România : Necesitatea controlului jurisdictional al constitutionalitatii legii ( 2 ) Dreptul contenciosului constitutional

România :    Necesitatea controlului jurisdictional al constitutionalitatii legii  ( 2 )

Controlul exercitat printr-un organ jurisdictional

Controlul exercitat printr-un organ unic :

Controlul exercitat printr-un organ unic, exercitand o jurisdictie unica, centralizata si specializata se regaseste in Italia, Germania, Franta, Spania, Belgia, Cehia, Slovenia, Portugalia, Ungaria, Bulgaria, Federatia Rusa, Polonia, Turcia, România, etc. – iar in afara continentului european, in numeroase tari din Africa si Asia.

Autoritatea care efectueaza controlul – Curte, Tribunal sau Consiliu Constitutional – este independenta fata de celelalte autoritati, exercita o jurisdictie speciala si specializata, ce rezulta dintr-o competenta de atribuire, iar deciziile sale au efecte ‘ erga omnes “, fata de toate autoritatile publice si cetateni ( persoane fizice sau juridice, in limitele teritoriale ale natiunii ).

Controlul de constitutionalitate exercitat printr-un organ unic are semnificatia instituirii unei jurisdictii pentru garantarea suprematiei unei legi, in cazul de fata a legii fundamentale a Statului, Constitutia.

Dupa al doilea razboi mondial au aparut jurisdictii internationale specializate pentru asigurarea aplicarii unei reglementari instituite printr-o conventie internationala, cum este Curtea pentru Drepturile Omului de la Strasbourg, pentru Conventia Europeana a Drepturilor si Libertatilor Fundamentale, sau Curtea pentru Comunitatile Europene de la Luxembourg, pentru Tratatele constitutive ale Uniunii Europene.

In mod necesar, intre aceste jurisdictii internationale si jurisdictiile nationale de control al constitutionalitatii legii, intervin relatii de colaborare, o anumita interferenta este evidenta in jurisprudenta Curtii Constitutionale de la Bucuresti ( România ), ale carei Decizii sunt fundamentate nu numai pe dispozitiile ( prevederile ) Constitutiei Romaniei, dar si, in temeiul articolului 20 din Constitutia Romaniai, pe practica Curtii de la Strasbourg, iar dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, se va avea in vedere si jurisprudenta Curtii de la Luxembourg.

Este consecinta unui fenomen mai general, in plina dezvoltare, de constitutionalizare a dreptului international, constand in receptarea pe plan constitutional, a standardelor comunitatii internationale.

Scurta privire istorica asupra evolutiei controlului realizat de autoritati jurisdictionale

Aici putem trata despre modelul american si modelul european, ne vom opri insa asupra modelului european.

Modelul european :

Modelul european a fost influentat de conceptia Scolii normativiste a lui Hans Kelsen, ce a fundamentat necesitatea controlului, pornind de la realitatea structurii sistemului juridic in forma de piramida, avand Constitutia ca norma suprema.

Controlul este centralizat, asigurand astfel aplicarea uniforma a Constitutiei, si se realizeaza de catre o autoritate care nu face parte din niciuna dintre cele trei puteri clasice – legiuitoare, executiva si judecatoreasca – fiind rodul colaborarii acestora ; se evita astfel politizarea activitatii de control al constitutionalitatii legii.

Efectele Deciziilor sunt opozabile “ erga omnes “.

Modelul european este rezultatul evolutiei modelului american, el s-a dezvoltat in Europa, in mai multe valuri succesive :

Astfel, dupa primul razboi mondial ( Austria, Cehoslovacia ), ca urmare a prabusirii regimurilor fasciste sau autoritare ( Germania, Italia, Spania, Portugalia ), sau unor schimbari de regim ( Franta, dupa Constitutia din 1958, Belgia dupa federalizare ), si dupa caderea regimurilor comuniste in tarile din Rasaritul Europei [ daca cunoasteti vreuna aici ? ]

Controlul poate fi realizat pe calea :

-         Exceptiei de neconstitutionalitate ;

-         Recursului direct ( actiunii “ in amparo “, in Spania si Portugalia ) ;

-         Controlului preventiv, inainte de publicarea legii ( in Franta este singura modalitate de control ) ;

-         In alte modalitati, cum ar fi avizul prealabil ( Canada ).

Constitutia României din 1991, revizuita in 2003, a receptat exceptia de neconstitutionalitate, controlul preventiv, si, intr-o modalitate mai restransa, recursul direct in ce priveste Regulamentele parlamentare si exceptia de neconstitutionalitate formulata prin actiune directa de catre Avocatul Poporului.

(  In sensul celor mentionate mai sus, a se citi cu atentie Articolul 146 din Constitutia Romaniei, intitulat “ Atributii “ si care mentioneaza, enumera atributiile Curtii Constitutionale   )

Nota : Nicio lege nu poate incalca, prin continutul ei, norma juridica de drept constitutional, adica dispozitiile Constitutiei Romaniei  !

-         Va continua cu Evolutia controlului de constitutionalitate in România –

( extras din Cursul de anul IV, Dreptul Contenciosului Constitutional, Profesor Univ.Dr. titular de curs, Nicolae Pavel, profesor de Drept Constitutional, material furnizat de profesor la cursul din data de 31 octombrie 2008, ora 15h00, sala nr. 502/504, Facultatea de Drept, Universitatea Spiru Haret, Bucuresti, str. Ion Ghica 13, sector 3, et. 5 )