Tipologia Deciziilor Curtii Constitutionale in controlul de constitutionalitate a legii
Tipologia Deciziilor in cazul sesizarii Curtii Constitutionale
Cel mai important criteriu de clasificare a Deciziilor Curtii Constitutionale este in functie de semnificatia lor constitutionala in cazul admiterii sesizarii.
Astfel, Deciziile se clasifica in :
- Decizii simple sau extreme
- Decizii intermediare :
a) Decizii de interpretare
b) Decizii cuprinzand un apel catre Parlament ( Decizie apel )
c) Decizii aditive.
- Decizii simple sau extreme : deoarece solutia este extrema, si in acelasi timp, mai simplu nu se poate.
Prin Deciziile simple sau extreme se constata ca o lege, o ordonanta – simpla sau de urgenta - , o dispozitie ( prevedere ) din aceasta, un tratat sau acord international, inclusiv o dispozitie din cuprinsul acestora, ori o dispozitie ( prevedere ) regulamentara este neconstitutionala.
Asemenea Decizii se clasifica in :
- Decizii de neconstitutionalitate integrala, in care caz neconstitutionalitatea sanctioneaza intreaga dispozitie sau prevedere legala, ce face obiectul controlului ;
- Decizii de neconstitutionalitate partiala, in care caz neconstitutionalitatea se refera numai la o parte din textul atacat, cum ar fi unul sau mai multe articole, alineate, paragrafe, teze, cuvinte, etc.
Decizia partiala este posibila numai daca, prin eliminare din reglementarea controlata, a partii neconstitutionale, nu se dezarticuleaza restul reglementarii, sau nu se viciaza vointa legiuitorului ; deci, asa cum s-a mai aratat, partea eliminata trebuie sa fie “ detasabila “, altminteri, textul va fi declarat in intregime neconstitutional. Din aceasta cauza, dupa unii autori, Deciziile partiale fac parte din Deciziile intermediare, despre care ne vom ocupa in cele ce urmeaza, avand in comun cu acestea, scopul salvarii, in cat mai mare masura, a operei legiuitorului.
In cazul tratatului sau acordului international, efectele chiar partial, rasfrangandu-se intotdeauna asupra intregului tratat, neconstitutionalitatea va fi, de regula, integrala, cu singura exceptie, in cadrul controlului preventiv, cand este posibila aplicarea solutiilor de la punctul 66.2 din prezentul Curs sau, in cadrul controlului ulterior, a solutiei prevazute la punctul 69 din Curs.
2. Deciziile intermediare : care au aparut pentru evitarea consecintelor legate de vidul de reglementare creat de Deciziile simple.
Ele se clasifica in :
( a ) Deciziile de interpretare, cand :
- Respingand sesizarea, Curtea conditioneaza constitutionalitatea dispozitiei sau prevederii controlate, de o anumita interpretare a acesteia, care, astfel, devine obligatorie, ca si legea insasi ;
- Scopul interpretarii este eliminarea “ veninului neconstitutional “ ;
- Rolul Curtii este, si in aceasta ipoteza, tot de legislator negativ, ceea ce inseamna ca se limiteaza, exclusiv la sanctionarea aspectelor de neconstitutionalitate ; de aceea Curtea precizeaza cum nu trebuie interpretata legea atacata, daca o asemenea interpretare rezulta inevitabil din continutul legii respective ( de exemplu : impozitul agricol pe terenul necultivat este neconstitutional daca terenul este necultivabil ) ; daca ar arata si cum trebuie interpretata, Curtea ar intra pe domeniul puterii judecatoresti ;
- Decizia interpretativa nu modifica vointa legiuitorului, ceea ce inseamna ca interpretarea sanctionata ca fiind neconstitutionala, trebuie sa fie “ detasabila “, ca si in cadrul Deciziilor de neconstitutionalitate partiala, altminteri textul va fi declarat in intregime neconstitutional ; ea nu este posibila in cazul tratatelor si acordurilor internationale, cu singura exceptie ca partile achieseaza in aplicarea acestor conventii internationale, la interpretarea Curtii, potrivit principiului “ Pacta sunt servanda “ ( o asemenea solutie este posibila printr-un schimb de scrisori, un adendum, un protocol aditional, o declaratie comuna, etc. ).
( b ) Decizia cuprinzand un apel catre Parlament ( Decizie apel ) :
Aceasta Decizie este utilizata in practica jurisdictionala a contenciosului constitutional din tara noastra, pentru reactualizarea legislatiei intr-un anumit domeniu.
Efectul Deciziei Curtii prin care s-a declarat neconstitutionalitatea unei legi, este inaplicabilitatea legii respective.
Uneori, prin vidul legislativ astfel creat, se poate cauza o tulburare sociala grava.
Intrucat Curtea nu are posibilitatea de a institui reglementarea necesara, singura solutie este interventia legiuitorului.
Curtea poate face apel catre legiuitor, prin Decizia prin care a declarat neconstitutionalitatea.
( Exemple : Deciziile nr. 60 / 1995, 91 / 1995, 71 / 1996 )
Ele sunt specifice jurisprudentei germane, si a tarilor influentate de conceptia germana, precum Spania, Austria, Cehia, Ungaria, etc., in cadrul careia Curtea stabileste un termen, pana la care legiuitorul este tinut sa reglementeze, deoarece, altminteri, de la aceasta data, legea este anulata.
In practica româneasca nu s-a admis stabilirea unui asemenea termen.
( c ) Decizii aditive : care presupun aplicarea unei dispozitii sau prevederi constitutionale, sau a unor consecinte ale unei dispozitii ( prevederi ) constitutionale ce se adauga, astfel, reglementarilor din actul controlat.
In concluzie :
Tipologia Deciziilor, nefiind legiferata, se dezvolta pe masura evolutiei controlului de constitutionalitate a legii ; de aceea exista si alte tipologii, mai ales in alte regiuni constitutionale.
In toate ipotezele, prin Decizia Curtii se solutioneaza un conflict de constitutionalitate, iar Curtea este sesizata pentru a “ rosti Dreptul “, in scopul solutionarii acestui conflict.
( extras din Cursul de anul IV, ZI, Dreptul Contenciosului Constitutional, Profesor Univ.Dr. titular de curs, Nicolae Pavel, profesor de Drept Constitutional, material furnizat de profesor la cursul din data de 5 decembrie 2008, ora 15h00, sala nr. 502, Facultatea de Drept, Universitatea Spiru Haret, Bucuresti, str. Ion Ghica 13, sector 3, et. 5 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu