România : Statutul Curtii Constitutionale si al Judecatorilor ( 1 )
Statutul Curtii Constitutionale :
1. Curtea Constitutionala este o autoritate constitutionala
Potrivit articolului 142 alineatul 1 din Constitutia Romaniei, Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei.
Aceasta definire sintetica implica urmatoarele caracteristici esentiale :
( a ) Curtea Constitutionala este independenta, autonoma, fata de orice alta autoritate publica si se supune numai Constitutiei si legii sale organice.
Statutul sau constitutional cuprinde principalele aspecte ale activitatii sale, cu exceptia procedurii de control si a unor detalii de organizare, definind Curtea ca una din autoritatile componente ale regimului constitutional al tarii.
( b ) Curtea Constitutionala nu este o a patra putere in Stat, nu face parte din puterea executiva, judecatoreasca sau legiuitoare, nu se subordoneaza uneia dintre aceste puteri, fiind rodul colaborarii lor.
( c ) Rolul Curtii Constitutionale este acela de a garanta suprematia Constitutiei, in care scop are o competenta de atribuire ( nu generala ), prevazuta expres si limitativ de articolul 146 din Constitutia Romaniei sau in temeiul literei l din acelasi articol 146, prin legea sa organica.
Aceste atributii, evident, nu pot fi decat in cadrul sferei rezultate din functia sa fundamentala privind garantarea suprematiei Constitutiei.
2. Curtea Constitutionala este o autoritate jurisdictionala
( a ) Legea organica a Curtii Constitutionale defineste procedura jurisdictionala a acesteia si principalele aspecte privind organizarea si functionarea sa.
Prin exercitarea jurisdictiei sale, Curtea Constitutionala nu se substituie autoritatii judecatoresti, avand ca unic scop garantarea suprematiei Constitutiei – este o jurisdictie pentru asigurarea aplicarii unei singure legi, Constitutia, asa cum este Curtea de la Strasbourg pentru Conventia europeana privind Drepturile Omului sau Curtea de la Luxembroug pentru statutele si legislatia derivata a Uniunii Europene.
( b ) Presedintele Romaniei sau guvernul actioneaza pentru apararea Constitutiei prin mijloacele lor specifice, precumpanitor sau exclusiv politice – potrivit Constitutiei, Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea acesteia, iar guvernul, in exercitarea initiativei legislative guvernamentale, si in organizarea executarii legilor, raspunde de respectarea cadrului constitutional al regimului politic ; de asemenea, Parlamentul este primul interpret al legii in procesul de legiferare.
Diferenta dintre metoda politica, specifica acestor autoritati, si cea juridica, specifica oricarei jurisdictii, inclusiv constitutionale, consta in aceea ca prima se intemeiaza pe scopul preconizat ( este precumpanitor teleologica ), urmarind declansarea actiunii necesare realizarii acestuia, eventual prin modificarea, completarea sau abrogarea legii, pe cand a doua este fundamentata exclusiv pe necesitatea aplicarii unei norme pentru solutionarea conflictului social supus jurisdictiei sale.
( c ) Intre caracterul de autoritate constitutionala si caracterul de autoritate jurisdictionala ce determina statutul Curtii Constitutionale, este o relatie de subordonare, ceea ce asigura caracterul unitar al statutului Curtii, nu numai pentru ca izvorul constitutional este supraordonat izvorului legal, al legii sale organice, dar si deoarece Curtea garanteaza suprematia Constitutiei, in cadrul si prin punerea in miscare, a procedurii jurisdictionale corespunzatoare, care are de aceea numai semnificatia unui mijloc juridic pentru realizarea acestui scop.
3. Natura politico-jurisdictionala a Curtii Constitutionale
De ce jurisdictionala ?
( a ) Curtea “ rosteste Dreptul “ – juris-dictio – in solutionarea conflictului de neconstitutionalitate ; acesta este scopul jurisdictiei sale, dar nu cu referire la drepturile si interesele unei persoane fizice sau juridice, cum este caracteristic pentru jurisdictia unei instante judecatoresti, ci cu privire la legitimitatea constitutionala a legii, la valabilitatea ei, ca act subordonat Constitutiei in cadrul piramidei sistemului juridic si al legislatiei corespunzatoare.
( b ) Deciziile Curtii sunt obligatorii si opozabile “ erga omnes “, in temeiul articolului 147 alineat 2 din Constitutie ; in acest sens, Curtea exercita “ imperium “, ca orice alta jurisdictie, in temeiul fortei coercitive a Statului, in care sens, potrivit alineatelor 1 si 2 ale articolului 147, legiuitorul sau guvernul, dupa caz, sunt obligati sa puna de acord dispozitia ( prevederea ) neconstitutionala cu dispozitiile Constitutiei.
De ce politica ?
( a ) Nu datorita modului de numire a judecatorilor, desi desemnarea lor se face de catre autoritati, prin excelenta politice – Camerele Parlamentului si Presedintele Romaniei.
Judecatorii Curtii sunt independenti in exercitarea functiei lor, ei nu fac parte din niciun partid politic, nu pot fi trasi la raspundere pentru voturile si opiniile exprimate, se supun numai Constitutiei Romaniei si legilor tarii, si au o “ obligatie de ingratitudine “, fata de cei care i-au numit.
( b ) Curtea Constitutionala are un rol politic in procesul legislativ, prin excelenta un proces politic, deoarece declarand o lege neconstitutionala, legiuitorul sau guvernul, sunt obligati sa asigure punerea de acord a dispozitiilor neconstitutionale cu dispozitiile ( prevederile ) Constitutionale. Deci, in procesul legislativ, Curtea indeplineste functia de legislator negativ.
De asemenea, Curtea solutioneaza aspectele juridice ale conflictelor dintre autoritati, isi da Avizul pentru suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei, proclama rezultatul Referendumului, si poate da o Decizie care sa conduca la radierea unui partid politic declarat neconstitutional.
Toate aceste atributii, prin natura lor, au si efecte politice.
Rolul sau politic nu este insa de natura partizana, adica de pe pozitia unui partid politic, ci ca autoritate constitutionala.
Concluzii privind statutul Curtii Constitutionale :
Statutul Curtii Constitutionale se defineste prin raportare, prioritar la Constitutia Romaniei, si, subordonat, la legea sa organica, emisa in prelungirea, dezvoltarea si concretizarea normei constitutionale.
Competenta si componenta Curtii Constitutionale sunt de natura constitutionala ; prin lege organica, competenta ar putea fi extinsa, potrivit dispozitiilor ( prevederilor ), potrivit dispozitiilor de la litera ( l ) a articolului 146 din Constitutia Romaniei, si la alte atributii, decat cele expres prevazute de acest articol, care, insa, sub aspectul fortei juridice, sunt ca si cele prevazute de Constitutie.
De aceea, fiind singura delegare constitutionala de completare a Constitutiei, data legiuitorului ordinar – nu de modificare, adica de dezvoltare sau schimbare a atributiilor prevazute expres de articolul 146 din Constitutie, rezulta ca in ansamblul sau, in toate cazurile, competenta este de natura constitutionala.
Detaliile de organizare si functionare, precum si procedura Curtii Constitutionale sunt de natura legii organice.
Regulamentul Curtii Constitutionale detaliaza si concretizeaza anumite aspecte ; el nu defineste statutul Curtii, ci numai il reflecta.
( extras din Cursul de anul IV, Dreptul Contenciosului Constitutional, Profesor Univ.Dr. titular de curs, Nicolae Pavel, profesor de Drept Constitutional, material furnizat de profesor la cursul din data de 31 octombrie 2008, ora 15h00, sala nr. 502/504, Facultatea de Drept, Universitatea Spiru Haret, Bucuresti, str. Ion Ghica 13, sector 3, et. 5 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu