Stela Moraru-Pavel, Mihaela-Victoria Munteanu, Olivia-Maria Marcov iunie 2009, USH, Drept

Stela Moraru-Pavel, Mihaela-Victoria Munteanu, Olivia-Maria Marcov iunie 2009, USH, Drept

Petrutu Crãciunas anii 1976 la Marea Mediterana Algeria

Petrutu Crãciunas anii 1976 la Marea Mediterana Algeria

Clasa 9-12 V 1982-1986 in 7 iulie 2006 liceul N Balcescu Bucuresti, Romania

Clasa 9-12 V 1982-1986 in 7 iulie 2006 liceul N Balcescu Bucuresti, Romania

Clasa 12 V Colegiul National Sf Sava promotia 1986

Clasa 12 V Colegiul National Sf Sava promotia 1986

Jésus-Christ, Jezu Ufam Tobie, Isuse mã încred in tine

Jésus-Christ, Jezu Ufam Tobie, Isuse mã încred in tine

Iulia Motoc Bucharest Romania CEDO

Iulia Motoc Bucharest Romania CEDO

Iulia Motoc Patriarhie, Turnul Clopotnita din 1698, 8 septembrie 2013

Iulia Motoc Patriarhie, Turnul Clopotnita din 1698, 8 septembrie 2013

Petrutu, prietenul meu din copilaria, Aurora si Tutzu (Petru) Craciunas parintii lui (Algeria)

Petrutu, prietenul meu din copilaria, Aurora si Tutzu (Petru) Craciunas parintii lui (Algeria)

Sr Dominique, Renée, Olivia, Corina R., Anca, Victoria si Iudit (Ungaria), Ruxandra, Monica ...

Sr Dominique, Renée, Olivia, Corina R., Anca, Victoria si Iudit (Ungaria), Ruxandra, Monica ...

Petrutu Crãciunas si Stephanie White Mountain

Petrutu Crãciunas si Stephanie White Mountain

Sr. Georges, Renée, Marie-Lucie, Suzanne, Octavie, Dominique, RDC Constantine

Sr. Georges, Renée, Marie-Lucie, Suzanne, Octavie, Dominique, RDC Constantine

Olivia Maria Marcov si Corina Resl Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine

Olivia Maria Marcov si Corina Resl Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine

Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine Algeria 1972 1976

Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine Algeria 1972 1976

Mihai Miriunis, Laura Simion, Mihai-Ionut Taciu colegii mei de facultate

Mihai Miriunis, Laura Simion, Mihai-Ionut Taciu colegii mei de facultate

Peter-Jacob Hehn Petrutu's friend Canada

Peter-Jacob Hehn Petrutu's friend Canada

Prof.dr.Dorel Zugravescu, ing.J.-B.Deloly, Olivia Maria Marcov, prof.dr.Ieronim Mihaila

Prof.dr.Dorel Zugravescu, ing.J.-B.Deloly, Olivia Maria Marcov, prof.dr.Ieronim Mihaila

Iulia Motoc 15 august 2013

Iulia Motoc 15 august 2013

Laura Simion, colega mea de la Drept, USH, Bucharest

Laura Simion, colega mea de la Drept, USH, Bucharest

Prof.dr.NIcolae Marcov ( father ) si prof.Udriste

Prof.dr.NIcolae Marcov ( father ) si prof.Udriste

Prof.dr.Florin Munteanu si Leon Zagrean

Prof.dr.Florin Munteanu si Leon Zagrean

Prof.dr.Ieronim Mihaila, ing.J.-B.Deloly AIRAMA, Olivia Marcov

Prof.dr.Ieronim Mihaila, ing.J.-B.Deloly AIRAMA, Olivia Marcov

Jesus-Christ

Jesus-Christ

Tatal meu Nicolae Marcov, Revedere colegi liceu Gh.Sincai, promotia 1959, in 31/oct./2013

Tatal meu Nicolae Marcov, Revedere colegi liceu Gh.Sincai, promotia 1959, in 31/oct./2013

Olivia Maria N. Marcov, august 2006, Bucuresti

Olivia Maria N. Marcov, august 2006, Bucuresti

Sorin Tilie, Silviu Marcov, Olivia Maria Marcov, septembrie 2003 Bucuresti

Sorin Tilie, Silviu Marcov, Olivia Maria Marcov, septembrie 2003 Bucuresti

Olivia Maria Marcov, Alexandra Georgescu, Adrian Pafa, Bianca Eftimie, aug.2009, Bucharest

Olivia Maria Marcov, Alexandra Georgescu, Adrian Pafa, Bianca Eftimie, aug.2009, Bucharest

Stéphanie Crãciunas Peter Hehn and Stéphanie's cousin, Canada

Stéphanie Crãciunas Peter Hehn and Stéphanie's cousin, Canada

Maica Domnului cu pruncul, Rugaciune la aprinderea candelei

Maica Domnului cu pruncul, Rugaciune la aprinderea candelei

Mission to Magadan Sister Miriam praying the rosary June 24 2014

Mission to Magadan Sister Miriam praying the rosary June 24 2014

The Catholic Parish of the Sacred Heart of Jesus, Constantine Algeria 1972 1976

The Catholic Parish of the Sacred Heart of Jesus, Constantine Algeria 1972 1976

Laura Adriana Bucharest Romania July 2009

Laura Adriana Bucharest Romania July  2009

Olivia Maria Marcov December 2007 Bucharest Romania Cristi s Birthday

Olivia Maria Marcov December 2007 Bucharest Romania Cristi s Birthday

Olivia Maria Marcov si Laura Gabriela Cristea in Aparatorii Patriei anul IV 2008 2009

Olivia Maria Marcov si Laura Gabriela Cristea in Aparatorii Patriei anul IV 2008 2009

Fr Michael Shields Bronislava s gulag number Anchorage USA 2014

Fr Michael Shields Bronislava s gulag number Anchorage USA 2014

Liliana Iacob Barna 8 martie 2014 Bucuresti Romania

Liliana Iacob Barna 8 martie 2014 Bucuresti Romania

Olivia Marcov Liliana Iacob Gratiela Andreescu 20 August 1979 Bucharest Romania

Olivia Marcov Liliana Iacob Gratiela Andreescu 20 August 1979 Bucharest Romania

Liliana Iacob and Gratiela Andreescu Italy Bucharest Romania

Liliana Iacob and Gratiela Andreescu Italy Bucharest Romania

Peter Jacob Hehn Petrutu's friend CANADA

Peter Jacob Hehn Petrutu's friend CANADA

Mission to Magadan Fr Michael Shields Children Saturday Club April 29 2014

Mission to Magadan Fr Michael Shields Children Saturday Club April 29 2014

Professor Nicolae Marcov at the Faculty of Matehmatics str Academiei 14 Bucharest Spiru Haret amph

Professor Nicolae Marcov at the Faculty of Matehmatics str Academiei 14 Bucharest Spiru Haret amph

Professor Nicolae Marcov Faculty of Mathematics 14 str Academiei sector 3 Bucharest

Professor Nicolae Marcov Faculty of Mathematics 14 str Academiei sector 3 Bucharest

Iulia Motoc ORTA ITALY September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc ORTA ITALY September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc Clasa I 1973 Romania

Iulia Motoc Clasa I 1973 Romania

Professor Ieronim Mihaila Faculty of Mathematics Str Academiei 14 3rd floor Bucharest 2007

Professor Ieronim Mihaila Faculty of Mathematics Str Academiei 14 3rd floor Bucharest 2007

Olivia Maria Marcov Andrei Dobrescu 12 V 30 Martie 2007 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov Andrei Dobrescu 12 V 30 Martie 2007 Bucharest Romania

Iulia Motoc Isla Bella September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc Isla Bella September October 5 2014 Romania

Olivia Maria Marcov 1968 1969 in Str Sebastian Bucharest Romania la bunica mea Jeana Mardale

Olivia Maria Marcov 1968 1969 in Str Sebastian Bucharest Romania la bunica mea Jeana Mardale

Olivia Maria Marcov JB Deloly AIRAMA July 20 2012 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov JB Deloly AIRAMA July 20 2012 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 School Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 School Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 Bucharest Romania

Olivia Maria, Nicolae, Magdalena, Silviu Marcov, Maria, Irina Craciunas in 1980 Bucharest sector 6

Olivia Maria, Nicolae, Magdalena, Silviu Marcov, Maria, Irina Craciunas in 1980 Bucharest sector 6

Magdalena Marcov my mother and aunt Stefania Sestocenco Bucharest '60

Magdalena Marcov my mother and aunt Stefania Sestocenco Bucharest '60

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciunas' Birthday May 17 1982 Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciunas' Birthday May 17 1982 Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciuns'Birthday May 17, 1982, 2 years old, Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciuns'Birthday May 17, 1982, 2 years old, Bucharest

Olivia Maria Marcov Irina Craciunas Silviu Marcov January 1, 1983 Bucharest

Olivia Maria Marcov Irina Craciunas Silviu Marcov January 1, 1983 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr.Craciunas, Irina's Birthday, May 17, 1985 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr.Craciunas, Irina's Birthday, May 17, 1985 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr., Irina Craciunas' Birthday, May 17, 1985, Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr., Irina Craciunas' Birthday, May 17, 1985, Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov in 1969 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov in 1969 Bucharest Romania

Mission to Magadan October 29 2014

Mission to Magadan October 29 2014

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus June 4 2014 Magadan Russia USA

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus June 4 2014 Magadan Russia USA

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus Mission to Magadan E News Oct 2014

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus Mission to Magadan E News Oct 2014

The Holy Virgin Mary and the Kremlin Russia December 2014

The Holy Virgin Mary and the Kremlin Russia December 2014

Vladimir Vladimirovich Putin FB page Kremlin Ru En Jan 7 2015

Vladimir Vladimirovich Putin FB page Kremlin Ru En Jan 7 2015

MOSCOW THE CATHEDRAL OF THE IMMACULATE HEART OF MARY ANNA BELOVA

MOSCOW THE CATHEDRAL OF THE IMMACULATE HEART OF MARY ANNA BELOVA

Jesus, The Holy Mother of God Kazanskia by Irina VESELKINA RUSSIA versta-K.ru

Jesus, The Holy Mother of God Kazanskia by Irina VESELKINA RUSSIA versta-K.ru

Vladimir Putin et les enfants orphelins Russie Noel 2014

Vladimir Putin et les enfants orphelins Russie Noel 2014

God and Baby Jesus Ekaterina and Anton Daineko Belarus

God and Baby Jesus Ekaterina and Anton Daineko Belarus

Liliana Iacob Gratiela Andreescu September 2014 Bucharest Romania

Liliana Iacob Gratiela Andreescu September 2014 Bucharest Romania

Gratiela Andreescu Romania Italia

Gratiela Andreescu Romania Italia

Liliana Iacob Barna si Carina Barna 5 iulie 2015 Bucharest Romania

Liliana Iacob Barna si Carina Barna 5 iulie 2015 Bucharest Romania

Vladimir Putin Moscow Russia 2015

Vladimir Putin Moscow Russia 2015

Sr Barbara Hojda Polonia Iunie 2015

Sr Barbara Hojda Polonia Iunie 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015 Pologne

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015 Pologne

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus April 26 2015 Magadan Russia

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus April 26 2015 Magadan Russia

Father Michael Shields of The Heart of Jesus May 21 2015 The Poor Claire Sisters Ireland

Father Michael Shields of The Heart of Jesus  May 21 2015 The Poor Claire Sisters Ireland

Luminita Marina Raileanu psiholog Bucharest Romania July 4 2015

Luminita Marina Raileanu psiholog Bucharest Romania July 4 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13 Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13 Iulie 2015

Vie de Prieres JESUS CHRIST

Vie de Prieres JESUS CHRIST

Olivia Maria Nicolae MARCOV 3 decembrie 2015

Olivia Maria Nicolae MARCOV 3 decembrie 2015

Irina Vatava Moscalenco la fille de Boris Vatav Ma cousine Chisinau Moldova

Irina Vatava Moscalenco la fille de Boris Vatav Ma cousine  Chisinau Moldova

Tania Trahman la petite fille de Boris Vatav Chisinau Moldova

Tania Trahman la petite fille de Boris Vatav Chisinau Moldova

Natasa la fille aînée de Boris Vatav son mari et Tania Trahman leur fille Chisinau Moldova

Natasa la fille aînée de Boris Vatav son mari et Tania Trahman leur fille Chisinau Moldova

Irina Vatav la fille de Boris Vatav le cousin de mon père de Chisinau Moldova

Irina Vatav la fille de Boris Vatav le cousin de mon père de Chisinau Moldova

Valentina et Boris et Irina Vatav Chisinau Moldova

Valentina et Boris et Irina Vatav Chisinau Moldova

Valentina et Boris Vatav le cousin de mon père Chisinau Moldova 2015

Valentina et Boris Vatav le cousin de mon père Chisinau Moldova 2015

Jesus Christ Iisus Hristos

Jesus Christ Iisus Hristos

NOTRE DAME DE LOURDES PRIEZ POUR NOUS

NOTRE DAME DE LOURDES PRIEZ POUR NOUS

Olivia Maria Marcov 1 Octombrie 2014 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov 1 Octombrie 2014 Bucharest Romania

DUMNEZEU TATAL CERESC SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC ATOTTIITORUL

DUMNEZEU TATAL CERESC SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC ATOTTIITORUL

Olivia Maria MARCOV 5 Ianuarie Janvier 2016 Bucharest Romania

Olivia Maria MARCOV 5 Ianuarie Janvier 2016 Bucharest Romania

Le mot de Jesus Christ Le Verbe Dieu Sfinte Dumnezeule Sfinte Tare Sfinte Fara de Moarte

Le mot de Jesus Christ Le Verbe Dieu Sfinte Dumnezeule Sfinte Tare Sfinte Fara de Moarte

SFANTUL ARHANGHEL MIHAIL CINE E CA DUMNEZEU NIMENI NU E CA DUMNEZEU SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC

SFANTUL ARHANGHEL MIHAIL CINE E CA DUMNEZEU NIMENI NU E CA DUMNEZEU SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC

Jesus Misericordia ISUS CRISTOS SI COROANA DE SPINI PATIMILE

Jesus Misericordia ISUS CRISTOS SI COROANA DE SPINI PATIMILE

Olivia Marcov Bogdan Buzoianu 31 janvier 1976 CONSTANTINE ALGERIE

Olivia Marcov Bogdan Buzoianu 31 janvier 1976 CONSTANTINE ALGERIE

Maica Domnului icoana Sf Ap Luca aici MD Vladimir

Maica Domnului icoana Sf Ap Luca aici MD Vladimir

Saint Padre Pio NOS LARMES AU CIEL

Saint Padre Pio NOS LARMES AU CIEL

Profesor fizica Ion MANEA Olivia Marcov cl 12 V 1986 Liceul N Balcescu Colegiul Sf SAVA Bucuresti

Profesor fizica Ion MANEA Olivia Marcov cl 12 V 1986 Liceul N Balcescu Colegiul Sf SAVA Bucuresti

Olivia Maria Marcov Icône de la Mère de Dieu Salvatrice et Secours des Affligés Bucarest Romania

Olivia Maria Marcov Icône de la Mère de Dieu Salvatrice et Secours des Affligés  Bucarest Romania

Silviu Marcov mon frère fratele meu Bucarest Romania

Silviu Marcov mon frère fratele meu Bucarest Romania

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 la classe 12 V Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 la classe 12 V Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 Bucarest Roumanie 2016

Nasterea Domnului La Naissance du Petit Jésus

Nasterea Domnului La Naissance du Petit Jésus

Jésus-Christ

Jésus-Christ

Nicolae Marcov tata si prof.Constantin Udriste

Nicolae Marcov tata si prof.Constantin Udriste
20 iulie 2012

Camelia,Mihai, Maria SMICALA, Romania v.Finland

Camelia,Mihai, Maria SMICALA, Romania v.Finland

Fecioara Maria pentru ROMANIA de la Jude DUC THANG NGO

Fecioara Maria pentru ROMANIA de la Jude DUC THANG NGO

miercuri, 14 noiembrie 2012

Destinatia Bãrãgan, de Arjen Dijksman ( Le Prix du Vagabondage, Institutul Cultural Român, Paris )

In urma cu cateva zile am recitit lucrarea lui Arjen, "Destinatia Bãrãgan".
El a scris aceasta lucrare, in douã versiuni, si a ales sa o trimita pe a doua si ultima la Institutul Cultural Roman din Paris, care a organizat un concurs de scris, "Premiul Vagabondajului", este interesant pentru ca se numeste "Le Prix du Vagabondage", iar prix, in fond, semnificã si premiu, dar si pret.
Premiul sau Pretul Vagabondajului.
Arjen mi-a trimis prima, apoi a doua versiune a lucrarii sale, dupa ce a vizitat Muzeul Brâncusi, a vazut-o pe Domnisoara Pogany, a citit Panait Istrati in limba franceza, si in general a avut si alte lecturi, chiar si in limba românã.
A inteles sa se documenteze temeinic inainte de a participa la acest concurs.
Din versiunea a doua a lucrarii sale, el a ales sa inlature pe ici, pe colo, paragrafe, si tocmai pe acestea eu le-am apreciat ca fiind foarte interesante, am aflat prin el, prin lucrarea lui, lucruri noi pe care nu le cunosteam.
Astfel, am aflat ca sculptorul Constantin Brâncusi avea prieteni români la Paris, si am aflat si de existenta unei rusoaice, care dorind mult dragostea s-a sinucis.
Initial, am crezut ca s-a sinucis pentru Brâncusi si ma miram, intrucat mi se parea ca, daca ar fi fost asa, ar fi trebuit sa se fi aflat.
Dar, inteleg ca Taniusa ( Tania ) Rasevskaia s-a sinucis din dragoste pentru un prieten al ei, român si medic.
Tema aceasta a sinuciderilor, si inca la femeile indragostite, este una care infioarã si care revoltã.
Mai intai, pentru ca, orice crestin este descurajat sa isi ia viata si Dumnezeu nu incurajeaza pe nimeni la asa gest, dimpotriva, El doreste sa ii infatisam toate supararile, necazurile, dorintele noastre, dificultatile, sa i le incredintam, si sa ne rugam ; negresit, el va gasi o solutie pentru noi, si rugaciunea noastra va primi un raspuns.
Este o temã care ma infioarã dat fiind in general, egoismul incredibil al barbatilor, care toata viata traiesc centrati numai asupra succesului si reusitei lor si nu se "impiedica" in ambitiile lor de nimeni, iar femeia e buna numai in masura in care ii poate sustine, ajuta cu ceva, oricat de putin, intr-un moment ( care poate fi o ora, o zi, un an, niste ani ) din viata lor.
In plus, Istoria Romaniei a fost una de natura sa tina oamenii departe de Dumnezeu si de educatie, si oamenii s-au luptat numai pentru painea de toate zilele, pentru un loc bun de munca, un loc bun la admitere la o facultate, sau in alta institutie de invatamant.
In anii comunismului chiar, femeia era considerata Tovarãsa de viatã, aceea bunã la toate, sau bunã sa fie exploatata la maxim.
Din 22 decembrie 1989 si pana in ziua de azi, femeia a ramas cam la fel considerata in mintea dragilor barbati.
Iar femeile care simt nevoia de dragoste sau de afectiune, in mod cert nu au avut noroc, nu s-au nascut in tara potrivita si nici in epoca istorica potrivita.
Desi omul, in mod normal, e nascut sa iubeasca, in mod concret, el aspira numai la bani, functii, avere, atunci, educatia intervine si incearca sa compenseze lipsurile din nastere, incearca sa il invete pe om sa fie un om.
Ea este ajutata de credinta, dar in anii lagarului comunist, Bisericile erau inchise, sau daca nu erau chiar incuiate, nu erai bine vazut sa calci pe acolo, si daca aveai talent si pictai icoane puteai sa fii exmatriculat din facultate, si cunosc un caz adevarat in acest sens, al unui fost student, care a indraznit sa picteze o icoana pe sticla, si intrase la Arhitectura, tatal sau a fost chemat urgent la Facultate si criticat, bietul om s-a si imbolnavit dupa aceea, iar fiului sau i s-a cerut sa isi recunoasca greseala de a fi pictat asa ceva ! Cum el a refuzat, a fost fara mila, dat afara din facultate. Apoi, o vreme, a pictat ziduri de Biserici, caci avea un talent adevarat, real, cu care il daruise Dumnezeu.
Iata cum, un talent frumos, emotionant si crestin, poate fi condamnat.
Mai din nastere, mai din educatia comunista, barbatii au inteles ca nu ai dreptul sa ai insusiri umane, si trairi omenesti in lagarul comunist, si prin urmare s-au conformat.
Din nefericire asa au si ramas pana in 2012.
Iar bietele femei, nu sunt si nu au fost respectate in Romania, decat daca mosteneau si ele ceva avere de la parintii lor.
De altfel, si inainte de 1948, femeile care se laudau ca detin pamant, proprietati, desi adesea aveau un tata, o ruda de parte masculina, totusi ele erau mandre ca au avere si erau cerute in casatorie in functie, tocmai de averea lor.
Romanul "Tanase Scatiul. Viata la tara ", de Duiliu Zamfirescu, a fost la vremea la care l-am citit, un mare soc pentru mine.
Dar, cata vreme oamenii vor refuza sa isi vada defectele de umanitate, lipsa de omenesc, ei vor continua sa mearga pe o cale gresita si sa se intrebe de ce viata merge asa prost in Romania.
In orice caz, e cunoscut ca femeile rusoaice au nevoie de dragoste, poate, poate,  ceva mai crescuta decat alte femei ; ele sunt mai sensibile.
Si iata, daca te nasti intr-o lume care lupta la cel mai inalt nivel numai pentru o casa, o vila, si o farfurie de mancare buna in fiecare zi, si numai pentru asta, nu ai avut noroc.
Intr-adevar, exista oameni, carora oricat le-ai da, nu se satura de bani, de bunuri, si niciodata nu simt nici cel mai mic sentiment pur omenesc, totusi ei au chip de oameni si ne intrebam : ce mister o fi acesta ?
Poate totusi ca nu sunt oameni, caci omului ii e dat si sa iubeasca.
Lucrarea lui Arjen m-a impresionat foarte mult si as fi vrut sa o poata citi orice suflet omenesc, echilibrat, de bun-simt si care judeca sanatos.
Care intelege viata si oamenii.
In schimb, citeam nuvela "Sultanica" de Barbu Delavrancea, pentru ca lui Arjen i-au placut niste nuvele ale lui Barbu Stefanescu Delavrancea, dar pe aceasta nu cred ca o stia. Nici eu nu am stiut-o.
I-am spus insa mamei ce citeste Arjen si ea mi-a cumparat o carte noua, cu nuvele de Delavrancea, in copilarie imi cumparase, prima mea carte cu nuvele imi placea mult si mi-a cautat-o intre cartile care din lipsa de spatiu, stau inghesuite in casa, pe unde se poate, inclusiv in debarale ; a si gasit-o, aceea cu 'Bunicul" si "Hagi Tudose" si "Sorcova", si altele.
Ei bine, citind Sultanica mi-am spus ca zestrea genetica a unora e zdruncinata rau si defecta cat se poate !
Sultanica era o tanara ajunsa la varsta la care ii e dat omului sa cunoasca si dragostea, ideal spun dragostea, dar unii cunosc numai manifestarea fizica a ceea ce altii, idealisti, numesc dragoste.
Astazi i s-ar spune sexul, asa, pur si simplu, sec.
Un tanar din satul Sultanichii pusese ochii pe ea si mai pusese si pariu cu doi prieteni de-ai lui ca o va birui. Din capul locului el a avut intentii urate si de infractor fata de biata tanara nevinovata.
Sultanica era de mai multi ani, ramasa fara tata, iar mama ei, vaduva, o iubea foarte mult, in prezenta tatalui, un om harnic care facuse putina avere, i-as spune bunastare mai degraba, ele nu cunosteau grijile ; insa situatia s-a schimbat cand au ramas doua femeie singure, fara capul familiei.
Pentru ca Sultanica cunostea ce aspri sunt oamenii cu fetele care iubesc, ea evita sa fie curtata de flacarii din sat, asa, pur si simplu, fara un scop serios, acela al casatoriei.
La sezatoare femeile, desi Delavrancea spune ca ele traiau cu targovetii, ocazional, altele aveau si copii din flori, iar sotii lor nu ar fi banuit, - femeile deci care nu erau ingrijorate de amorurile lor, o criticau aspru pe aceasta tanara, numita Sultanica. Despre ea nici tinerii barbati, sau tinerii infractori nu vorbeau frumos pentru ca nu se lasa "giugiulita".
Iar acest brav satean, Caprarul, Dragan Caprarul pune prinsoare cu amicii lui ca o va infrange.
A determinat-o sa aiba o relatie de dragoste fizica cu el, a parasit-o cu buna stiinta, iar femeile ( niste tâmpe si criminale ) la sezatoare apreciau ca parasita cum e, mai bine se omoara, isi ia zilele, dar nu spuneau ca ele traiau cu cine vroiau, la adapostul si paravanul casatoriei lor.
Un sat de criminali as spune, de retardati.
In final, Sultanica, a carei mama moare de suparare cand afla, ramasa singura, chiar isi ia zilele, ea se sinucide, singura, urâtã de niste fiinte nascute sa ucida viata, caci au ucis-o cu buna stiinta, premeditat.
Iar blestematul de Caprar, si-a anuntat casatoria cu fiica primarului.
Cand in sat ninge mult si zapada acopera ulitele, singura cale care exista din sat, printre troieni, care credeti ca era ?
Aceea intre carciuma si primarie.
Fiica primarului, si ea, o tanara complet lipsita de Dumnezeu, de educatie si inconstienta, la sezatoare, aflase prea bine patania Sultanichii si ce i-a facut Dragan Caprarul. Totusi, o fata fara minte, fara constiinta, abia o poti numi o femeie, unde sa mai punem ca era inca o domnisoara, o fata, nu vede nimic ciudat, anormal, in conduita Caprarului si accepta sa se marite cu vanatorul de zestre, cu ucigasul de fete.
Intotdeauna intre rugaciunile mele se afla si rugaciunea pentru toti oamenii care nu au murit de moarte buna, de moarte biologica la capatul vietii lor, in pace si liniste, pentru cei carora niste criminali au vrut, si au si reusit sa le ia viata, dupa ce, pe cate unii i-au si chinuit, torturat, batjocorit, inainte.
Fie ca Dumnezeu sa aiba sufletele lor in grija, si daca au gresit, unii luându-si viata, sa ii ierte si sa le inteleaga durerea din inima, caci El este Dragostea Nemarginita, fie ca Dumnezeu sa ii aiba in atentia lui si pe tartorii care au condus la moartea prematura a semenilor lor, sau la vatamarea, prejudicierea lor, persecutarea, hartuirea, prigonirea lor, sau care chiar i-au omorat in mod direct, nemijlocit, sau i-au impins la sinucidere, cum spuneam.
Dumnezeu sa aiba in grija pe fiecare, cu faptele sale bune, si cu faptele sale rele, cu gandurile si intentiile sale rele, multi premediteaza si sunt niste calai de ultima speta, defecti cum spunea cursul de psihologie judiciara, si ce-i drept, spunea corect pe acest aspect, cand se nasc  defecti, numai Dumnezeu ne poate feri de ei si de actiunile lor, invariabil orientate contra vietii oamenilor !
Singur, Dumnezeu ne cunoaste intreaga viata, trairile, emotiile, sentimentele, gandurile, motivatiile, reactiile, greutatile, obstacolele, daca au fost, de cine au fost ridicate si in ce scop, numai el ne cunoaste, ne-a vazut si ne stie lacrimile si ranile sufletului. Singur, El ne stie dorintele in viata, planurile in viata, tot ce am vrut sa avem si nu am putut, si de ce nu am putut, El ne stie toate necazurile.
El ii stie pe toti cei care ne iubesc, si pe toti cei care ne urãsc, sau ne-au urât, daca am avut binefacatori, ii cunoaste pe cei care au iubit oamenii si deci si pe noi, si pe cei care au tesut intrigi, rautati, pentru ca viata noastra sa se stinga, sa moara, sa sufere, sa nu se implineasca.
Fie ca pe toti si in permanenta Dumnezeu sa ii aiba in atentie clipa de clipa !
El cunoaste caile fiecaruia din noi.

Si acum as vrea sa arat cat de frumos a scris Arjen, lucrarea lui, merita toata atentia si aprecierea si stima, caci el face eforturi foarte mari in cele din urma, el invata limba romana, din limba franceza, si desi a studiat multi ani in Franta, el totusi este olandez.
Prin urmare urmeaza lucrarea lui Arjen despre Romania.

Destination Bărăgan ( Première version )
Arjen Dijksman
écrit pour le Prix du vagabondage Panaït Istrati, 2012 ( Institut Culturel Roumain de Paris )
« Noter la Roumanie »
On n'y voyait plus très clair. Un crachin d’automne brouillait la vue en ce début de soirée. La nuit en tombait d'autant plus rapidement. Le pavé gras parisien suintait de toute l’humidité que la ville et le ciel exsudaient. Je pensais connaître le quartier sur le bout des doigts. Tout cela faisait que mon attention, d’habitude à l’affût de tout détail inexploré, était concentrée à me mener au plus tôt à la station de métro du boulevard. Non pas que je sois pressé de rentrer mais je n’attendais plus rien de ce bout de chemin vespéral que je variais à loisir pour le plaisir de la découverte. J’avais l’âme d’un vagabond. Les vagabondages, je me les octroyais en fin de journée, parfois dans l’heure de midi, et puis bien sûr pendant les grandes vacances. J’aimais me promener au petit bonheur la chance, observant la vie et le mouvement qui défilaient à mes yeux. Mes plus belles découvertes, je les faisais ainsi.
C’est donc ainsi que, traversant la rue des Ecoles, une silhouette féminine capta mon attention. Elle scrutait des yeux une sculpture, qu'on avait du mal à contourner, postée là, à l’entrée d’une voie piétonne, coincée entre la terrasse d’une brasserie et quelques sorbiers. La sculpture, d'aspect sombre, représentait un homme et reposait sur un socle blanc. Le métal noir, forgé de paquets saillants et grossiers comme s’ils eussent été modelés à la spatule, accentuait son aspect tourmenté. Il était posté entre deux branches de ce qui ressemblait à une lire géante. Pieds nus, pantalon mi-jambes, doigts osseux, habit de loques assemblées en patchwork. Un vagabond, quoi… Mais comme pour mieux marquer le contraste avec l’indigence du corps, la tête qui le coiffait respirait la quiétude et la fierté. Les traits étaient lisses, le regard orienté vers le ciel, fixé sur les astres. Front bombé, pommettes hautes, nez fin, lèvres en fine moue, cheveux coiffés en arrière. Un poète ou un musicien, quoi ! Sur le socle, en lettres capitales : EMINESCU.
La femme se tourna lentement vers moi, si bien que je pus découvrir son visage orné de cheveux noirs mi-longs dont perlaient les gouttes à mesure que l’humidité ambiante y déposait son essence.
                        - C’est le plus grand poète de mon pays, me dit-elle.
                        J'eus un frisson. Son regard mélancolique répondait à celui du poète que je venais d’étudier. La ressemblance était frappante, à ce point que je me demandait si elle et lui étaient parents. Elle avait le même nez marqué, le front légèrement bombé, les pommettes hautes. Sa peau matte accentuait ces traits très fins. La quarantaine, de type slave ou oriental.
                        - Sunteţi româncă ? lui demandais-je fièrement.

Mes vagabondages m’avaient ramené plusieurs fois dans la région des Carpathes et j’adorais utiliser quelques expressions locales, qui facilitaient le contact. D'Eminescu, je ne connaissais que les strada ou bulevardul à Bucarest, à Galati ou à Timisoara.
Il s’ensuivit une discussion ou chacun cherchait à se présenter sous son meilleur jour mais toujours avec délicatesse, sans insistance. Elle avait le compliment sincère. Elle appréciait mon intérêt pour la culture de son pays, comme la plupart des autres compatriotes avec qui j'avais eu la chance de discuter. Les Roumains ont le sens du compliment, issu du cœur. Vous êtes en manque de compliments? Prenez l'avion pour Bucarest, pour Iași ou pour Sibiu, demandez-y votre chemin, drumul, avec le peu de vocabulaire local que vous aurez étudié à l’avance. On vous répondra force frumos, foarte frimousses. Deplus, si vous leur indiquez que vous venez de Paris, vous verrez une étincelle s'allumer dans leurs yeux. De tous les Roumains qui ont enrichi leur pays, presque tous ont traîné leurs savates quelques années à Paris, presque tous … excepté Mihai Eminescu, devant qui nous faisions connaissance.
J’appris qu'elle se prénommait Oana, qu’elle était originaire du sud de la Valachie, de Călăraşi, baigné par un bras du Danube. Qu’elle y était professeur de Français, qu’à la fin des années 80, elle avait étudié à Bucarest, avant de passer une année à Paris. Elle venait d’obtenir une bourse afin d’effectuer des études complémentaires à la Sorbonne en vue de sa thèse sur l’histoire comparée de la littérature roumaine et française.
- J’essaie de déchiffrer les inscriptions sur ces livrets mais il fait trop noir.
Le poète tenait en effet des feuillets sous les bras. On y lisait quelques vers mais la lueur blafarde du lampadaire posté derrière nous ne suffisait pas. Et les lumières de la brasserie voisine gênaient par leur contre-jour. Je sortis mon smartphone, y sélectionnait une torche et illuminait les pages du livret sculpté.
Je ne pensais pas apprendre à mourir, jeune à tout jamais, drapé dans ma cape, mon regard rêveur montant vers l'étoile
des solitudes.
Elle murmura quasi religieusement:
Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată, Pururi tânăr, înfăşurat în manta-mi, Ochii mei nălţam visători la steaua
Singurătăţii
Le voilà donc ce regard, tourné vers les astres. Et Oana me parla de la vie d'Eminescu, des ses poèmes. Et puisque j'étais physicien, d'autres vers adressés à l'étoile, la steaua, qui venait de se lever mais dont la lumière s'est peut-être éteinte puisque distante de millions d'années-lumière. Et tout ce qu'elle m'apprenait là m'ouvrit un nouveau monde. Je sentais sourdre en moi une source de réflexions qui me mènerait vers des contrées encore inconnues de la pensée. C’est souvent ainsi que ma vie s'enrichissait : un nouvel intérêt, une émotion, une impression, un amour, moteurs actifs de la découverte…
Puis elle me parla de la biserica roumaine quelques pas plus bas, me demanda si je la connaissais. Elle s'y rendait pour l'office du vendredi soir et me proposa de l'accompagner. Nous descendîmes les escaliers de la rue Jean-de-Beauvais, cette impasse que tout Roumain parisien a foulée de ses pieds. Et nous nous retrouvâmes devant le portail d'une petite chapelle gothique, dont le linteau était surmonté d'une représentation des archanges Michel, Gabriel et Raphael. Nous entrâmes. Oana avança tandis que je restais en retrait à l'entrée. Il me fallait quelque temps pour que mes yeux s'habituent à l'obscurité et que je distingue d'autres fidèles qui avançaient en file vers le chantre à droite. Une cloison décorée d'argent et d'icônes barrait le choeur. Oana m'expliqua plus tard qu'il s'agissait de l'iconostase qui toujours dans les église orthodoxes séparait le pope de l'assemblée. De temps en temps une porte sur la gauche s'ouvrit et le pope apporta les sacrements de l'eucharistie. La file de fidèles s'égrénait devant le chantre pour recevoir la communion, puis se dirigeaient vers les cierges ou vers la sortie. Je restais encore un moment. La liturgie se terminant, des chants grégoriens prirent le relais. Une sensation de quiétude m'enveloppa.
Oana sortis et je la suivis. Pendant qu'elle discutait encore un peu avec des amis qui traînaient, je laissais mon regard parcourir les différentes inscriptions en roumain qui ornaient la façade de la biserica. Métropolites et archimandrites retenaient mon attention. J'appris également que Brancusi avait officié en tant que chantre dans cette église, après son périple à pied de Vienne à Paris. En tournant le coin de la rue, rue du Sommerard, c'est là qu'Emil Cioran s'est installé en arrivant à Paris. Eugène Ionesco aussi était un habitué du quartier. A quelques encablures, on y joue sans relâche sa Cantatrice Chauve. « La présence roumaine dans Paris est comme une colonne sans fin », avait dit un Français qui s'amouracha de la Roumanie.
Et nous nous retrouvâmes seuls, Oana et moi. Je faisais durer l'enchantement en la questionnant sur Brancusi. Nous évoquions sa quête de l'absolu, de la forme parfaite, en partant du bois primitif pour aboutir aux formes ovoïdes et élancées en métal poli. « Seuls les Africains et les Roumains savent tailler le bois », avait-il dit. Il fallait le vérifier. La semaine suivante, nous nous donnâmes rendez-vous à l'atelier de Brancusi, installé place Beaubourg, un lieu magique, unique en son genre, où chaque sculpture répond par sa forme, sa matière, sa couleur et sa disposition à son voisin, où l'oeil ne se lasse pas de glisser d'un objet à l'autre.
Par la suite, nous nous revîmes régulièrement. Nous visitâmes quantité de lieux parisiens de mémoire roumaine, une colonne sans fin... Mais comme tout enchantement, celui de nos rencontres s'évanouit petit à petit, malgré les trésors de gentillesse qu'elle déployait, nonobstant mes efforts pour la surprendre. Jusqu'à ce jour-là, où nous nous promenions dans le cimetière du Montparnasse, ne plimbeam, une bruine hivernale brouillait la vue en ce début de soirée. Nous nous dirigions vers ce coin perdu, coincé entre le mur de pierre et la façade arrière d'un immeuble à petites fenêtres à barreaux. Le baiser de Brancusi coiffait un haut socle. Malgré la nuit tombante, on distinguait les yeux et les lèvres des deux amants. Les cheveux longs de la fille donnaient du relief à la pierre. Leurs bras enlacés me déchiraient le coeur, tellement ils transmettaient le désir de figer à tout jamais cette union des coeurs et des corps. Aux pieds du socle, envahie par des plantes rampantes, on distinguait la figure de cette jeune femme aux cheveux noirs bouclés, un grain de beauté sur le nez, les yeux et sourcils en lunules, la prunelle des yeux suspendue à ses paupières, Tanioucha Rachevskaia, parente de Léon Tolstoi, et qui témoigna de son amour pour son ami roumain en se donnant la mort. Ma main glissa vers celle d'Oana. Je la sentis frissonner, la larme à l'oeil, elle retira sa main et pour son enchantement renouvelé me força à la suivre. Elle s'arrêta devant la tombe de Brancusi. Y reposaient également ses amis sculpteurs Natalia Dumitresco et Alexandre Istrati.
                        - Nous ne pouvons aller plus loin, Mickaël, nu pot, je ne veux pas, me dit-elle. J'ai mal. Tu as vu comment l'amour peut détruire. Cette fille n'en a pas supporté le poids. Elle a complètement perdu son équilibre au point qu'elle s'est donné la mort. Cet équilibre n'est pas le même pour tous. Il dépend de notre vécu, de notre personnalité. Souvent, il n'est pas le même pour une femme que pour homme. Vous ne semblez pas le comprendre, avec toutes vos certitudes. Enfin, je ne vais pas t'embêter.
                        Cette fois-ci, c'est elle qui me prit la main. Je ne savais quoi penser.
                        - On se verra régulièrement, n'est-ce pas? me demanda-t-elle. Il faut qu'on continue à se voir, tous les ans...

Je ne pus répondre de suite, soufflé par la spontanéité de sa demande. Mon regard glissa sur ses cheveux. Sa prunelle toujours humide me transperça le coeur. Je savais que je ne pouvais résister. Je lui promis qu'on se reverrait... tous les ans.
Et elle me parla de cet autre Istrati, Panaït. Un conteur hors normes, qui avait également traîné ses basques à Paris. En cette période hivernale, à plus de mille lieues de là, le crivatz moscovite charriait ses chardons du Bărăgan aux portes de Călăraşi. Et je savais que dès l'année suivante, nous nous y retrouverions, vagabonds, sur les traces de Panaït.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu