Despre puterea lui Dumnezeu si icoane facatoare de minuni ( 3 )

Despre puterea lui Dumnezeu si icoane facatoare de minuni ( 3 )

Biserica Zlãtari

Moastele Sfântului Mucenic Ciprian

Biserica Zlãtari este situata pe Calea Victoriei, peste drum de magazinul “Victoria”.

Celebrã in randul credinciosilor prin moastele sfinte pe care le detine – mâna Sfântului Mucenic Ciprian, prãznuit, impreuna cu Sfânta Mucenitã Iustina Fecioara la 2 octombrie.

Despre aceste moaste se spune ca sunt facatoare de minuni, aducand multe binefaceri celor veniti sa se roage si sa ceara ajutor. [...]

Sfantul Ciprian de neam din Cartagina, nascut din parinti instariti, a fost trimis de mic sa invete in cele mai vestite temple ale zeilor pãgâni – Atena, Agra, Egipt, Caldeea, etc. -, devenind de foarte tanar unul dintre cei mai cumpliti vrajitori ai vremii sale.

“Eu cu totul ma dadusem diavolului, supunandu-ma la toata porunca lui” – avea el sa marturiseasca mai tarziu.

Puterea sa era deosebit de mare : starnea vanturile, slobozea tunetele si ploile, involbura apele marii, facea mortii din morminte sa vorbeasca ; era desavarsit in toate relele.

Pentru cã si faptele-i, menite a-l multumi pe stapanul sãu cel intunecat, erau inspaimantatoare : injunghia copii drept jertfa, ucidea oameni cu otravurile si farmecele sale, ii atragea in faradelegi vrajitoresti, ii atâta spre desfranare, mânie, vrajbã, etc., etc.

Nu-i deci, de mirare cã ajunsese foarte apreciat de Necuratul, cu care singur fatã-n-fatã a vorbit si de mare cinste de la el s-a invrednicit : acesta i-a dat, spre a-l sluji, un grup de diavoli.

Dar Domnul, cel ce nu doreste moartea pacatosului, a hotarat sa-l mantuiasca spre a face oamenilor dovada nemarginitei Sale milostiviri, a iertarii si a dragostei Sale.

Traia, in vremea aceea, o fecioara crestina, Iustina.

Iustina se nascuse din parinti pãgâni.

Dar auzind despre Dumnezeul crestin, îmbrãtisã cu toata inima aceasta credinta.

Si, convingandu-si in scurt timp si parintii, primirã cu totii Sfantul Botez, crestinandu-se.

Tocmai pe aceasta copila nevinovata, necuratul hotãrî sa o piarda.

Si-l facu pe Aglaid, un tanar grec ce ducea o viata desfranata, s-o indrageasca si sa-si propuna sa o faca sa fie a lui, cu orice pret.

Refuzat de Iustina, care jurase sa fie “mireasa lui Hristos”, Aglaid ceru ajutorul puternicului vrajitor Ciprian.

Dar, in fata tãriei credintei Iustinei in Dumnezeu, si diavolii si vrajile cele mai puternice isi dovedira neputinta.

Aceasta il fãcu pe Ciprian sa inteleaga atotputernicia lui Dumnezeu.

Sa-l infrunte si sa se lepede de cel necurat, inchinandu-si viata slujirii lui Hristos.

Credinta si invatatura sa, faptele sale pe multi ii intoarsera pe calea cea buna, intarind randurile crestinilor.

Iar lui Ciprian ii adusera dregatorii tot mai inalte, el ajunse in cele din urma episcop al Cartaginei.

Dar ii adusera si ura necredinciosilor.

Prigonit de necredinciosi, Ciprian fu intemnitat si supus celor mai teribile chinuri, impreuna cu Iustina Fecioara.

Ei nu au renuntat insa, la credinta lor in Dumnezeu pe care au marturisit-o neincetat.

Neputand fi doborati, caci nimic nu ii vatama, Ciprian si Iustina au fost trimisi la Nicomidia, unde li s-a taiat capul, la 2 octombrie in anul 304, luand astfel cununa mucenicilor.

Trupurile lor au zacut sase zile neingropate, fiind luate in taina si duse la Roma de niste credinciosi, unde li s-a facut crestineasca ingropaciune.

Iar la mormantul lor au prins a se petrece tamaduiri miraculoase si tot felul de minuni, dovedind harul sfinteniei daruit de Bunul Dumnezeu.

Acest har se face simtit si astazi.

Nenumarati crestini continuã sa invoce ajutorul Sfantului Ciprian.

Credinciosii vin la racla in care se pastreaza mâna-i neputrezita, se roaga si dau Acatiste, primind de la el binefacerile solicitate.

Indeosebi dezlegari de sub efectele magiei negre, dar si tamaduirea bolilor trupesti si sufletesti, dezlegarea si eliberarea femeilor de nerodirea pântecului, apararea de puterile potrivnice, ocrotirea de ratacire si pacate, etc., etc.

In “Rugaciunea Sfantului Ciprian” sunt mentionate dezlegarile pe care Sfantul le face :

“toate legaturile Satanei, si daca este legat(a) in cer, sau pe pamant, sau cu piele de animale necuvantatoare, sau cu fier, sau cu piatra, sau cu lemn, sau cu scriere, sau cu sange de om, sau cu al pasarilor, sau cu al pestilor, sau prin necuratie, sau in alt chip s-au abatut asupra lui, sau din alta parte au venit : din mare, din fantani, din morminte, sau din orice alt loc, sau daca au venit prin unghii de om, de animal, sau gheare de pasare, sau prin serpi ( vii sau morti ), sau prin pamantul mortilor, sau daca au venit prin strapungere de ace”. [...]

Biserica Sfântul Spiridon Nou

Moastele facatoare de minuni ale Sfântului Spiridon al Trimitundei

Biserica Sfantul Spiridon Nou este situata pe Magistralã, in apropierea Mitropoliei Bucurestilor.

Ctitorii acestei biserici au fost Scarlat si Alexandru Ghica Voievod

Biserica a fost construita intre anii 1766 si 1768 si a fost refacuta intre anii 1852 si 1855, iar in anul 1966, din indemnul I.P.S. Patriarhul Justinian si cu fondurile Arhiepiscopiei Bucurestilor.

Aici se gasesc pãrticele din moastele Sfantului Spiridon al Trimitundei, sarbatorit la 12 decembrie.

Sfantul Spiridon, de fel din insula Cipru, de mic era simplu, curat, smerit si cu mare credinta in Dumnezeu.

El a fost o vreme, pastor la oi.

De pe atunci, traditia retine o intamplare ce dovedeste harurile deosebite de care se bucura, ca si marea bunatate a sufletului sau.

Se spune ca, intr-o noapte, au venit niste hoti sa-i prade turma.

Dumnezeu i-a pedepsit pe hoti orbindu-i, ei nemaiputand fugi.

Gasindu-i, Sfantul Spiridon nu numai ca le-a redat vederea, dar a daruit fiecaruia cate un berbec, indemnandu-i sa-si schimbe viata.

Nu-i de mirare cã viata sa de sfintenie i-a adus recunoasterea, ajugand episcop al Trimitundei, langa Salamina.

Nenumarate au fost tamaduirile si celelalte fapte miraculoase pe care le-a facut : el aducea ploaie in timp de seceta sau oprea ploaia, atunci cand risca sa provoace inundatii, oprea revarsarile de ape.

El a potolit foamea facand prin rugaciunile sale sa se descopere multimii, locul unde era ascuns graul.

Spre a-l ajuta pe cel sarac, sfantul a preschimbat un sarpe in aur, iar dupa ce omul a scapat de nevoi, sfantul a adus aurul la starea lui cea dintai, adica l-a facut sarpe.

Sfantul a intors multime de pacatosi la credinta.

Toate acestea i-au adus renumele de mare facator de minuni.

In timpul prigoanei impotriva crestinilor sub Maximilian Galeriu, Sfantul Spiridon a fost prins si torturat, i s-a scos ochiul drept si i s-a taiat pulpa dreapta si a fost aruncat in temnita, dar el nu a incetat nicio clipa sa-l marturiseasca pe Hristos.

Celebra este de asemenea, minunea facuta in timpul primului Sinod de la Niceea din anul 325, spre a demonstra taina Sfintei Trinitati.

Se mai spune ca, atunci cand el oficia, ingerii din Ceruri erau prezenti alaturi de el la Sfanta Liturghie, slujindu-l si cantand impreuna ; despre aceasta, Sfantul a luat marturie de la Cer.

Sfantul Spiridon a fost chemat la Domnul in anul 347.

Si dupa moarte, ramasitele-i pamantesti devenite moaste sfinte, au continuat sa faca mult bine pentru toti credinciosii care, de-a lungul a sute si sute de ani, l-au chemat in ajutor.

Astazi [...] moastele Sfantului Spiridon al Trimitundei aduc in biserica ce le adaposteste multime de credinciosi.

Biserica Doamnei

Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului

Biserica Doamnei este situata pe Calea Victoriei la numarul 28, in apropiere de intersectia cu strada Doamnei.

Biserica Doamnei are hramul “Intrarea in Biserica a Maicii Domnului” sarbatorita la 21 noiembrie.

Biserica a fost construita in anul 1683, de Doamna Maria sotia lui Serban Cantacuzino, pe locul unei foste bisericute din lemn pe care tot Doamna Maria a ridicat-o.

La 28 octombrie 1669, biserica este inchinata Manastirii Cotroceni, ctitorie a sotului sãu.

Biserica Doamnei a fost reparata in anii 1869, 1906 si 1931.

Existã in aceasta biserica o Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, singurul lucru ramas neatins in urma unui incendiu.

Tot felul de probleme ale oamenilor isi gasesc dezlegarea, atunci cand acestia se roaga cu credinta sincera si puternica si ating aceasta icoana : de la tamaduiri de boli trupesti si sufletesti, la realizarea unor dorinte, reusita unor actiuni sau rezolvarea unor situatii de familie sau de viata.[...]

Tot aici functioneaza Fundatia Românã Crestin-Ortodoxa “Sfantul Mucenic Elefterie”, al carei presedinte este parintele Crîsmariu.

De altfel, “Sfantul Elefterie” este cel de-al doilea hram al Bisericii Doamnei, sarbatorit la 15 decembrie.

Manastirea Nicula

Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului

Mãnãstirea se aflã situata la circa 5 km de Gherla.

Hramul acestei manastiri este “Adormirea Maicii Domnului”

Icoana facatoare de minuni a fost realizata de un preot, Luca din Iclod, in anul 1681.

Cumparata de Ioan Cupsa, ea a fost daruita bisericii din satul Nicula.

In anul 1694, Transilvania sub ocupatie austriaca :

La 15 februarie, un grup de ofiteri si soldati austrieci de religie romano-catolica, viziteaza lãcasuri transilvane de cult.

Intre acestea, si biserica din satul Nicula.

In timpul vizitei lor, Icoana Maicii Domnului incepe sa lãcrimeze.

Faptul este considerat o minune dumnezeiasca.

Biserica devine loc de pelerinaj.

Minunea continuã, cu mici intermitente, 26 de zile, intre 15 februarie si 12 martie 1694.

Groful Sigismund Cornis, din Beneding – astazi, satul Mãnãstirea -, autentificã miracolul cu martori.

Apoi, sub pretextul cã icoana sfanta trebuie protejata, o duce in Castelul sau din Beneding, la 12 aprilie.

Sãtenii din Nicula nu acceptã situatia si reclamatia lor adresata Curtii Imperiale le dã castig de cauza : se hotaraste ca icoana sa fie asezata in bisericuta de lemn de pe platoul numit “Podereiul”, ce strajuieste satul Nicula.

Icoana ramane acolo timp de 189 de ani.

In anul 1884 este mutata in biserica mare, nou construita, a manastirii.

Pana in anul 1948, cand, de frica prigoanei comuniste, este ascunsa.

La 24 martie 1992, Icoana Maicii Domnului – renovata – isi reia locul de cinste in biserica Manastirii Nicula.

De-a lungul celor 3 secole de la consemnarea primei minuni, la Icoana Sfanta au venit in pelerinaj crestini din toata tara, atrasi de minunile pe care Icoana a continuat sa le faca.

[...]

( Extras din Icoane fãcãtoare de minuni si vindecãtori din România, Ed. Total Press SRL, tiparul executat la Tipografia “Miron”, Bucuresti, sector 5, 1997 )