Otopeni se afla cladirea Academiei de Politie ), ea mi-a spus ca tatal ei l-a avut chiar elev pe unul din profesorii nostri din facultate, de la Drept, din universitatea Spiru Haret - noua ne-a tinut seminarii de drept penal- partea speciala, eu l-am gasit la un singur seminar, primul si ultimul, altminteri foarte frumos, dar foarte frumos tinut, cu putin umor, i-a speriat pe toti studentii, care la dupa seminar au fost oripilati de ceea ce ne-a povestit profesorul la seminar !, iar colegilor mai mari cu un an, in facultate, decat noi, le-a tinut cursurile de drept penal-partea speciala, si el se numeste Constantin Duvac.
Constantin Duvac este un bun profesor de drept penal- partea speciala, a scris si cursuri foarte bune, impreuna cu profesorul nostru de an, titular de curs, de drept penal special, domnul Gheorghe DIACONESCU.
Profesorul Gheorghe Diaconescu a decedat insa, cand noi ne aflam la inceputul anului III la Drept, anul universitar 2007-2008, si cursul sau de drept penal, partea speciala a fost tinut de titular de curs, profesor Doinel Dinuicã, in locul caruia si pentru care, predarea a fost concret facuta de doamna / domnisoara Loredana Gârnitã.
Drept penal - partea speciala, noi am studiat, in total, timp de 2 semestre universitare, dar, primul semestru a fost la inceputul anului II de facultate 2006-2007, iar al 2-lea semestru a fost in anul III de facultate 2007-2008, semestrul intai.
In anul II 2006-2007 noi l-am avut profesor de dl Gheorghe DIACONESCU.
Tot in anul II, seminariile de drept penal - partea speciala in orarul nostru al studentilor, se faceau, erau tinute de profesorul Constantin Duvac.
Insa, concret, desi alti colegi si cu mine l-am asteptat, el a venit la noi odata, la un moment dat, si a tinut un seminar in care ne-a povestit cum unii infractori sunt batuti cu saci de nisip in zona rinichilor, si astfel sangereaza numai in interiorul organismului, loviturile cu sacii de nisip nu lasa urme exterioare, insa provoaca hemoragii interne - NORMAL ! - si distrug la propriu rinichii !
Dupa seminarul acela, colegii erau oripilati !
Apoi, pe profesorul Constantin Duvac nu l-am mai "prins" la seminarii.
Si nu cred, si nici nu stiu - nu am toate datele exacte, adica de la un moment incolo nu m-am mai interesat si nu stiu daca s-au mai tinut seminarii, cand si cate.
In anul II, semestrul urmator, al doilea semestru, intamplator am privit Orarul colegilor din anul III si am vazut ca prof.Constantin Duvac tinea cursuri la anul III, unde era titular de curs, preda dreptul penal- partea speciala.
Asa incat, am inceput sa merg la cursurile colegilor de anul III, in anul II semestrul II.
In fapt, ca sa folosesc stilul judiciar, - in fapt, dupa ce, in anul I 2005-2006, semestrul II am studiat drept penal- partea generala cu profesorul Ioan Griga, pe atunci judecator la ICCJ- Sectia Penala ( din strada Batistei nr. 25, Bucuresti, zona Intercontinental, Universitate ), si am fost la seminariile de drept penal general, tinute foarte frumos de asistenta profesorului, domnisoara Roxana Ionescu, cea cu ochi foarte albastri si cu o privire albastra, rece, care te tintuia, ea fiind o persoana foarte hotarata si infipta ( nu stiu insa daca Roxana ne-a fost, mi-a fost mereu favorabila, in fine, e o intrebare asa... pur si simplu ... ) - dupa ce am sustinut examenul de penal general, dra Roxana Ionescu, asistent universitar pe atunci, mi-a recomandat sa merg la seminariile profesorului Constantin Duvac : "Sa te duci la seminariile lui Duvac !" - mi-a spus ea, care pronunta raspicat cuvintele, cu o buna dictie, intr-o zi cand ne aflam la coridorul etajului 5 al facultatii de drept din str. ion ghica 13, sector 3.
Atunci am auzit pentru prima oara, numele de Constantin Duvac.
Si Constantin Duvac este un om foarte inteligent si un bun profesor de drept penal- partea speciala, dar cunoaste si partea generala a dreptului penal, cum altfel ?
Revenind la Iulia Tilvescu sau Talvescu, mama ei a fost judecatoare, da, judecatoare.
Am cunoscut-o pe Iulia Tilvescu pe Facebook, dar, inainte de asta, la Televiziunea Romana, pe un post national, vazusem cateva emisiuni realizate de ea, "Operatiuni Speciale".
Mi-a placut de ea din prima clipa si imi doream sa o cunosc.
Ca niciodata, o dorinta buna mi-a fost indeplinita, parca mi-ar fi ghicit, intr-un fel, gandurile.
Intr-o buna zi a aparut pe FB, si pentru ca o cunosteam prin prisma emisiunilor ei de televiziune am intrat in reteaua de prieteni FB cu ea.
Iulia Tilvescu a avut, avusese un necaz in legatura cu tatal ei, profesorul Dumitru ( ? ) Tilvescu, profesor de Drept si din cate am retinut eu, ii place mult si dreptul constitutional.
Tatal Iuliei a suferit un accident cerebral, si, dupa ce a fost presupun, in spital, pentru ca dupa accidentul suferit avea o stare de slabiciune, Iulia a vorbit cu o doctorita si prietena a ei, Maria Georgescu, de la Institutul de Geriatrie "Ana Aslan", sa il interneze o perioada acolo pentru a se reface.
Insa, doctorita Maria Georgescu - probabil ca asa este practica ei medicala - l-a tratat cu medicatie psihiatrica pe tatal Iuliei, astfel ca, daca la inceput, la internarea in spital, tatal Iuliei, a intrat in spital pe picioarele sale, la externarea sa, a fost scos pe targa !
Iulia a fost oripilata si s-a suparat pentru ca dr.Maria Georgescu afirma ca ii este prietenã Iuliei Tilvescu !
Acuma, dincolo de aceste relatari si aspecte, trebuie sa spus ca medicatia psihiatrica, in general, este foarte puternica.
Ea afecteaza, pentru ca actioneaza asupra lui direct, creierul, sistemul nervos si functii ale organismului.
Medicamentele psihiatrice sunt foarte puternice, chiar daca ca forma, sub aspectul formei pot fi niste minuscule chiar, pastilute.
Insa pastilutele minuscule, daca sunt medicamente care actioneaza direct asupra creierului uman, pot efectiv - ca sa descriu in cuvinte foarte simple, pe intelesul tuturor - sa transforme un om, intr-o leguma.
Ce inseamna concret asta ?
Inseamna ca medicamentele psihiatrice pot actiona asupra muschilor striati, muschii din membre, din maini, brate, picioare, etc, si lasa omul complet istovit, fara vlaga, fara forta, un bleg, un nefericit, o leguma !
Pentru ca actioneaza asupra centrilor nervosi, si pot da actiuni secundare, sau adverse, in functie de centrii nervosi asupra carora actioneaza pot afecta functiile organismului.
Astfel, am auzit persoane plangandu-se ca nu isi mai pot controla vezica urinara, reflexul de mictiune si care acuzau medicamentele, spunand ca fac pe ele, " pipi" cum se spune, parca suna mai frumos decat "urina", pentru ca centrii nervosi care controleaza mictiunea sunt afectati, poate chiar, asa s-ar spune, paralizati.
Despre Gerovital voi scrie in continuare, in alta postare si poate, aproape sigur, voi reveni asupra cazului Dumitru Popescu c. Romania, Decizia CEDO din 2007.
Ieri, toata ziua, pana seara tarziu am citit 4 decizii CEDO legate de acest caz.
Pentru ca romanul Dumitru POPESCU a formulat 2 reclamatii / plangeri la CEDO, in 1999 si in 2001.
Cu privire la fiecare dintre ele, pe rand, Curtea mai intai de toate, tine sedinta si decide daca reclamatia / cererea / plangerea este sau nu este, admisibila.
Daca este admisibila, Curtea europeana da o decizie de admisibilitate.
Urmeaza etapa urmatoare, adica cauza sa fie pe rolul curtii si sa fie judecata, iar Curtea sa delibereze si sa se pronunte asupra cererii/ plangerii/reclamatiei persoanei, in cazul nostru, Dumitru Popescu se numea persoana.
Atunci cand Curtea Europeana solutioneaza cererea, ea da o Hotarare, in limba franceza se numeste ARRET sau "arrêt".
De aceea, pentru cele 2 reclamatii ale numitului Dumitru Popescu, din 1999 si 2001, exista in total, 4 hotarari sau decizii ale Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, anume : 2 decizii de admisibilitate a cererii si 2 hotarari ( decizii sau arrêt(s) ) ale Curtii.
Ele sunt interesante.
Toate cele 4 decizii ale CEDO in cauza Dumitru Popescu contra Romania, privesc aceeasi situatie de fapt, sau faptele sunt aceleasi, insa ele s-au desfasurat pe etape, in timp.
Toate pornesc de la aceeasi situatie de fapt mai exact.
Situati de fapt o cititi cel mai bine in Decizia din 12 mai 2005 de admisibilitate, pronuntata de CEDO, in raspuns la reclamatia din 14 aprilie 1999 formulata de cetateanul roman Dumitru Popescu.
Curtea Europeana astfel are 2 decizii "mari si late", prin care s-a pronuntat asupra cauzei lui Dumitru Popescu contra Romania, ambele din 26 aprilie 2007.
Profesorul Corneliu Barsan ne-a mentionat cauza Popescu contra Romania din 2007, fara alte precizari si detalii, el insa a facut referire la interceptarile convorbirilor telefonice.
In acest caz, intereseaza Decizia a doua, din 2007 in cauza Dumitru Popescu contra Romania care se refera la interceptarile comunicatiilor.
Insa, pana ajungem la ea, trebuie sa citim de la inceput, de la Adam si Eva, situatia acestui cetatean Dumitru Popescu, de aceea citim ambele decizii CEDO, precum si deciziile de admisibilitate care le preced.
Asa incat, m-am gandit ca se impune sa fac o pauza in lecturile mele de jurisprudenta a Curtii Europene, pentru ca mi se revolta stomacul.
Asa incat, sa incerc intr-un stil mai literar, mai lejer, sa vorbesc de una, de alta, adica de jurisprudenta si de Gerovital, cum am amintit mai sus, pentru ca acesta din urma este un adevarat medicament si ajuta mult organismul.
La ora actuala exista multa violenta pe globul nostru pamantesc, si din pacate, ca sa citez un prieten de pe facebook, "omul este acelasi, cu aceleasi instincte peste tot", el a si precizat cum anume este omul, insa voi lasa pe altadata aceste precizari.
Insa, este de o gravitate extrema mi se pare mie, probabil, sper, ca nu numai mie, ca, atunci cand o infractiune, sau mai multe chiar, sunt comise - in limba romana mai spunem savarsite - pentru prietenii mei care invata limba romana, de aceea precizez ! - cadrele Politiei, indiferent de forma lor de organizare si functionare, adica politie din IGP, forte speciale din SIAS, care s-ar subordona direct ministerului de Interne, si altele daca sunt - unii sunt functionari publici cu statut special - ei bine, cand o infractiune e comisa, cadrele Politiei si uneori si ale Parchetului, procurorii in speta care sunt in Romania considerati magistrati, de altfel si in Franta (insa nu voi face acum o mica lectie de Drept, insa magistrati sunt, atat judecatorii cat si procurorii), se iau la intrecere, concureaza cu infractorii in violenta, in salbaticiei, in agresivitate, in rautate, in abuzuri, adica in incalcarea legilor.
Intrucat Politia, Parchetul sunt institutii mari si puternice care dispun de forta coercitiva a Statului, de toate prerogativele, dispozitivele, mijloacele legale, parghiile pentru a cerceta, urmari, descoperi, identifica infractori si infractiuni, este absolut inadmisibil sa se manifeste din partea lor, unor functionari ai Statului, violenta si arbitrariul, adica, omul odata prins nu stie daca mai scapa de viata, nu mai spun ca este violentat, batut, sechestrat la interogatoriu, iata 11 ore cum aflam din postarea anterioara de pe blog, din Decizia de admisibilitate a plangerii sau cererii ( in franceza, termenul generic este de "requête", si, in general, el are mai multe intrebuintari, de exemplu in dreptul francez, auzim de "requête en divorce", adica cerere de divort ), pus in libertate, dupa care blocat in trafic, de masini din care ies politisti din trupele SIAS, in civil, fara semne si embleme ale POLITIEI, si fara uniforma, si care ataca la fel ca mafiotii, ca hotii, ca talharii, ca niste asasini.
Este de o gravitate iesita din comun si apreciez ca trebuie creata o instanta, adica un Tribunal, sau o Curte cu atributii speciale, la nivel european - data fiind neseriozitatea si coruptia si barbaria, nu numai din Romania dar si din alte tari, este nevoie de o instanta supra-nationala - care sa nu ingaduie acte criminale in contra oamenilor si cetatenilor, comise in exercitiul functiunii, la adapostul functiei de politisti, sau membru al trupelor fortelor speciale SIAS, sub "acoperamantul" generos sau inconstient al Ministerului de Interne.
Ieri, citind Decizia de admisibilitate a plangerii / cererii cu numarul 49234 din 14 aprilie 1999, depusa sau inaintata la Curtea Europeana de cetateanul roman Dumitru POPESCU, decizia Curtii din data de 12 mai 2005, am fost pe drept cuvant ingrozita, mi s-a facut rau.
Nu ne putem solidariza - daca am abolvit o facultate de Drept, dar ma refer la orice om si cetatean de pretutindeni, care este un om onest, un om pasnic, - cu niste metode criminale, cu niste asasini.
Nu putem sa acceptam si sa fim asimilati unor criminali si asasini periculosi.
Prin urmare este serios ceea ce spun si consider ca umanitatea nu poate permite sa investeasca cu autoritate, si nu isi poate permite pentru siguranta ei, niste persoane care demonstreaza ca sunt criminali dintre cei mai violenti si periculosi.
Ce am citit in acea Decizie de admisibilitate din 12 mai 2005, a Curtii Europene ?
Dumitru POPESCU, cetatean roman era cautat pentru comiterea unei infractiuni, si a fost luat pe sus, transportat pe teritoriul Romaniei, purtat cu catuse pe parcursul unui traseu lung, si cu avionul, pana a ajuns la Bucuresti.
El a fost retinut, arestat, apoi, dupa ce si-a angajat un avocat, pus in libertate pentru cateva ore.
Dupa ce a fost pus in libertate, peste numai cateva ore, se afla la volanul masinii sale.
In trafic a fost blocat de 2 masini ocupate de niste barbati fiorosi.
Trebuie sa fim atenti in acest moment al desfasurarii faptelor.
De ce ?
Cele 2 masini ocupate de barbati, in haine civile, fara emblema sau semne distinctive ale vreunei autoritati, oricare ar fi fost aceea, au blocat masina cetateanului Dumitru Popescu, din ele au coborat acei barbati care l-au smuls din masina lui, pe Dumitru POPESCU si l-au azvarlit pe jos si au inceput sa il loveasca, sa il bata, cu picioarele si cu pumnii.
SIAS-MINISTERUL DE INTERNE SUNTETI CRIMINALI ? ?
ALO ! Cum spune profesorul Costica Voica, chestor de Politie, alo ! Vreti sa stati la penitenciar langa criminali ?
Sunteti drogati baieti ?
Cetateanul "nostru" Dumitru POPESCU, a ajuns in viitor, adica dupa consumarea faptelor acestora, sa se planga de modul in care a fost tratat de cei din SIAS.
Barbatii aceia in civil erau politisti SIAS, dar Dumitru Popescu NU PUTEA SA STIE, in lipsa insemnelor Politiei pe hainele si masinile acelor barbati care il loveau !
Bietul om, in aceasta situatie era bietul om, a inceput sa strige : Ajutor, sa vina Politia !
Barbatii fiorosi l-au luat pe sus, expresia procurorilor, cand aud femei procuror care au absolvit Dreptul, cum se exprima, mi se ridica parul in cap, l-au saltat ( expresia este "a salta" ) si l-au urcat intr-una din cele 2 masini ale lor, cu care il blocasera in trafic pe Dumitru POPESCU.
L-au dus, este drept, l-au dus la IGP la Cercetari Penale, unde omul nostru a dat peste "amicul" sau colonelul P.
El il mai cunoscuse pe colonelul P., cand prima oara a fost luat dintr-un oras de provincie, de ofiteri in civil, si transportat pe teritoriul Romaniei, cu masina, cu avionul, pana la aeroportul Otopeni, la Bucuresti, de unde a fost dupa la IGP, unde era asteptat cu "flori".
Pe aeroportul Otopeni il asteptau 2 echipaje de Politie.
Colonelul P., vazand ca nu scoate nimic de la cetateanul Dumitru Popescu, s-a gandit sa il interogheze timp de 11 ore continuu, nefiind lasat sa iasa din camera unde era interogat, sau sa isi contacteze avocatul.
Asa incat, este de asteptat, ca dupa 11 ore Dumitru Popescu ar fi recunoscut absolut ORICE.
Si, vinovat sau nevinovat - acum eu discut metodele Politiei, nu vinovatia / nevinovatia lui Dumitru Popescu - omul a dat o declaratie, ne intrebam daca mai era capabil, si a recunoscut ca a comis infractiunea pentru care il cauta Politia disperata.
Cand te gandesti cate informatii are Politia despre oameni si cetateni si se comporta, actioneaza ca si cum nu ar avea !
De ce ?
Pentru ca, atunci cand Dumitru POPESCU s-a plans de modul in care a fost blocat, smuls din masina sa, trantit la pamant, amenintat cred si cu arma de foc, batut si lovit, si saltat in masina atacatorilor sai, plangerea i-a fost victimei respinsa !
Cum a fost motivata respingerea plangerii contra talharilor ?
A fost motivata de organele in drept, asa : omul nostru, Dumitru Popescu, A OPUS REZISTENTA si li s-a parut politistilor din SIAS ca el ar fi avut o arma sub haina, sub sacou, asa ca l-au tabacit bine, au sarit pe el si si-au descarcat testosteronul !
Dumitru POPESCU nu a stiut si nu avea cum sa stie ca el a fost atacat de POLITISTI, pentru ca ofiterii SIAS nu aveau insemnele autoritatilor române !
Oameni buni, cetateni din toata lumea, cine nu s-ar speria si nu ar opune rezistenta, daca ar navali peste el niste barbati, din 2 masini coborati, si care ar sari pe el cu lovituri si cu arma de foc ?
De unde sa stii ca talharii sunt chiar POLITISTI
Ma gandesc ca in anii de liceu, inainte de 1989 a fost buna si pregatirea numita PTAP - pregatirea tineretului pentru apararea patriei, cand am fost dusi la trageri cu pusca in poligonul din parcul Herastrau !
Dar noi, elevii de liceu, care ne pregateam sa aparam patria asta, Romania asta, eram intregi la cap !
Pai, daca voi din Politie si din SIAS- Ministerul de Interne, il urmareati pe Dumitru Popescu, voi deja stiati ca e singur in masina, ca nu are arme, ca nu e impreuna cu alti infractori ( a fost banuit, apoi acuzat de asociere cu alti infractori Dumitru Popescu ), ca nu e un om violent, voi deja ii cunosteati firea, comportamentul, atunci de ce procedati asa ?
Dar nu aveti minte, creier, constiinta ?
Nu va duce mintea aia deloc ?
Nu va e macar rusine ?
Dar voua, SIAS v-ar placea mai, sa va pocneasca careva asa, din senin ?
Eu ma intreb acum altceva :
Ofiterii de politie sunt antrenati, este lucru firesc sa fie antrenati.
Dincolo de antrenamentul lor, ei sunt tratati cu ceva ?
Din cate stiu, de pilda candidatii la admitere la Academia de Politie Al. Ioan Cuza, sunt consultati medical inainte.
La fel, toti angajatii Politiei, Ministerului de Interne trebuie consultati medical, periodic, cel putin cei care pleaca pe teren in astfel de misiuni, cei care ancheteaza si iau interogatorii.
In special barbatii, si sunt recrutati adesea barbati inalti, bine claditi, care ajung la o inaltime de aproape 2 metri si sunt corpolenti.
In general, un om, orice om, nu poate sa se dedea la salbaticie decat daca organismul sau are o fiziologie anormala, functioneaza defectuos.
Oamenii violenti sau agresivi, s-a constatat sunt oamenii care, la un moment dat, - vreau sa iau in calcul mai multe posibilitati - dezvolta o tumoare la creieri.
Nu orice tumoare la creier, are drept consecinta un comportament agresiv, depinde unde e localizata tumoarea.
Pe de alta parte, in mod normal nu te poti enerva asa, in fiecare zi, nu poti fi un "sac" cu nervi, pentru ca nu poti sa iei la bataie un om, sa il ameninti cu arma de foc, daca nu esti intr-o stare de nervi si agresivitate crescute.
De aceea, se impune ca pe viitor toti barbatii acestia care lucreaza in trupe SIAS, Politie, sa fie controlati medical si sa fie supusi analizelor medicale, pentru a se controla nivelul dle hormoni masculini, de testosteron, care sunt cauza agresivitatii la barbati, pentru a se vedea daca barbatii consuma alcool prea mult si in mod obisnuit, dar consuma alte substante, sau droguri, sau daca unii dintre ei iau steroizi de sinteza sau alte substante pe care oamenii le pot ingurgita si care ii pot face violenti si agresivi.
Pentru ca, altminteri pentru o ancheta, voi faceti moarte de om !
Adica astazi politia devina asasina ca si unii dintre infractori ( aceia acuzati de crima / crime ) ? !
In alte State, asa-zis mai evoluate, ofiterii-agresori SIAS si altii din Politie, ar fi fost controlati medical imediat si de urgenta, ar fi fost dusi cel putin la psiholog !
Dar in Romania, nu mai poate Romania, Romania este vesnic nepregatita, asa cum in fiecare an vine iarna peste tara asta, si autoritatile sunt nepregatite, sau semi-pregatite !
Pe mine ma socheaza ca Politia, Parchetul, alte cadre ale Statului Roman nu lucreaza cu profesionalism deloc !
Si se dedau la salbaticie, la incalcarea legilor si la viclenie sau manevre frauduloase !
Si cum sa avem incredere in STATUL ROMAN ?
Mai mult, oamenii care nu sunt violenti, rai, smecheri, plini de rautate, ticalosi, nu au nicio sansa decat sa vada cum posturile si locurile de munca in toate autoritatile Romaniei sunt ocupate de oameni periculosi, de multe ori si mincinosi, cum se spunea despre judecatorul Neacsu ca ar fi fost terorist, cand a fost filat si monitorizat de... organele Statului.
Deci, daca Nu este un om terorist, nu trebuie sa spui ca este terorist !
Nu trebuie sa minti si sa spui ca esti organ al Statului !
Vrem in Politie oameni cu bun-simt, cu echilibru mintal, cu bunavointa si buna-credinta si care sa fie cat mai mult cu putinta buni profesionisti, oameni care sa iubeasca adevarul si frumosul si care sa se comporte uneori mai rau chiar decat infractorii pe care ii cauta !
Vrem Politisti normali la cap, care sa aiba o minte sanatoasa.
Iata, un exemplu, mai demult am fost intr-o zi de sambata sau duminica, cu o prietena procuroare care cunostea pe cineva care lucra in Politie, la acea persoana acasa, o persoana de sex feminin.
Nu am gasit acasa persoana pe care prietena mea dorea sa o viziteze, insa ne-a deschis usa o femeie despre care dupa plecarea noastra din acea scurta vizita, prietena mea mi-a spus ca persoana pe care vroia sa o viziteze si care nu era atunci acasa, a scos-o din inchisoare unde trebuia sa stea pentru ca fusese condamnata si a transformat-o in servitoarea ei, acea condamnata scoasa din penitenciar calca, spala, gatea, facea curat, era la propriu o servitoare, nu este o gluma !
Era o zi de vara frumoasa si noi ne aflam intr-un cartier din Bucuresti, dar sincer, nu mai stiu in care, unde.
Insa m-am gandit ca nu e corect si femeia condamnata trebuia sa isi ispaseasca pedeapsa in inchisoare si apoi sa isi vada de viata ei cum putea mai bine.
Stand cu cineva din Politie, ca si servitoare, oricum nu avea niciun fel de viata a ei, ceea ce este inadmisibil !
Imi amintesc ca in anul intai de facultate, 2005-2006, chiar de la inceput, am avut in programa de invatamant, studiul Psihologiei Judiciare.
Atunci, la cursul de psihologie judiciara, profesorul Tudorel Butoi ne-a explicat importanta acestei displine, in lumea sau pe terenul Dreptului.
Cum a explicat el atunci ?
Profesorul Butoi ne-a explicat ca, de exemplu, cand o infractiune este savarsita, sa zicem o crima, dar nu numai, atunci este necesar ca fortele de Politie sa nu inceapa - asa cum se vede ca procedeaza ele in concret ! - sa caute in toate partile, ca bezmeticele, nestiind ce cauta, si sa trimita peste tot masini de Politie.
Intre altele, si pentru ca nici nu ar avea Statul Roman bani pentru a plati toata benzina consumata de atatea masini de Politie, sau alte costuri, cheltuieli ocazionate de cautarile la nimereala ale politiei.
Si atunci, un psiholog judiciar este acolo, si lucreaza in cadrul Politiei, si studiaza infractiunea comisa si indruma politistii pe anumite directii de cautare.
In acelasi mod, acum, cu privire la pataniile bietului cetatean roman Dumitru Popescu, eu spun ca daca politia nu are cadre sanatoase si de incredere pentru siguranta, viata psihica si fizica a omului si cetateanului, se impune pe langa un control medical periodic, aplicat cadrelor Politiei si de maniera generala, Ministerului de Interne, atunci trebuie ca politia sa lucreze cu mai multi psihologi judiciari.
Prin natura profesiei, un psiholog, chiar daca este judiciar, nu poate fi un om agresiv, sau nu trebuie sa fie.
Pentru ca Psihologia este un alt domeniu al cunoasterii care se ocupa de fiinta umana, de om si de psihicul sau, spunem de psihologia omului.
Adica pe mine ma uimeste conduita unor barbati, mai ales din clipa in care sunt investiti cu autoritate.
Pentru ca unica bariera este investirea cu autoritate, numai ea ii separa de infractori, avand in vedere conduita unor ofiteri sau cadre.
Imi amintesc ca pentru o scurta perioada de timp am fost pe Facebook, si eram prietena in reteaua FB cu Iulia Tilvescu care lucreaza cu cei de la Operatiuni Speciale.
Odata, Iulia a scris pe Facebook ca ajungand la ea acasa, seara, fiind la volanul masinii sale, s-a trezit cu o alta masina exact in spatele ei ; acea masina, in primul rand nu avea ce cauta acolo, in spatele ei, la ea acasa, in al doilea rand prezenta ei acolo parea cam agresiva.
Cu alte cuvinte, de ce va tineati - cum va place voua limba ne-academica - in fundul IUliei Tilvescu, domnilor ?
Cine era persoana ?
Presupun ca tot cineva din Fortele Speciale.
Am remarcat ca limba romana neacademica place multor romani, care au invatat limba aceasta romana negresit la scoala, sau unde ati invatat-o ?
Acuma sincer, a fost toata lumea la scoala si liceu, caci erau gratuite pe vremea chiar a comunistilor, inainte de 1989, dar si dupa 1989 au ramas gratuite ?
Cand ma gandesc ca Iulia, o tanara femeie lucreaza cu niste barbati cu privire la care niciodata nu stii la ce sa te astepti !
Se intampla, este adevarat, ca uneori, cate unii barbati din Politie, sa fie victime, fie ale infractorilor, fie ale unor sefi de-ai lor, si chiar sa cada la pat, bolnavi, de aceea sincer mi-e mila si ei trebuie avuti in vedere, ingrijiti, ajutati.
Dar sunt cazuri mai rare acestea.
In tot cazul, se impune a se lua masuri in institutiile Statului Roman, a se introduce in Politie, Parchete, munca intensa cu psihologi si, separat de acestia, cu psihologi judiciari, si efectuarea unor controale medicale si analize medicale care sa vada care este starea de sanatate a organismului.
Pentru toate cadrele ar fi benefic, caci orice slabiciune, inceput de boala, afectiune, ar fi depistate la timp si vindecate, tratate.
Iulia Tilvescu sau Talvescu este o tanara femeie al carui tata a fost profesor de Drept in Academia de Politie Alexandru Ioan Cuza din Bucuresti ( inspre Otopeni se afla cladirea Academiei de Politie ), ea mi-a spus ca tatal ei l-a avut chiar elev pe unul din profesorii nostri din facultate, de la Drept, din universitatea Spiru Haret - noua ne-a tinut seminarii de drept penal- partea speciala, eu l-am gasit la un singur seminar, primul si ultimul, altminteri foarte frumos, dar foarte frumos tinut, cu putin umor, i-a speriat pe toti studentii, care la dupa seminar au fost oripilati de ceea ce ne-a povestit profesorul la seminar !, iar colegilor mai mari cu un an, in facultate, decat noi, le-a tinut cursurile de drept penal-partea speciala, si el se numeste Constantin Duvac.
Constantin Duvac este un bun profesor de drept penal- partea speciala, a scris si cursuri foarte bune, impreuna cu profesorul nostru de an, titular de curs, de drept penal special, domnul Gheorghe DIACONESCU.
Profesorul Gheorghe Diaconescu a decedat insa, cand noi ne aflam la inceputul anului III la Drept, anul universitar 2007-2008, si cursul sau de drept penal, partea speciala a fost tinut de titular de curs, profesor Doinel Dinuicã, in locul caruia si pentru care, predarea a fost concret facuta de doamna / domnisoara Loredana Gârnitã.
Drept penal - partea speciala, noi am studiat, in total, timp de 2 semestre universitare, dar, primul semestru a fost la inceputul anului II de facultate 2006-2007, iar al 2-lea semestru a fost in anul III de facultate 2007-2008, semestrul intai.
In anul II 2006-2007 noi l-am avut profesor de dl Gheorghe DIACONESCU.
Tot in anul II, seminariile de drept penal - partea speciala in orarul nostru al studentilor, se faceau, erau tinute de profesorul Constantin Duvac.
Insa, concret, desi alti colegi si cu mine l-am asteptat, el a venit la noi odata, la un moment dat, si a tinut un seminar in care ne-a povestit cum unii infractori sunt batuti cu saci de nisip in zona rinichilor, si astfel sangereaza numai in interiorul organismului, loviturile cu sacii de nisip nu lasa urme exterioare, insa provoaca hemoragii interne - NORMAL ! - si distrug la propriu rinichii !
Dupa seminarul acela, colegii erau oripilati !
Apoi, pe profesorul Constantin Duvac nu l-am mai "prins" la seminarii.
Si nu cred, si nici nu stiu - nu am toate datele exacte, adica de la un moment incolo nu m-am mai interesat si nu stiu daca s-au mai tinut seminarii, cand si cate.
In anul II, semestrul urmator, al doilea semestru, intamplator am privit Orarul colegilor din anul III si am vazut ca prof.Constantin Duvac tinea cursuri la anul III, unde era titular de curs, preda dreptul penal- partea speciala.
Asa incat, am inceput sa merg la cursurile colegilor de anul III, in anul II semestrul II.
In fapt, ca sa folosesc stilul judiciar, - in fapt, dupa ce, in anul I 2005-2006, semestrul II am studiat drept penal- partea generala cu profesorul Ioan Griga, pe atunci judecator la ICCJ- Sectia Penala ( din strada Batistei nr. 25, Bucuresti, zona Intercontinental, Universitate ), si am fost la seminariile de drept penal general, tinute foarte frumos de asistenta profesorului, domnisoara Roxana Ionescu, cea cu ochi foarte albastri si cu o privire albastra, rece, care te tintuia, ea fiind o persoana foarte hotarata si infipta ( nu stiu insa daca Roxana ne-a fost, mi-a fost mereu favorabila, in fine, e o intrebare asa... pur si simplu ... ) - dupa ce am sustinut examenul de penal general, dra Roxana Ionescu, asistent universitar pe atunci, mi-a recomandat sa merg la seminariile profesorului Constantin Duvac : "Sa te duci la seminariile lui Duvac !" - mi-a spus ea, care pronunta raspicat cuvintele, cu o buna dictie, intr-o zi cand ne aflam la coridorul etajului 5 al facultatii de drept din str. ion ghica 13, sector 3.
Atunci am auzit pentru prima oara, numele de Constantin Duvac.
Si Constantin Duvac este un om foarte inteligent si un bun profesor de drept penal- partea speciala, dar cunoaste si partea generala a dreptului penal, cum altfel ?
Revenind la Iulia Tilvescu sau Talvescu, mama ei a fost judecatoare, da, judecatoare.
Am cunoscut-o pe Iulia Tilvescu pe Facebook, dar, inainte de asta, la Televiziunea Romana, pe un post national, vazusem cateva emisiuni realizate de ea, "Operatiuni Speciale".
Mi-a placut de ea din prima clipa si imi doream sa o cunosc.
Ca niciodata, o dorinta buna mi-a fost indeplinita, parca mi-ar fi ghicit, intr-un fel, gandurile.
Intr-o buna zi a aparut pe FB, si pentru ca o cunosteam prin prisma emisiunilor ei de televiziune am intrat in reteaua de prieteni FB cu ea.
Iulia Tilvescu a avut, avusese un necaz in legatura cu tatal ei, profesorul Dumitru ( ? ) Tilvescu, profesor de Drept si din cate am retinut eu, ii place mult si dreptul constitutional.
Tatal Iuliei a suferit un accident cerebral, si, dupa ce a fost presupun, in spital, pentru ca dupa accidentul suferit avea o stare de slabiciune, Iulia a vorbit cu o doctorita si prietena a ei, Maria Georgescu, de la Institutul de Geriatrie "Ana Aslan", sa il interneze o perioada acolo pentru a se reface.
Insa, doctorita Maria Georgescu - probabil ca asa este practica ei medicala - l-a tratat cu medicatie psihiatrica pe tatal Iuliei, astfel ca, daca la inceput, la internarea in spital, tatal Iuliei, a intrat in spital pe picioarele sale, la externarea sa, a fost scos pe targa !
Iulia a fost oripilata si s-a suparat pentru ca dr.Maria Georgescu afirma ca ii este prietenã Iuliei Tilvescu !
Acuma, dincolo de aceste relatari si aspecte, trebuie sa spus ca medicatia psihiatrica, in general, este foarte puternica.
Ea afecteaza, pentru ca actioneaza asupra lui direct, creierul, sistemul nervos si functii ale organismului.
Medicamentele psihiatrice sunt foarte puternice, chiar daca ca forma, sub aspectul formei pot fi niste minuscule chiar, pastilute.
Insa pastilutele minuscule, daca sunt medicamente care actioneaza direct asupra creierului uman, pot efectiv - ca sa descriu in cuvinte foarte simple, pe intelesul tuturor - sa transforme un om, intr-o leguma.
Ce inseamna concret asta ?
Inseamna ca medicamentele psihiatrice pot actiona asupra muschilor striati, muschii din membre, din maini, brate, picioare, etc, si lasa omul complet istovit, fara vlaga, fara forta, un bleg, un nefericit, o leguma !
Pentru ca actioneaza asupra centrilor nervosi, si pot da actiuni secundare, sau adverse, in functie de centrii nervosi asupra carora actioneaza pot afecta functiile organismului.
Astfel, am auzit persoane plangandu-se ca nu isi mai pot controla vezica urinara, reflexul de mictiune si care acuzau medicamentele, spunand ca fac pe ele, " pipi" cum se spune, parca suna mai frumos decat "urina", pentru ca centrii nervosi care controleaza mictiunea sunt afectati, poate chiar, asa s-ar spune, paralizati.
Despre Gerovital voi scrie in continuare, in alta postare si poate, aproape sigur, voi reveni asupra cazului Dumitru Popescu c. Romania, Decizia CEDO din 2007.
Ieri, toata ziua, pana seara tarziu am citit 4 decizii CEDO legate de acest caz.
Pentru ca romanul Dumitru POPESCU a formulat 2 reclamatii / plangeri la CEDO, in 1999 si in 2001.
Cu privire la fiecare dintre ele, pe rand, Curtea mai intai de toate, tine sedinta si decide daca reclamatia / cererea / plangerea este sau nu este, admisibila.
Daca este admisibila, Curtea europeana da o decizie de admisibilitate.
Urmeaza etapa urmatoare, adica cauza sa fie pe rolul curtii si sa fie judecata, iar Curtea sa delibereze si sa se pronunte asupra cererii/ plangerii/reclamatiei persoanei, in cazul nostru, Dumitru Popescu se numea persoana.
Atunci cand Curtea Europeana solutioneaza cererea, ea da o Hotarare, in limba franceza se numeste ARRET sau "arrêt".
De aceea, pentru cele 2 reclamatii ale numitului Dumitru Popescu, din 1999 si 2001, exista in total, 4 hotarari sau decizii ale Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, anume : 2 decizii de admisibilitate a cererii si 2 hotarari ( decizii sau arrêt(s) ) ale Curtii.
Ele sunt interesante.
Toate cele 4 decizii ale CEDO in cauza Dumitru Popescu contra Romania, privesc aceeasi situatie de fapt, sau faptele sunt aceleasi, insa ele s-au desfasurat pe etape, in timp.
Toate pornesc de la aceeasi situatie de fapt mai exact.
Situati de fapt o cititi cel mai bine in Decizia din 12 mai 2005 de admisibilitate, pronuntata de CEDO, in raspuns la reclamatia din 14 aprilie 1999 formulata de cetateanul roman Dumitru Popescu.
Curtea Europeana astfel are 2 decizii "mari si late", prin care s-a pronuntat asupra cauzei lui Dumitru Popescu contra Romania, ambele din 26 aprilie 2007.
Profesorul Corneliu Barsan ne-a mentionat cauza Popescu contra Romania din 2007, fara alte precizari si detalii, el insa a facut referire la interceptarile convorbirilor telefonice.
In acest caz, intereseaza Decizia a doua, din 2007 in cauza Dumitru Popescu contra Romania care se refera la interceptarile comunicatiilor.
Insa, pana ajungem la ea, trebuie sa citim de la inceput, de la Adam si Eva, situatia acestui cetatean Dumitru Popescu, de aceea citim ambele decizii CEDO, precum si deciziile de admisibilitate care le preced.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu