Anii '60. O zi din viata presedintelui. ( 6 ) Scrisoare catre Nikita Hrusciov 1 decembrie 1963.

Anii ’60. O zi din viata presedintelui. Scrisoarea Jacquelinei Kennedy catre Nikita Hrusciov, 1 decembrie 1963 ( 6 )

Jacqueline Kennedy catre Nikita Hrusciov,

1 decembrie 1963

CASA ALBA

WASHINGTON *

1 decembrie 1963

Stimate domnule presedinte,

As dori sa va multumesc pentru faptul ca l-ati trimis pe domnul Mikoian sa va reprezinte la funeraliile sotului meu.

Parea atat de tulburat cand mi-a prezentat condoleantele, incat am fost adanc miscata.

Am incercat sa va transmit prin el un mesaj chiar in ziua aceea, dar, cum a fost pentru mine o zi atat de cumplita, nu stiu daca cuvintele mele au fost in stare sa exprime gandurile mele.

De aceea, acum, in una din ultimele nopti pe care le petrec la Casa Alba, in aceasta scrisoare, una dintre ultimele pe care le scriu cu antetul Casei Albe, as dori sa va trimit mesajul meu.

Vi-l trimit numai pentru ca stiu cat de preocupat era sotul meu de mentinerea pacii si cat de esentiale considera el ca sunt in aceasta directie raporturile dintre dumneavoastra si dansul. El obisnuia sa citeze in unele dintre discursurile sale cuvintele dumneavoastra : “ Intr-un viitor razboi, supravietuitorii ii vor invidia pe cei morti “.

Dumneavoastra si dansul erati adversari, dar erati uniti in hotararea ca lumea sa nu fie prefacuta in cenusa. V-ati respectat unul pe celalalt si va puteati intelege. Stiu ca presedintele Johnson va depune toate eforturile ca sa stabileasca cu dumneavoastra aceleasi relatii.

Primejdia care il ingrijora pe sotul meu era ca razboiul ar putea incepe nu atat din pricina oamenilor mari, cat din pricina celor mici.

Pe cand oamenii mari sunt constienti de necesitatea de a-si pastra calmul si stapanirea de sine, cei mici se lasa cateodata condusi in mare masura de frica si orgoliu. Sa speram ca in viitor cei mari vor izbuti sa-i faca pe cei mici sa se aseze la masa de discutie inainte de a porni razboi.

Stiu ca presedintele Johnson va continua politica in care sotul meu credea atat de ferm – o politica de pondere si sange rece -, si pentru aceasta va avea nevoie de ajutorul dumneavoastra.

Va trimit aceasta scrisoare deoarece cunosc importanta relatiilor care existau intre dumneavoastra si sotul meu si de asemenea fiindca nu uit amabilitatea dumneavoastra si a doamnei Hrusciov la Viena.

Am citit ca ea avea lacrimi in ochi plecand de la Ambasada americana din Moscova dupa ce a semnat registrul de doliu. Va rog sa-i multumiti din partea mea pentru aceasta.

                                                                                    Cu sinceritate,

Jacqueline Kennedy

[ * Aceasta scrisoare manuscrisa a fost transmisa lui Nikita Hrusciov de catre McGeorge Bundy, dupa ce textul ei a fost aprobat la Departamentul de Stat de catre U. Alexis Johnson. Nu s-a primit niciun raspuns pe cale oficiala. ]

(  extras din “ Moartea unui presedinte 20-25 Noiembrie 1963 “ Anexa a III-a , de William Manchester, Editura Politicã, Bucuresti, 1968 – London 1967  )