Despre cariera magistratului-membru CSM, si ce a decis Curtea Constitutionala a Romaniei
Dupa cum se stie, Deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei sunt obligatorii si ele se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.
Notiunea de "carierã" profesionala a magistratului, judecator sau procuror, care este ales membru al Consiliului Superior al Magistratuii a fost prilej de discutii, dezbateri, existand opinii diferite.
Ce este sau ce inseamna cariera profesionala a magistratului - judecator sau procuror - care, la un moment dat este ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii, si in general ce intelegem prin cariera profesionala a unui magistrat ?
Asa cum se stie, oricine aude cuvantul "magistrat", "judecator", "procuror" se duce cu gandul la o instanta de judecata, la un tribunal sau o curte, acolo unde judecatorii stau si solutioneaza cauze deduse judecatii, judecatorii de "scaun", sau la magistrature assise, adica magistratii care sed, in timp ce, "colegii" lor ( de facultate, de la Drept ) procurorii, acuza revoltati in picioare, ei sunt acuzatorii publici, acuza in numele Statului, caruia din capul locului si in primul rand ii apara valorile, interesele ( si, in subsidiar apara si pe bietul om, imi vine putin sa zambesc, dar e serios ce spun si scriu pentru ca da, asa este codul penal al Romaniei, asa se invata dreptul penal ).
Atata doar, ca daca este sa ne gandim putin logic si simplu in acelasi timp, in mod normal din moment ce insusi codul penal o spune si recunoaste, anume ca viata este o valoare, una suprema si trebuie aparata, ori viata in primul rand se raporteaza la viata omului, a fiintei umane, este putin anapoda si emfatic si teribil de abstract sa pui pe primul loc Statul, sa spui ca procurorul reclama infaptuirea Justitiei, sau sa se faca ( daca se mai poate ) dreptate, in numele Statului.
Aceasta pe primul loc, pentru ca orice infractor care comite o fapta de natura penala, o infractiune, in primul rand spune teoria dreptului penal, vezi bine, lezeaza niste relatii sociale si Statul, si abia apoi ne aducem aminte ca lezeaza si omul, pe biata faptura umana.
Dar, asa se scrie dreptul penal.
La polul opus, dreptul european al drepturilor omului, chiar dreptul international - nu numai cel european - pun pe primul loc fiinta umana, omul si dreptul sau la viata.
Dar, desigur noi trebuie sa intelegem ca in viata nimic nu este perfect si nu se armonizeaza, sa acceptam unele contradictii, cel putin aparente, dar pe undeva tot contradictii, si sa intelegem ca dreptul penal si dreptul european al drepturilor omului sunt discipline de drept complet diferite.
Da, am citit si invatat Teoria, am sustinut examenele in facultate, dar imi place si cred ca trebuie sa gandim, sa reflectam putin asupra dreptului si normelor de drept, in primul rand plecand de la o logica, o judecata, o gandire simpla, logica.
Prin urmare, daca acum revin la magistratul care este ales sa fie membru CSM, ei bine stim deja ca nu foarte demult doi membri alesi si judecatori ai CSM au fost revocati din functie, de catre Adunarile Generale ale Magistratilor.
Ce sunt acestea ?
Fiecare instanta judecatoreasca, tribunal, curte functioneaza cu judecatori, iar parchetele de pe langa acestea, cu procurori.
Acesti magistrati, judecatorii si procurorii care fac parte dintr-o instanta : judecatorie, tribunal, sectie a tribunalului, curte, - alcatuiesc Adunarile Generale ale magistratilor.
Magistratii alesi in CSM, membri, provin din randul magistratilor instantelor judecatoresti, respectiv, parchetelor.
Adica, inainte de a fi membri CSM si ei au judecat dosare sau au facut urmariri penale, anchete, etc.
Atunci cand judecatorul sau procurorul isi face meseria, - adica pentru ce s-a pregatit el in facultate, la Drept, - spunem ca, in timp, activitatea lui contureaza o cariera profesionala, mai ales ca in general, odata cu scurgerea timpului, in functie de vechimea in munca, magistratul este promovat si urca din instanta in instanta, de la judecatorie, la tribunal, de aici la curtea de apel si de la curtea de apel, la inalta curte de casatie si justitie.
Vorbim deci de o cariera profesionala.
Cu toate acestea, atunci cand judecatorul este ales membru CSM, el se vede in situatia de a nu mai judeca dosare, cauze, litigii, pricini, el nu mai infaptuieste Justitia sau nu mai incearca cat poate, sa faca dreptate.
In cadrul CSM, o institutie publica, el are un mandat de 6 ani si acolo el se ocupa, la un nivel - in fapt la cel mai inalt nivel - de cariera profesionala a celorlalti judecatori care au ramas sa judece dosarele instantelor judecatoresti.
Atunci cand judecatorul Danilet a fost revocat din functie, el fiind un membru al CSM, s-a ridicat problema - cred ca atunci, sau oare inainte de a izbucni acest caz ? s-ar putea inainte, dar nu stiu cand anume, momentul si nici imprejurarea - s-a ridicat problema daca faptul de a fi un membru in CSM, ales, iti da dreptul ca judecator sa spui, ca in exercitarea mandatului tau de 6 ani la CSM desfasori o activitate care se mai poate numi cariera profesionala ?
De ce ?
Pentru ca, judecatorul si am mai scris aceasta, dreptul administrativ ne invata, si el este un functionar public, desi el are un Statut al sau, special, propriu sau inca, specific.
Ori, cariera profesionala se spune, este aceea in cadrul careia, de-a lungul anilor sai de munca, persoana desfasoara o activitate potrivit pregatirii sale din anii facultatii, direct si simplu spus.
Ei bine, in acest caz unii au fost de parere ca un judecator s-a pregatit in facultate, la Drept, sa judece dosare.
Si ca, odata ce a fost ales sa fie un membru, alaturi de ceilalti membri CSM, el nu mai judeca dosare si deci nu putem spune ca mandatul sau de 6 ani in cadrul CSM, ii da dreptul sa se afle in postura realizarii si implinirii carierei sale profesionale.
Atunci cand judecatorul Danilet a fost revocat din functia de membru CSM, s-a spus ca revocarea nu ar fi o sanctiune - parca asa s-a spus.
Cum asa, revocarea nu ar fi o sanctiune ?
Ce inseamna sa revoci o persoana fizica ?
Inseamna sa o retragi de unde se afla la un moment dat, sa o "rechemi" si asta pentru ca in mod vizibil nu mai ai incredere in ea, sau esti nemultumit de ea.
Prin urmare, revocarea nu poate fi privita ca o recompensa sau o rasplata, sau o apreciere pentru fapte pozitive, care au multumit pe cel sau pe cei care revoca o persoana.
S-a spus atunci, se pare ca s-a spus, dupa cate am citit in Lumea Justitiei, ca revocarea nu ar fi o sanctiune intrucat in cazul unui judecator care este si membru CSM nu putem vorbi despre o cariera profesionala.
Sa fiu sincera nu am inteles bine argumentul, nu mi-a fost foarte clar, ar trebui revazut in articolele din Lumea Justitiei scrise pe aceasta tema anume si in acest caz al revocarii judecatorului Danilet.
Ok.
Sa spunem deci, sa admitem ca revocarea nu poate fi privita ca o sanctiune, motivat de faptul ca judecatorul Danilet, membru in CSM, in exercitarea mandatului sau de 6 ani, nu avea o activitate care se poate numi "cariera profesionala", cariera, asa cum am vazut fiind apreciata ca exista, numai daca un judecator solutioneaza cauze deduse judecatii la o instanta judecatoreasca.
Très bien, très bien sau bien sûr, bien sûr, cum spunea o data la un seminar, tanara profesoara ( seminarista ) de drept administrativ si stiinta administratiei, asistenta profesorului nostru Emanuel Albu ( cred ca tanara doamna era magistrat-asistent la ICCJ, da, asa cred, mai avusesem un magistrat-asistent, care se numea Chesculescu - asa am inteles - odata, care a tinut un curs in locul profesorului Albu, in sala Studio din str. Ion Ghica nr. 13, sector 3 )
Bien sûr, bien sûr, dar, in acest caz, a auzit cineva ca un judecator de scaun, un judecator care judecã dosarele de pe rolul unei instante poate fi, si a fost revocat vreodata din functie ?
Eu nu imi amintesc sa fi auzit de vreun astfel de caz, ci numai de excludere din magistratura, de pensionare ( incetarea raporturilor de serviciu, de munca ), suspendarea, promovarea, mutarea, detasarea, delegarea, dar, sa fi fost vreun judecator de la vreo instanta revocat, asta inca nu am auzit.
Judecatorii se scaun se bucurã de inamobivilitate.
Pe de alta parte ne putem improspata memoria recitind 2 legi, pe care nu le-am mai citit din facultate, Legea 303/ 2004 si Legea 304/ 2004 privind organizarea judiciara ( judecatoreasca ) si Statutul magistratului.
Un alt aspect care nu a fost clar in cazul revocarii din functie al judecatorului-membru CSM, Cristi Danilet, a fost acela al motivelor pentru care a fost revocat.
Adunarile Generale din cadrul instantelor judecatoresti, adica magistratii care l-au ales, la un moment dat, au sesizat CSM cu privire la judecatorul Danilet si au solicitat ca el sa fie revocat din functie.
In acest caz, Adunarile generale ale magistratilor ar trebui nu-i asa, sa explice, sa arate pentru ce motive solicita revocarea.
Ori, un aspect neclar ar fi fost acesta, anume ca Adunarile Generale nu au motivat de ce nu il mai vor in functia de membru CSM, pe judecatorul Danilet.
Adunarile generale in acest caz al propunerii revocarii, sesizeaza CSM-ul care tine sedinta si il revoca pe membrul sau CSM, intr-un fel ia act de dorinta adunarilor generale ale magistratilor, consfintind dorinta acestora intr-o hotarare, un act administrativ care se numeste Hotarare de Revocare a membrului CSM, data de CSM.
In mod normal, orice act administrativ, potrivit Dreptului administrativ, poate fi la randul sãu - acum cele expuse sunt notiuni de teorie - revocat, abrogat sau anulat, se mai poate constata cu privire la actul administrativ si inexistenta acestuia, aceste notiuni fiind spuse cu titlu informativ.
De obicei, un act administrativ este revocat sau se poate revoca numai pana la intrarea sa in circuitul civil, adica inainte ca el sa produca ( sa isi produca ) efectele juridice.
Dupa ce un act administrativ a fost "lansat", adica a intrat in circuitul civil si el a inceput sa isi produca efectele juridice, in acest caz actul nu mai poate fi revocat, dar poate fi anulat.
Un act administrativ este anulat de catre instanta de Contencios Administrativ, in cadrul unei proceduri judecatoresti speciale.
Concret in cazul judecatorului Danilet, acest judecator a atacat Hotararea sa de revocare, datã de CSM, deci acest act administrativ, in fata instantelor de contencios administrativ.
Sigur, si aici problemele au fost delicate si opiniile diferite, in primul rand competenta instantei, sa fie competenta ICCJ sau Curtea de Apel ?
Daca ne gandim ca vorbim de un membru CSM, competentã ar trebui (poate) sa fie ICCJ.
Dar, am inteles - evocand amintirea lecturilor din ziarul Lumea Justitiei - cã intr-o imprejurare, insusi judecatorul Dan Lupascu, fost presedinte al CSM, fost presedinte al Curtii de Apel, - nu numai membru CSM -, ar fi atacat un act administrativ al CSM la ICCJ, care si-ar fi declinat competenta in favoarea Curtii de Apel.
Nu mai retin in ce imprejurare anume insa, dar, ma gandesc ca judecatorul Dan Lupascu era, dupa cum si parea, extrem de meticulos, tipicar, pedant si atent la normele de drept si la aspectul lor tehnic si precis, ori el a atacat o decizie, o hotarare, un act administrativ al CSM, la ICCJ, acestea intamplandu-se in anii trecuti.
Si, intr-adevar, avand in vedere ca vorbim de un membru CSM, competenta ar fi Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Dar daca ea nu vrea ?
Daca nu vrea, nu se poate.
Poate o fi avand si ea dreptate, si mai trebuie atunci sa aprofundam chestiunea si sa mai cautam in cartile de drept.
Un alt aspect care a dat nastere la dezbateri si opinii diferite a fost acela legat de faptul ca, in Constitutia Romaniei, - a se vedea articolele 133 ( 7 ) si 134 ( 2 ) din Constitutia Romaniei ce privesc CSM-ul - se mentioneaza ca hotararile CSM sunt definitive si irevocabile ( cu exceptia hotararilor CSM, date atunci cand CSM joaca rolul de instanta de judecata, si tine sedinta pe sectii, separat, sectia judecatorilor de sectia procurorilor, pentru a aprecia daca un magistrat s-a abatut de la regulile disciplinei ).
De aceea, unii au spus ca Hotararea CSM de revocare din functia de membru CSM a judecatorului Danilet, nefiind o hotarare in materie disciplinara, este definitiva si irevocabila, si prin urmare, nu poate fi atacata la - vreo - instanta sau curte, in contencios administrativ.
Totusi, asa cum stim, Legea contenciosului administrativ este precisa si spune ca toate actele administrative pot fi atacate in contencios administrativ, iar exceptiile sunt foarte putine ( a se vedea textul legii contenciosului administrativ 554 / 2004 ).
Cu toate acestea, judecatorul- membru CSM, Cristi Danilet, revocat fiind din functie prin Hotararea CSM si dupa ce a declarat in repetate randuri ca nu este lamurit cu privire la motivele pe care le-au avut adunarile generale ale judecatorilor sa ceara plenului CSM, revocarea lui din functie - se pare ca adunarile chiar nu au motivat, si prin urmare nici Hotararea de revocare din functie data de plenul CSM nu ar contine vreo motivare - el a atacat hotararea CSM, la ICCJ si la CAB.
In fata Curtii de Apel Bucuresti el a ridicat o exceptie de neconstitutionalitate a articolului 55 ( 4 ) si ( 9 ) al Legii 317 / 2004 privind organizarea si functionarea CSM.
Curtea de Apel a luat act de exceptia ridicata de judecatorul Danilet, a suspendat cauza aflata pe rolul sau de contencios administrativ si a trimis Curtii Constitutionale dosarul, in vederea pronuntarii asupra exceptiei ridicate.
Iar Curtea Constitutionala a tinut sedinta si s-a sfatuit, "Les 9 Sages" sau Cei 9 Intelepti ( cum se numesc ei in Franta ), adica judecatorii români ai curtii acesteia, - apreciind ca exceptia trebuie admisa, si neconstitutionalitatea articolului 55, alineatele 7 si 9 al Legii 317 / 2004 constatatã, si in acest sens a dat o Decizie, cum am vazut la inceputul postarii, obligatorie si care s-a publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 231, monitorul de ieri, 22 aprilie 2013, iar Decizia CCR poarta numarul 196 este datã pe 4 aprilie 2013 si in rezumat o puteti citi daca accesati acest link, si sa remarcati claritatea si simplitatea ei, cum s-a pronuntat Curtea asupra unor chestiuni controversate si care au dus la opinii diferite intre chiar specialistii dreptului, iata, o gasiti aici :
http://www.juridice.ro/256218/decizia-ccr-cu-privire-la-revocarea-membrilor-csm.html
Si acum trebuie sa iau o pauza, sa ma duc la masa, au trecut 15 minute de cand m-a chemat mama, va urez pofta buna si lectura frumoasa si placuta !
Judecatorii se scaun se bucurã de inamobivilitate.
Pe de alta parte ne putem improspata memoria recitind 2 legi, pe care nu le-am mai citit din facultate, Legea 303/ 2004 si Legea 304/ 2004 privind organizarea judiciara ( judecatoreasca ) si Statutul magistratului.
Un alt aspect care nu a fost clar in cazul revocarii din functie al judecatorului-membru CSM, Cristi Danilet, a fost acela al motivelor pentru care a fost revocat.
Adunarile Generale din cadrul instantelor judecatoresti, adica magistratii care l-au ales, la un moment dat, au sesizat CSM cu privire la judecatorul Danilet si au solicitat ca el sa fie revocat din functie.
In acest caz, Adunarile generale ale magistratilor ar trebui nu-i asa, sa explice, sa arate pentru ce motive solicita revocarea.
Ori, un aspect neclar ar fi fost acesta, anume ca Adunarile Generale nu au motivat de ce nu il mai vor in functia de membru CSM, pe judecatorul Danilet.
Adunarile generale in acest caz al propunerii revocarii, sesizeaza CSM-ul care tine sedinta si il revoca pe membrul sau CSM, intr-un fel ia act de dorinta adunarilor generale ale magistratilor, consfintind dorinta acestora intr-o hotarare, un act administrativ care se numeste Hotarare de Revocare a membrului CSM, data de CSM.
In mod normal, orice act administrativ, potrivit Dreptului administrativ, poate fi la randul sãu - acum cele expuse sunt notiuni de teorie - revocat, abrogat sau anulat, se mai poate constata cu privire la actul administrativ si inexistenta acestuia, aceste notiuni fiind spuse cu titlu informativ.
De obicei, un act administrativ este revocat sau se poate revoca numai pana la intrarea sa in circuitul civil, adica inainte ca el sa produca ( sa isi produca ) efectele juridice.
Dupa ce un act administrativ a fost "lansat", adica a intrat in circuitul civil si el a inceput sa isi produca efectele juridice, in acest caz actul nu mai poate fi revocat, dar poate fi anulat.
Un act administrativ este anulat de catre instanta de Contencios Administrativ, in cadrul unei proceduri judecatoresti speciale.
Concret in cazul judecatorului Danilet, acest judecator a atacat Hotararea sa de revocare, datã de CSM, deci acest act administrativ, in fata instantelor de contencios administrativ.
Sigur, si aici problemele au fost delicate si opiniile diferite, in primul rand competenta instantei, sa fie competenta ICCJ sau Curtea de Apel ?
Daca ne gandim ca vorbim de un membru CSM, competentã ar trebui (poate) sa fie ICCJ.
Dar, am inteles - evocand amintirea lecturilor din ziarul Lumea Justitiei - cã intr-o imprejurare, insusi judecatorul Dan Lupascu, fost presedinte al CSM, fost presedinte al Curtii de Apel, - nu numai membru CSM -, ar fi atacat un act administrativ al CSM la ICCJ, care si-ar fi declinat competenta in favoarea Curtii de Apel.
Nu mai retin in ce imprejurare anume insa, dar, ma gandesc ca judecatorul Dan Lupascu era, dupa cum si parea, extrem de meticulos, tipicar, pedant si atent la normele de drept si la aspectul lor tehnic si precis, ori el a atacat o decizie, o hotarare, un act administrativ al CSM, la ICCJ, acestea intamplandu-se in anii trecuti.
Si, intr-adevar, avand in vedere ca vorbim de un membru CSM, competenta ar fi Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Dar daca ea nu vrea ?
Daca nu vrea, nu se poate.
Poate o fi avand si ea dreptate, si mai trebuie atunci sa aprofundam chestiunea si sa mai cautam in cartile de drept.
Un alt aspect care a dat nastere la dezbateri si opinii diferite a fost acela legat de faptul ca, in Constitutia Romaniei, - a se vedea articolele 133 ( 7 ) si 134 ( 2 ) din Constitutia Romaniei ce privesc CSM-ul - se mentioneaza ca hotararile CSM sunt definitive si irevocabile ( cu exceptia hotararilor CSM, date atunci cand CSM joaca rolul de instanta de judecata, si tine sedinta pe sectii, separat, sectia judecatorilor de sectia procurorilor, pentru a aprecia daca un magistrat s-a abatut de la regulile disciplinei ).
De aceea, unii au spus ca Hotararea CSM de revocare din functia de membru CSM a judecatorului Danilet, nefiind o hotarare in materie disciplinara, este definitiva si irevocabila, si prin urmare, nu poate fi atacata la - vreo - instanta sau curte, in contencios administrativ.
Totusi, asa cum stim, Legea contenciosului administrativ este precisa si spune ca toate actele administrative pot fi atacate in contencios administrativ, iar exceptiile sunt foarte putine ( a se vedea textul legii contenciosului administrativ 554 / 2004 ).
Cu toate acestea, judecatorul- membru CSM, Cristi Danilet, revocat fiind din functie prin Hotararea CSM si dupa ce a declarat in repetate randuri ca nu este lamurit cu privire la motivele pe care le-au avut adunarile generale ale judecatorilor sa ceara plenului CSM, revocarea lui din functie - se pare ca adunarile chiar nu au motivat, si prin urmare nici Hotararea de revocare din functie data de plenul CSM nu ar contine vreo motivare - el a atacat hotararea CSM, la ICCJ si la CAB.
In fata Curtii de Apel Bucuresti el a ridicat o exceptie de neconstitutionalitate a articolului 55 ( 4 ) si ( 9 ) al Legii 317 / 2004 privind organizarea si functionarea CSM.
Curtea de Apel a luat act de exceptia ridicata de judecatorul Danilet, a suspendat cauza aflata pe rolul sau de contencios administrativ si a trimis Curtii Constitutionale dosarul, in vederea pronuntarii asupra exceptiei ridicate.
Iar Curtea Constitutionala a tinut sedinta si s-a sfatuit, "Les 9 Sages" sau Cei 9 Intelepti ( cum se numesc ei in Franta ), adica judecatorii români ai curtii acesteia, - apreciind ca exceptia trebuie admisa, si neconstitutionalitatea articolului 55, alineatele 7 si 9 al Legii 317 / 2004 constatatã, si in acest sens a dat o Decizie, cum am vazut la inceputul postarii, obligatorie si care s-a publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 231, monitorul de ieri, 22 aprilie 2013, iar Decizia CCR poarta numarul 196 este datã pe 4 aprilie 2013 si in rezumat o puteti citi daca accesati acest link, si sa remarcati claritatea si simplitatea ei, cum s-a pronuntat Curtea asupra unor chestiuni controversate si care au dus la opinii diferite intre chiar specialistii dreptului, iata, o gasiti aici :
http://www.juridice.ro/256218/decizia-ccr-cu-privire-la-revocarea-membrilor-csm.html
Si acum trebuie sa iau o pauza, sa ma duc la masa, au trecut 15 minute de cand m-a chemat mama, va urez pofta buna si lectura frumoasa si placuta !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu