Drepturile si indatoririle functionarilor publici definitivi ( 2 ) (drept administrativ). Cariera profesionala a functionarului public

Drepturile si indatoririle functionarilor publici definitivi ( 2 ) (drept administrativ)

Cariera profesionala a functionarului public

Cine sunt functionari publici ?

Dreptul de alegere a profesiei si a locului de munca

Un drept strans legat de exercitarea functiei este dreptul de alegere a profesiei si a locului de munca.

Acesta are in vedere faptul cã exercitarea functiei nu este un scop in sine, ci reprezinta pentru functionarul public insasi exercitarea profesiei sale, cariera sa profesionala.

In acest sens, se prevede cã pentru ocuparea unor functii publice este necesara o anumita calificare profesionala, atestata prin diplome ( certificate ) ale institutiilor care asigurã acea calificare.

Avand in vedere cã o persoana, de regula, isi face o profesie ( o cariera ) pentru toata viata, tot asa si cariera functionarului public trebuie sa-i asigure exercitarea cunostintelor profesionale pe durata intregii sale vieti.

De aceea, dreptul la profesie, presupune totodata, :

1. continuitate,
2. stabilitate, si chiar
3. inamovibilitate,

in functia publica.

Continuitatea in functie derivã in mod nemijlocit din caracterul functiei, care este transmis si titularului ei, si ii confera certitudinea exercitarii profesiei intr-o perspectiva care il stimuleaza sa-si desavarseasca in permanenta cunostintele profesionale, sa dea randament maxim in exercitarea functiei.

Continuitatea este strans legata de stabilitatea in functie.

Desigur, nu este vorba de o “fixare” pe acelasi post, a functionarului public, pana la pensionarea sa.

Acest lucru nu este recomandabil, nici din punctul de vedere al interesului functionarului public ( deoarece el tinde tot timpul spre o promovare pe functii, clase si grade de nivel superior ), nici al serviciului public, adica al interesului general, deoarece uneori apar si nevoi care cer ca functionarul public sa fie delegat, detasat si chiar transferat in interesul serviciului, sau la cererea sa.

Important este ca aceste situatii, fie ca privesc serviciul public, fie pe functionarul public, sa fie strict reglementate de lege si sa intereseze ambele parti ale raportului juridic de serviciu.

Intelegand prin stabilitate in functie, o imposibilitate de incetare a raportului juridic de serviciu, din motive neimputabile functionarului public, ea il protejeaza pe functionar de arbitrariu din partea conducerii autoritatii sau institutiei publice, si de influentele deciziilor politice care i-ar putea periclita cariera profesionala.

Stabilitatea in functie se realizeaza in cadrul continuitatii in functie.

Chiar daca ea nu are un caracter absolut, in sensul ca functionarul public nu este tinut toata perioada activitatii sale pe acelasi post ( fara a fi promovat ).

Stabilitatea imbina, intr-un grad superior, interesele celor doua parti ale raportului juridic de serviciu.

Cat priveste influentele, de multe ori negative, ale “politicului” asupra continuitatii si mai ales stabilitatii functionarilor publici, sunt foarte relevante observatiile prof. A. Teodorescu, care, referindu-se la practicile clientelare, de capatuiala, a unor clienti politici care nu traiesc decat din speranta schimbarii Guvernului, remarca faptul ca uneori “Guvernului, fara a tine seama de scopul serviciului si functiei publice, a procedat la infiintarea unor functii publice ca recompensa pentru clientela politica, la desfiintarea unor functii publice pentru a scapa de persoanele incomode, sau a incalcat principiul stabilitatii functionarului public prin rotire, mutare, transfer, promovare in raport de pretentiile clientelei politice”.

De aceea, referindu-se la sfera Administratiei publice, autorul citat considera cã se impune ca “preocuparile politice sa fie scoase cat mai mult, din exercitiul autoritatii administrative”.

Stabilitatea in functie este consacrata prin Statutul Functionarilor Publici, ca principiu de baza in exercitarea functiei publice.

El este prevazut si in unele legi speciale, pentru anumite categorii de functionari publici.

Cu titlu de exemplu, amintim prevederile Legii administratiei publice locale referitoare la secretarii comunelor, oraselor si judetelor.

Totodata, stabilitatea functionarilor publici este asigurata si prin reglementarea stricta a institutiilor juridice care o afecteaza –

1. promovarea,
2. delegarea,
3. detasarea,
4. intreruperea activitatii,
5. incetarea raporturilor de serviciu –

atat in Statutul Functionarilor Publici, cat si in unele legi speciale.

Cat priveste inamovibilitatea functionarilor publici, aceasta este definita de literatura de specialitate, ca un drept acordat de Stat functionarului public, de a nu fi suspendat sau revocat din functie, decat pentru motive disciplinare si dupa procedura disciplinara sau, in lipsa acesteia, numai cu asentimentul sau.

Prin urmare, functionarul inamovibil nu poate fi suspendat din functie sau transferat ( chiar si prin promovare ) contra vointei sale, aceste masuri putand fi luate numai daca sunt dispuse ca sanctiuni disciplinare, si pe baza normelor procedurale stabilite.

Inamovibilitatea reprezinta deci o stabilitate de grad superior, si constituie o garantie mai puternica a continuitatii functiei, adica a carierei profesionale.

Statutul Functionarilor Publici nu prevede aceasta institutie juridica – adica inamovibilitatea – pentru functionarii publici care ii constituie obiectul.

In schimb, ea este reglementata pentru alte categorii de functionari publici, :

1. fie prin norme constitutionale,
2. fie prin legi speciale,
3. sau prin ambele categorii de norme.

Astfel, pentru judecatori, inamovibilitatea este consacrata atat de dispozitiile articolului 125 alineat ( 1 ) din Constitutia Romaniei, cat si prin Legea nr. 92 / 1992 pentru organizarea judecatoreasca.

Pentru judecatorii Curtii Constitutionale a Romaniei, inamovibilitatea este prevazuta de articolul 145 din Constitutia Romaniei.

Se poate observa cã, in prezent, inamovibilitatea este prevazuta numai pentru functionarii publici care exercitã functii sau atributii de natura jurisdictionala, deci a celor care au un grad sporit de independenta in solutionarea conflictelor juridice, si carora le este interzis si de a face parte din partide politice, tocmai pentru a fi feriti de eventuale presiuni politice in solutionarea acestor conflicte.

Consideram insa, cã nu trebuie exclusa nici posibilitatea ca inamovibilitatea sa fie prevazuta si pentru alte categorii de functionari publici, inclusiv din sfera Administratiei publice.

Avem in vedere unii functionari publici din autoritatile autonome ale Administratiei publice de specialitate si, mai ales, pe aceia carora le este interzis sa faca parte din partide politice ( de exemplu, functionarii publici ai Consiliului Legislativ sau ai Avocatului Poporului ).

( Extras din Drept Administrativ, Partea generala, ( Editia a IV-a ), Prof.univ.dr. Mircea Preda, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2006 )