Accidentele vasculare cerebrale
Accidentele vasculare cerebrale reprezintã a treia cauzã de deces în Statele Unite, urmând dupã boli cardiace si cancer.
Desi accidentul vascular cerebral afecteazã cel mai des oameni în vârstã, studiile aratã cã mai mult de o pãtrime dintre victime are mai putin de 65 de ani.
Accidentul vascular cerebral este cel mai des întâlnit dintre toate bolile neurologice ce produc invaliditate ; acesta apare mai des la bãrbati decât la femei, iar riscul creste odatã cu înaintarea în vârstã.
Factorii de risc sunt :
Ø Hipertensiunea,
Ø Fumatul,
Ø Nivelul mare de colesterol,
Ø Abuzul excesiv de alcool,
Ø Folosirea contraceptivelor orale si
Ø Abuzul de cocainã,
Ø Amfetamine sau
Ø Heroinã.
Accidentele vasculare cerebrale au devenit din ce în ce mai rare în ultimele douã decenii, în special datoritã cunoasterii factorilor de risc si a tratamentului hipertensiunii arteriale.
În capitolul 4, am vãzut cã guvernul SUA a numit anii ’ 90 “Deceniul dedicat creierului”.
Acest lucru a dus la o crestere a interesului pentru bolile creierului si în special a cercetãrilor legate de accidentul vascular cerebral.
Un impact major asupra diagnosticului si tratamentului accidentului vascular cerebral a venit odatã cu numirea acestuia ca “atac asupra creierului”.
Acest nume a fost dat, astfel încât bolii sã-i fie conferitã tot atâta importantã ca si infarctului miocardic, iar pacientii, familiile si medicii sã recunoascã aceeasi urgentã în nevoia de tratament.
Conform American Stroke Association ( Asociatia Americanã a Accidentelor Vasculare Cerebrale ), urmãtoarele semne reprezintã semnale de alarmã :
- amortealã sau slãbiciune pe o parte a corpului ( imposibilitatea de a misca un brat ) sau a fetei ( coltul gurii coboarã în jos într-o parte ) ;
- incapacitatea de a întelege cuvintele sau de a vorbi clar ;
- vedere slabã, la unul sau la ambii ochi ;
- incapacitatea de a merge bine, ametealã sau cãzãturi ;
- durere de cap foarte puternicã.
Dacã dvs. sau cineva din familia dvs. are simptomele unui accident vascular cerebral, sunati imediat la salvare.
Tipuri de accidente vasculare cerebrale
Un accident vascular cerebral este caracterizat de o declansare acutã a unui deficit neurologic, care dureazã mai mult de 24 de ore si este rezultatul unei dereglãri a circulatiei din creier.
Simptomele sunt legate de zona creierului afectatã de deficitul circulator.
Deficitul neurologic poate fi catastrofic si imediat, sau poate apãrea dupã ore sau chiar zile, cu o progresie ireversibilã ( dacã nu se aplicã un tratament de urgentã ).
Un deficit neurologic progresiv pe mai multe sãptãmâni sau luni nu este rezultatul unui accident vascular cerebral, ci este, mai degrabã, legat de o tumoare sau de o boalã degenerativã.
Accidentele vasculare sunt, de obicei, de douã tipuri :
1. ischemice si
2. hemoragice.
Ischemia este o stare în care o zonã a creierului e privatã de fluxul sangvin si, deci, de Oxigen.
Aceastã lipsã va duce la moartea celulelor nervoase, dacã fluxul sangvin nu este reluat rapid în acea zonã.
Dacã moartea celulelor din creier este extensivã, înseamnã cã a apãrut un accident vascular cerebral ( sau un infarct cerebral ).
Aceastã lipsã de oxigen poate apãrea în mai multe feluri.
O trombozã ( adicã cheag de sânge ) poate bloca un vas de sânge, sau o embolie ( un cheag de sânge care apare într-o altã parte a corpului, de obicei în inimã ) pot avea acelasi efect, provocând ischemia unei pãrti a creierului si, în final, infarctul.
În majoritatea cazurilor, ateroscleroza ( depozite de grãsime si de calciu sau zone dure ) vaselor de sânge principale :
- din gât,
- de la baza creierului, sau chiar
- din creier – constituie cauza ischemiei.
80 % dintre accidentele vasculare cerebrale sunt ischemice.
Restul sunt hemoragice.
Un atac cerebral hemoragic este caracterizat printr-o sângerare arterialã, care poate avea loc în orice zonã a creierului.
Sângerarea în substanta creierului este cunoscutã ca hemoragie intracerebralã, care cauzeazã distrugerea sau comprimarea tesutului din creier si, în consecintã, moartea celulelor.
Ruperea unei artere din jurul creierului este numitã hemoragie subarahnoidianã.
Douã forme importante de accident vascular cerebral, uneori denumite “miniatacuri”, sunt :
1. DNIR – deficit neurologic ischemic reversibil, si
2. AIT – atac ischemic tranzitoriu.
DNIR este caracterizat printr-un deficit ce dureazã mai mult de 24 de ore, dar care dispare în câteva zile.
Poate fi recurent.
AIT se referã la un episod de simptome neurologice localizate ( implicând o anumitã zonã a creierului ), care dureazã pânã la 30 de minute, cu o recuperare completã dupã 24 de ore.
Aproximativ 30 % dintre cei care suferã un AIT recurent, vor avea un accident vascular cerebral major.
Aceste episoade sunt, de obicei, cauzate de o trombozã sau de embolie.
Fisã de caz :
De exemplu, un bãrbat de 64 de ani merge la doctor din cauza unei orbiri episodice a ochiului stâng, care a durat aproximativ 5 minute.
Aceasta a fost urmatã de o vedere încetosatã, care a trecut dupã aproape 10 minute.
Pacientul i-a spus doctorului cã, în urmã cu trei luni, suferise de o amortealã a bratului si piciorului drept, însotitã de vorbire împotmolitã, care au dispãrut dupã aproximativ 20 de minute.
Doctorul i-a explicat cã aceste episoade pãreau a fi semne de AIT ( atac ischemic tranzient ).
Doctorul a fãcut un RMN, care nu a evidentiat nimic neobisnuit.
A fost cerut un consult neurologic.
Un test carotidian Doppler ( un tip de Ecografie ) a scos la ivealã o presiune scãzutã a fluxului sangvin în artera carotidã stângã din gât.
O arteriogramã a arãtat o stenozã – constrictie – de 90 % a arterei carotide interne stângi.
A fost fãcutã o endarterectomie a carotidei stângi, pentru a deschide artera si a înlãtura placa arteroscleroticã.
Pacientul si-a revenit complet si a început tratamentul cu aspirinã.
El nu a mai avut si alte AIT.
Desi accidentul vascular cerebral este, în mod normal, asociat cu oamenii în vârstã, acestia fiind cei mai susceptibili, disfunctia poate afecta oameni de toate vârstele, inclusiv la feţi.
Unele persoane au mostenit artere ale creierelui cu pereti slabi, ceea ce le face susceptibile de atacuri cerebrale.
( extras din Sã întelegem creierul, dr.Arthur S. Bard, doctor în medicinã ( Magna cum laude ), neurochirurg mai mult de 30 de ani, profesor de medicinã – Universitatea California, [...], presedinte al Societãtii de Neurologie din Sacramento, Comitetul American de Neurochirurgie, membru al Colegiului American de Chirurgie, Dr.Mitchell G. Bard, licentã în Economie-Universitatea California, master în Administratie Publicã, doctor în Stiinte Politice la UCLA, jurnalist, Ed.Curtea Veche, Bucuresti, 2006 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu