Despre juristi, cetateanul român, judecatorul CEDO ( 1 )
Asa cum scriam intr-o postare anterioara pe acest blog "Despre comunicare intr-o societate conflictuala", am citit un articol pe site-ul magistrati.ro, in care judecatorul si membrul CSM, Cristi Danilet ne expune actele normative care privesc alegerea judecatorului român pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului, de la Strasbourg.
Desigur, alegerea o face România din randul cetatenilor sãi si din randul juristilor români.
Judecatorul Danilet ne prezintã foarte frumos legislatia nationala, internã care se aplicã in aceasta situatie si face o mica sinteza atunci cand ne vorbeste despre modificarea in timp a articolului 5 al Ordonantei Guvernului 94 / 1999, acel articol care odata cu Legea 87 / 2001 atribuia un rol Consiliului Superior al Magistraturii in alegerea judecatorului roman pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului, din randul juristilor tarii.
Mai jos va voi arata acest articol pe care l-am gasit pe pagina internet magistrati.ro, am scris cu rosu si am incadrat articolul 5 care acorda CSM dreptul de a-si intinde tentaculele asupra tuturor juristilor din Romania.
Daca ne gandim, CSM este o institutie - am scris tot pe acest blog un extras din Cursul de Drept Administrativ si Stiinta Administratiei al profesorului nostru din facultate, domnul Emanuel Albu, gasiti postarea sub titlul "Consiliul Superior al Magistraturii" - "publica centrala, cu competenta nationala, care are importante atributii executiv-administrative, de organizare a executarii si de executare in concret a legilor privind cariera profesionala a magistratilor, [...]" ( aceasta fiind natura juridica a acestei institutii astfel cum ea a fost definita de ICCJ, prin Deciai nr. 8180 din 11 noiembrie 2004, a Sectiei Contencios Administrativ si Fiscal a ICCJ - in Emanuel Albu, op.cit., 2004, p. 368 si urm. ).
Daca observam, cele de mai sus ne descriu CSM ca fiind o institutie publica de competenta nationala si care se ocupa de "cariera profesionala" a magistratilor.
Ma gandesc cate discutii s-au facut pe marginea definirii notiunii de "Cariera Profesionala a magistratilor".
Ce este, ce trebuie sa intelegem noi prin Cariera Profesionala a Magistratilor ?
Cat de complicat poate fi ?
Ei bine, nu este asa de simplu, pentru ca - se pare, fara sa fi verificat in clipa aceasta prezenta - tot Inalta Curte ( ICCJ ) a venit sa ne lamureasca asupra acestui aspect si sa impace pe toata lumea, explicand ce inseamna cariera profesionala a magistratilor ( am citit aceasta pe site-ul Luju.ro ).
De ce ?
Pentru ca, se pare ca unii fac o mare deosebire intre profesia, ocupatia, meseria sa o numim asa direct ( adica in concret cu ce se ocupa persoana ) magistratului - a judecatorului si a procurorului, atunci cand magistratul este angajatul unei instante judecatoresti, unui tribunal, unei curti si ce face el atunci, in acest caz ?
El solutioneaza cauze ce sunt deduse judecatii, dupa ce procurorul a facut urmarirea penala si i-a pregatit judecatorului tot materialul necesar.
El solutioneaza cauze ce sunt deduse judecatii, dupa ce procurorul a facut urmarirea penala si i-a pregatit judecatorului tot materialul necesar.
Impreuna judecatorul si procurorul, in sens foarte larg, foarte extins, solutioneaza cauze deduse judecatii.
Dar, atunci cand judecatorul sau procurorul sunt alesi, numiti, ocupa o functie publica - sau o demnitate - in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii si devin membri ai CSM, in baza unui mandat de 6 ( sase ) ani, atunci - se considera ca magistratul devenit un membru al CSM - nu se incadreaza in notiunea de Cariera Profesionala a Magistratului ( Magistratilor ) atunci cand soseste dimineata la serviciu, aflam ca semneaza si foi de prezenta ( nu stim daca semneaza o Condica de prezenta ?! ) si incepe sa se reuneasca si sa tina sedinte, pe sectii sau in plen, adica cu toti membrii CSM deopotriva judecatori si procurori.
Ei bine in acest caz, am impresia, ar rezulta ca magistratul este "de passage" intr-o functie publica si ocupa o demnitate, asa in trecere fiind, ca o placere si un hobby, o pasiune in timpul sau liber - observam ca ii ocupa numai 6 ani din viata, si nimic mai mult ! - ce inseamna 6 ani din viata unui om ? - deci el ar rezulta ca indeplineste asa o ocupatie din placere, curiozitate, pasiune, exces de zel - zel de a se ocupa de toti ceilalti colegi ai sai magistrati ramasi ingropati sub muntii dosarelor justitiabililor si de a le dirija munca, activitatea, - prin urmare un judecator care devine membru CSM in munca lui de zi cu zi, caci el depune o munca in mod concret ce face el ? munceste ! - in toata aceasta circumstanta in ce il priveste pe judecatorul-membru al CSM, activitatea lui nu este apreciata ca incadrandu-se in notiunea de "Cariera profesionala a magistratilor".
Prin urmare, "cariera" este pe viata, iar un mandat de 6 ani intr-o institutie publica precum CSM este o ocazie, este ceva vremelnic, este un mandat al unui judecator ( procuror ) care se ocupã de soarta ( evaluarea, promovarea, transferarea, ... ) celorlalti judecatori - "carieristii" - pe care o dirijeaza, adesea avand la indemana Inspectia Judiciara din cadrul CSM, - la fel precum un agent de circulatie, traficul.
Judecatorul care este membru CSM trebuie sa cunoasca in profunzime dedesubturile, esenta "carierei" profesionale a judecatorilor din instantele judecatoresti, din randul carora si el provine de altfel, sa o "tuteleze", sa vegheze asupra ei, in tot acest timp activitatea lui nefiind considerata a fi o Carierã.
Adica, cu alte cuvinte, acela care este pozitionat deasupra tuturor carierelor profesionale ale judecatorilor, prin activitatea lui "integrativa" nu desfasoara o cariera proprie.
Desigur, o institutie precum CSM care este "garantul independentei Justitiei" ( articolul 133 ( 1 ) din Constitutia Romaniei si Legea 317 / 2004 in articolul sau 1 alineat 1, republicata in M.Of. al Romaniei, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, si din acel an, inca republicata ... ) ar trebui sa fie si garantul respectarii Constitutiei Romaniei.
De maniera concreta insa, am vazut pana azi ca judecatoarei Mihaela-Lamaita Ciocea i-a fost nesocotita, incalcata libertatea de exprimare, libertatea constiintei, sau dreptul de a se exprima, de a-si exprima opiniile.
Aceasta judecatoare a fost sanctionata pentru ca si-a exercitat, de buna-credinta si in fapt, judecand dupa situatia de fapt adica, ca urmare a faptului ca nu era ascultata de superiorii sai ierarhici si a fost impinsa la disperare - dreptul de a se exprima.
Ori, se presupune ca o institutie precum CSM este o mai buna si atenta cititoare si ascultatoare a normelor constitutionale, ar trebui ca CM sa vegheze la respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si cetateanului in Romania, in lipsa acestora neputandu-se discuta despre o independenta a Justitiei.
Din activitatea sa, CSM ne lasa insa sa desprindem ideea ca alege mai mult o atitudine represiva, de reprimare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si cetateanului roman, de nesocotire a lor, si aceasta a fost demonstrat prin insistenta si interventia sustinuta si furibundã a Inspectiei Judiciare, care - in cadrul unei cercetari disciplinare prealabile - a efectuat un numar de opt acte de control, dovedind o totala lipsa de control si incapacitatea de a-si opri, - de a pune o frana sanatoasa si normala, - activitatile sale de control care au avut loc una dupa alta, fara a se preciza pana cand si pana unde vor fi ele sustinute si se vor desfasura.
Putem deduce de aici o lipsa de control in acte si fapte, in conduita, dar si o furie indreptata impotriva unei judecatoare de la Curtea de Apel Bucuresti, pentru "vina" acesteia de a-si fi exercitat dreptul la libertatea de exprimare.
Aceste comportamente depasesc larg, cadrul procedural al desfasurarii unei cercetari disciplinare prealabile cu privire la un magistrat al unei instante judecatoresti ( Curtea de Apel ) si ne vorbesc de la sine de implicarea emotionala a celor care alcatuiesc Inspectia Judiciara a CSM, implicare care ne arata trairile emotionale, furia acestei Inspectii si ne pune pe ganduri cu privire la echilibrul emotional al membrilor Inspectiei si la personalitatea lor.
Cum altfel putem explica un numar de nu mai putin opt acte de control succesive, indeplinite in cadrul unei singure procedurii disciplinare prealabile ?
Si aceasta succesiune a actelor de control, seria acestora a fost curmata numai dupa ce judecatoarea Mihaela Lamaita Ciocea a aparut in vreo doua randuri la postul de televiziune "Antena 3".
Intr-un tarziu dupa ce a fost tinuta in stres si intr-o atmosfera de nesiguranta, de instabilitate, de neliniste si teama, de teroare chiar, seria actelor de control s-a incheiat si s-a oprit la cifra de opt : opt acte de control pentru o singura cercetare disciplinara prealabila.
Rezultatul activitatilor Inspectiei Judiciare a fost infatisat CSM-ului care a luat decizia de a o sanctiona pe judecatoarea Mihaela Lamaita Ciocea, anume de a o muta pentru 3 luni, de la Bucuresti unde ocupa functia de judecatoare a Curtii de Apel, la Ploiesti la o curte de acelasi rang, de Apel adica.
Sigur, victoria in acest caz este aceea ca, in furia lor, Inspectia Judiciara si CSM nu i-au desfacut contractul de munca sau nu i-au curmat raportul de serviciu judecatoarei Ciocea, pentru ca, judecand si apreciind dupa activitatile sustinute si intense de control, sa fim sinceri asta ar fi dorit sa faca sau asta ar fi urmat.
Este important aici sa observam si sa analizam orgoliul, incapatanarea si ambitia nemasurata a Inspectiei Judiciare si a CSM.
De ce ?
Pentru ca sanctiunea aleasa de acestea doua a fost mutarea pentru 3 luni la Curtea de Apel Ploiesti.
Ori, in acest moment se impune sa ne amintim de unde a pornit conflictul.
Conflictul sau suparararile au pornit de la faptul ca judecatoarea Ciocea a spus ca, asupra ei s-au facut, in timp, 2 presiuni de catre 2 judecatoare si in vreo 2 dosare.
De asemenea, judecatoarea Ciocea a fost in Germania la un master in proprietate intelectuala, intrerupandu-si in acest scop al efectuarii masterului, munca, activitatea ei de judecatoare in cadrul Curtii de Apel Bucuresti, iar, la revenirea ei in Romania, si la serviciu, la Curtea de Apel dupa terminarea masterului, judecatoarea a solicitat un concediu prelungit, ( fara plata sau de studii ? ) pentru rezolvarea unor probleme personale sau pentru continuarea pregatirii sale.
Cererea i-a fost respinsa si insisi colegii ei judecatori au facut opozitie, motivand ca in lipsa judecatoarei Ciocea ei ar trebui sa munceasca mai mult, si pentru aceasta adica.
Fata de toate aceste date si imprejurari, iata ca la Sectia a IX-a a Curtii de Apel Bucuresti unde este numita judecatoarea Ciocea, au inceput discutii, dezacorduri, neintelegeri intre ea pe de o parte, si colegii sai pe de alta parte.
In aceste circumstante, fara stirea judecatoarei Ciocea, presedinta Sectiei a IX-a a CAB si presedinta Sectiei Contencios Administrativ a CAB au stat de vorba ca intre doua prietene - nimic rau pana aici ! - si au luat decizia cu privire la soarta si raportul de munca al judecatoarei Ciocea, hotarand ca ea sa fie mutata la Sectia Contencios Administrativ a Curtii de Apel, asa, fara stirea ei, fara acordul sau punctul ei de vedere, si toate acestea cu incalcarea in mod fatis a principiului inamovibilitatii care ii protejeaza pe judecatori de mutari, transferari, si 'deplasari" arbitrare.
De la bun inceput prin urmare, cand situatia conflictuala a izbucnit in sanul Sectiei a IX-a a Curtii de Apel Bucuresti, s-a pus in discutie si s-a hotarat mutarea judecatoarei Ciocea, la o alta sectie, fara dorinta si vointa judecatoarei "subiectul si obiectul" mutarii ce ar fi urmat sa aiba loc.
Ori, daca urmarim evolutia acestei situatii in timp, atunci cand ea s-a mutat la un alt nivel, la nivelul CSM si al Inspectiei sale Judiciare, vom constata ca la final, dupa o perioada in care a avut loc acea unica cercetare disciplinara prealabila a judecatoarei Ciocea, in cadrul careia au avut loc 8 activitati si acte de control - la sfarsit, dupa o perioada scursa in care judecatoarea a fost supusa umilintelor, stresului, amenintarii, riscului evident de a-si pierde locul de munca, de a nu mai fi judecatoare, iata ca solutia si dezlegarea CSM s-a concretizat in alegerea unei sanctiuni : aceea a mutarii judecatoarei Ciocea, care refuza sa fie mutata in cadrul Curtii de Apel Bucuresti de la o sectie la alta, - de data aceasta, mai rau, si inca in alt oras, adica de la Curtea de Apel Bucuresti la Curtea de Apel Ploiesti.
Sub aspectul resorturilor psihologice ce putem spune despre solutia data de CSM in cazul judecatoarei Ciocea ?
CSM a dovedit ca este o institutie publica care se supara rau de tot pe judecatorii care indraznesc sa isi exercite drepturile constitutionale.
CSM s-a dovedit prin aceasta un organism totalitar, abuziv, discretionar, incapatanat in rau si in fapte rele, un organism exclusiv represiv si care calca peste oameni si cetateni.
Ori, iata ca acelasi CSM se indigneaza fata de faptul ca prin modificarea articolului 5 al OG 94/ 1999 modificat prin Legea 87 / 2001 isi pierde rolul sau diabolic, represiv, nefast si nesanatos - de control asupra nu numai judecatorilor, dar si asupra tuturor juristilor.
Pentru ca in opinia sa, CSM se considera demn de a aduce si face judecati de valoare, aprecieri asupra tuturor juristilor din Romania in vederea si in perspectiva alegerii din randurile juristilor, a unui viitor judecator roman care urmeaza a fi trimis si a detine un mandat la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
Incalificabila pretentie !
CSM a spus chiar ca va ataca la Curtea Constitutionala a Romaniei, noua reglementare a articolului 5, acel articol care ii dadea puteri diabolice asupra juristilor, cetatenilor romani, pentru ca nu ingaduie ca sa ii fie diminuat rolul sau machiavelic si de rea-credinta in mod manifest.
Pentru toate aceste motive se impune ca de urgenta, acest CSM sa fie desfiintat. Si pentru totdeauna.
Voi posta articolul de pe site-ul magistrati.ro despre care vorbeam mai sus, la inceputul acestei postari, imediat in continuare, cu postarea urmatoare care va contine singur, numai respectivul articol.
Prin urmare, "cariera" este pe viata, iar un mandat de 6 ani intr-o institutie publica precum CSM este o ocazie, este ceva vremelnic, este un mandat al unui judecator ( procuror ) care se ocupã de soarta ( evaluarea, promovarea, transferarea, ... ) celorlalti judecatori - "carieristii" - pe care o dirijeaza, adesea avand la indemana Inspectia Judiciara din cadrul CSM, - la fel precum un agent de circulatie, traficul.
Judecatorul care este membru CSM trebuie sa cunoasca in profunzime dedesubturile, esenta "carierei" profesionale a judecatorilor din instantele judecatoresti, din randul carora si el provine de altfel, sa o "tuteleze", sa vegheze asupra ei, in tot acest timp activitatea lui nefiind considerata a fi o Carierã.
Adica, cu alte cuvinte, acela care este pozitionat deasupra tuturor carierelor profesionale ale judecatorilor, prin activitatea lui "integrativa" nu desfasoara o cariera proprie.
Desigur, o institutie precum CSM care este "garantul independentei Justitiei" ( articolul 133 ( 1 ) din Constitutia Romaniei si Legea 317 / 2004 in articolul sau 1 alineat 1, republicata in M.Of. al Romaniei, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, si din acel an, inca republicata ... ) ar trebui sa fie si garantul respectarii Constitutiei Romaniei.
De maniera concreta insa, am vazut pana azi ca judecatoarei Mihaela-Lamaita Ciocea i-a fost nesocotita, incalcata libertatea de exprimare, libertatea constiintei, sau dreptul de a se exprima, de a-si exprima opiniile.
Aceasta judecatoare a fost sanctionata pentru ca si-a exercitat, de buna-credinta si in fapt, judecand dupa situatia de fapt adica, ca urmare a faptului ca nu era ascultata de superiorii sai ierarhici si a fost impinsa la disperare - dreptul de a se exprima.
Ori, se presupune ca o institutie precum CSM este o mai buna si atenta cititoare si ascultatoare a normelor constitutionale, ar trebui ca CM sa vegheze la respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si cetateanului in Romania, in lipsa acestora neputandu-se discuta despre o independenta a Justitiei.
Din activitatea sa, CSM ne lasa insa sa desprindem ideea ca alege mai mult o atitudine represiva, de reprimare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si cetateanului roman, de nesocotire a lor, si aceasta a fost demonstrat prin insistenta si interventia sustinuta si furibundã a Inspectiei Judiciare, care - in cadrul unei cercetari disciplinare prealabile - a efectuat un numar de opt acte de control, dovedind o totala lipsa de control si incapacitatea de a-si opri, - de a pune o frana sanatoasa si normala, - activitatile sale de control care au avut loc una dupa alta, fara a se preciza pana cand si pana unde vor fi ele sustinute si se vor desfasura.
Putem deduce de aici o lipsa de control in acte si fapte, in conduita, dar si o furie indreptata impotriva unei judecatoare de la Curtea de Apel Bucuresti, pentru "vina" acesteia de a-si fi exercitat dreptul la libertatea de exprimare.
Aceste comportamente depasesc larg, cadrul procedural al desfasurarii unei cercetari disciplinare prealabile cu privire la un magistrat al unei instante judecatoresti ( Curtea de Apel ) si ne vorbesc de la sine de implicarea emotionala a celor care alcatuiesc Inspectia Judiciara a CSM, implicare care ne arata trairile emotionale, furia acestei Inspectii si ne pune pe ganduri cu privire la echilibrul emotional al membrilor Inspectiei si la personalitatea lor.
Cum altfel putem explica un numar de nu mai putin opt acte de control succesive, indeplinite in cadrul unei singure procedurii disciplinare prealabile ?
Si aceasta succesiune a actelor de control, seria acestora a fost curmata numai dupa ce judecatoarea Mihaela Lamaita Ciocea a aparut in vreo doua randuri la postul de televiziune "Antena 3".
Intr-un tarziu dupa ce a fost tinuta in stres si intr-o atmosfera de nesiguranta, de instabilitate, de neliniste si teama, de teroare chiar, seria actelor de control s-a incheiat si s-a oprit la cifra de opt : opt acte de control pentru o singura cercetare disciplinara prealabila.
Rezultatul activitatilor Inspectiei Judiciare a fost infatisat CSM-ului care a luat decizia de a o sanctiona pe judecatoarea Mihaela Lamaita Ciocea, anume de a o muta pentru 3 luni, de la Bucuresti unde ocupa functia de judecatoare a Curtii de Apel, la Ploiesti la o curte de acelasi rang, de Apel adica.
Sigur, victoria in acest caz este aceea ca, in furia lor, Inspectia Judiciara si CSM nu i-au desfacut contractul de munca sau nu i-au curmat raportul de serviciu judecatoarei Ciocea, pentru ca, judecand si apreciind dupa activitatile sustinute si intense de control, sa fim sinceri asta ar fi dorit sa faca sau asta ar fi urmat.
Este important aici sa observam si sa analizam orgoliul, incapatanarea si ambitia nemasurata a Inspectiei Judiciare si a CSM.
De ce ?
Pentru ca sanctiunea aleasa de acestea doua a fost mutarea pentru 3 luni la Curtea de Apel Ploiesti.
Ori, in acest moment se impune sa ne amintim de unde a pornit conflictul.
Conflictul sau suparararile au pornit de la faptul ca judecatoarea Ciocea a spus ca, asupra ei s-au facut, in timp, 2 presiuni de catre 2 judecatoare si in vreo 2 dosare.
De asemenea, judecatoarea Ciocea a fost in Germania la un master in proprietate intelectuala, intrerupandu-si in acest scop al efectuarii masterului, munca, activitatea ei de judecatoare in cadrul Curtii de Apel Bucuresti, iar, la revenirea ei in Romania, si la serviciu, la Curtea de Apel dupa terminarea masterului, judecatoarea a solicitat un concediu prelungit, ( fara plata sau de studii ? ) pentru rezolvarea unor probleme personale sau pentru continuarea pregatirii sale.
Cererea i-a fost respinsa si insisi colegii ei judecatori au facut opozitie, motivand ca in lipsa judecatoarei Ciocea ei ar trebui sa munceasca mai mult, si pentru aceasta adica.
Fata de toate aceste date si imprejurari, iata ca la Sectia a IX-a a Curtii de Apel Bucuresti unde este numita judecatoarea Ciocea, au inceput discutii, dezacorduri, neintelegeri intre ea pe de o parte, si colegii sai pe de alta parte.
In aceste circumstante, fara stirea judecatoarei Ciocea, presedinta Sectiei a IX-a a CAB si presedinta Sectiei Contencios Administrativ a CAB au stat de vorba ca intre doua prietene - nimic rau pana aici ! - si au luat decizia cu privire la soarta si raportul de munca al judecatoarei Ciocea, hotarand ca ea sa fie mutata la Sectia Contencios Administrativ a Curtii de Apel, asa, fara stirea ei, fara acordul sau punctul ei de vedere, si toate acestea cu incalcarea in mod fatis a principiului inamovibilitatii care ii protejeaza pe judecatori de mutari, transferari, si 'deplasari" arbitrare.
De la bun inceput prin urmare, cand situatia conflictuala a izbucnit in sanul Sectiei a IX-a a Curtii de Apel Bucuresti, s-a pus in discutie si s-a hotarat mutarea judecatoarei Ciocea, la o alta sectie, fara dorinta si vointa judecatoarei "subiectul si obiectul" mutarii ce ar fi urmat sa aiba loc.
Ori, daca urmarim evolutia acestei situatii in timp, atunci cand ea s-a mutat la un alt nivel, la nivelul CSM si al Inspectiei sale Judiciare, vom constata ca la final, dupa o perioada in care a avut loc acea unica cercetare disciplinara prealabila a judecatoarei Ciocea, in cadrul careia au avut loc 8 activitati si acte de control - la sfarsit, dupa o perioada scursa in care judecatoarea a fost supusa umilintelor, stresului, amenintarii, riscului evident de a-si pierde locul de munca, de a nu mai fi judecatoare, iata ca solutia si dezlegarea CSM s-a concretizat in alegerea unei sanctiuni : aceea a mutarii judecatoarei Ciocea, care refuza sa fie mutata in cadrul Curtii de Apel Bucuresti de la o sectie la alta, - de data aceasta, mai rau, si inca in alt oras, adica de la Curtea de Apel Bucuresti la Curtea de Apel Ploiesti.
Sub aspectul resorturilor psihologice ce putem spune despre solutia data de CSM in cazul judecatoarei Ciocea ?
CSM a dovedit ca este o institutie publica care se supara rau de tot pe judecatorii care indraznesc sa isi exercite drepturile constitutionale.
CSM s-a dovedit prin aceasta un organism totalitar, abuziv, discretionar, incapatanat in rau si in fapte rele, un organism exclusiv represiv si care calca peste oameni si cetateni.
Ori, iata ca acelasi CSM se indigneaza fata de faptul ca prin modificarea articolului 5 al OG 94/ 1999 modificat prin Legea 87 / 2001 isi pierde rolul sau diabolic, represiv, nefast si nesanatos - de control asupra nu numai judecatorilor, dar si asupra tuturor juristilor.
Pentru ca in opinia sa, CSM se considera demn de a aduce si face judecati de valoare, aprecieri asupra tuturor juristilor din Romania in vederea si in perspectiva alegerii din randurile juristilor, a unui viitor judecator roman care urmeaza a fi trimis si a detine un mandat la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
Incalificabila pretentie !
CSM a spus chiar ca va ataca la Curtea Constitutionala a Romaniei, noua reglementare a articolului 5, acel articol care ii dadea puteri diabolice asupra juristilor, cetatenilor romani, pentru ca nu ingaduie ca sa ii fie diminuat rolul sau machiavelic si de rea-credinta in mod manifest.
Pentru toate aceste motive se impune ca de urgenta, acest CSM sa fie desfiintat. Si pentru totdeauna.
Voi posta articolul de pe site-ul magistrati.ro despre care vorbeam mai sus, la inceputul acestei postari, imediat in continuare, cu postarea urmatoare care va contine singur, numai respectivul articol.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu