Inainte de razboi
Joe Kennedy Jr., copie fidela a tatalui sau, decisese sa-l imite intru totul in arta de a exprima viguros idei negandite. ( ? )
Amandoi afisau, cu o vehementa tipic irlandeza, un izolationism care, cu exceptia evreilor, era dorit cvasiunanim in tara.
Cei cativa belicosi considerau ca nu era inca vremea sa se arate.
Nu poti manevra imobilismul american ca pe un vas de regata.
In timp ce colabora strans cu Churchill, Roosevelt repeta fara incetare “ ca nu ar trimite copiii americani sa fie ucisi intr-un razboi strain “.
Ca de fiecare data cand era prea greoi si devenea indezirabil in politica, Kennedy se apuca din nou de afaceri. Merse in California ca sa-si negocieze intrarea in capitalul grupului Hearst.
Conform celor raportate de biroul nostru din Los Angeles, care culegea cu usurinta informatii despre el, intr-atat era de gura-sparta, facu turul producatorilor de film de acolo, cerandu-le “ sa inceteze a-l mai jigni pe Hitler in filmele lor. Aceasta cabala l-ar putea convinge ca lobby-ul evreiesc incearca sa influenteze politica americana prin intermediul cinemaului “.
“ Ar fi mai intelept sa facem comert cu nazistii decat sa indreptam spre Anglia avioane pilotate de aviatori americani ori sa transportam cu navele Marinei americane material destinat englezilor “.
“ Statele Unite ar face mai bine sa accepte dominatia nazista pe continentul european decat sa se arunce intr-un razboi care ar epuiza economia americana dincolo de posibilitatile ei si ar face jocul extremistilor de stanga “.
“ Un Kennedy poate intotdeauna sa ascunda un alt Kennedy “, imi arunca Edgar dupa ce parcursese Referatul asupra interventiei lui Joe Kennedy Jr. La Ford Hall din Boston.
Fara a face o judecata temeinica, ca de fiecare data cand nu se simtea direct amenintat in convingeri sau in cariera sa, se multumi sa adauge : “ Astia pot sa zica orice, adevarat sau fals, intotdeauna dau impresia ca vorbesc fara sa gandeasca. Cu un asemenea fiu, inteleg acum de ce tatal iese din scena “.
Asa cum fac adesea jucatorii care au dat mult intr-o cariera scurta, dar grea, chiar daca nu au ajuns niciodata la cel mai inalt nivel, Joe Kennedy se pregatea sa treaca pe banca de pe tusa pentru a se dedica rolului de antrenor, acela care isi musca buzele in timp ce priveste rotirea limbilor de la ceasul cel mare al stadionului.
Insa avea tot timpul pentru asta, cel mai inaintat in varsta din echipa sa nu avea decat douazeci si cinci de ani, iar cel de al doilea, douazeci si treci.
Avea sa-si puna toate sperantele in Joe Kennedy Jr., care intrunea avantajele de a fi cel mai varstnic, cel mai agresiv si cel care ii semana cel mai mult.
John nu facea un mister din faptul ca temperamentul si constitutia sa fragila ii interziceau iesirea pe teren.
Isi permitea chiar sa aiba propriile sale idei asupra crizei internationale, nuantate in raport cu pozitia familiala dominanta, scriind o carte : “ De ce a dormit Anglia “ ( John F. Kennedy, Why England Slept, New York, 1940 ), care a devenit in cateva saptamani un bestseller.
“ O munca enorma care nu dovedeste nimic “. Asta a fost analiza pe care i-a facut-o Joe Kennedy Jr. tatalui sau despre carte.
Kennedy nu deveni banuitor din cauza tezelor lui John, care faceau din Churchill un adevarat erou.
Important era sa se vorbeasca despre fiul lui.
Krock, vechiul prieten, se oferi sa prefateze cartea.
Joe il prefera pe Henry Luce, mult mai celebru, si i-l impuse lui John.
La finele anului 1940, in acord cu Edgar, am redus considerabil supravegherea lui Kennedy.
Coborase indeajuns de mult pe scara preocuparilor noastre.
Dosarul isi relua locul in dulapul situat in spatele lui Miss Gandy.
Nota : Aceasta fictiune se sprijina pe evenimente reale si pune in scena personalitati care apar sub numele lor adevarat. Unele dintre cuvintele lor sunt imaginare, altele sunt fidele manierei in care au fost redate in carti si articole. [ ... ]
( extras din “ Blestemul lui Edgar “, Amintiri atribuite lui Clyde Tolson ( 1932-1972 ), Capitolul 5 - Marc Dugain, Editura RAO, Bucuresti, 2007 pt versiunea in lb romana august 2008 – titlul original “ La malédiction d’ Edgar “, Editions Gallimard, Paris, 2005 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu