Ienupãrul :
Junipeurs communis L. (Fam. Cupressaceæ)
Ienupãrul creste în locurile stâncoase, prin pãsunile din regiunile muntoase si se mai numeste :
Ø Anaperi,
Ø Archis,
Ø Cetinã,
Ø Finior,
Ø Ialovãt,
Ø Jreapãn,
Ø Turtel.
Fructele sale – Fructus Juniperi – sunt mult folosite în medicinã.
Ele contin ulei volatil, care le dã un miros plãcut de rãsinã, zaharuri, acizi organici ( fumaric, acetic, oxalic ), sãruri de potasiu si calciu, precum si un principiu amar ( iuniperina ).
Din fructele de ienupãr se preparã un ceai care are actiune diureticã si antisepticã, dând bune rezultate în bolile de rinichi si bãsica udului.
Gravidele si bolnavii care prezintã inflamatii manifestate prin urinare cu sânge, vor evita folosirea lui.
Prin diureza si diaforeza pe care le produce, ceaiul din fructe de ienupãr aduce ameliorare în :
Ø reumatism,
Ø gutã,
Ø hidropizie ( apã în tesuturi ).
Ceaiul din fructele acestei plante se mai recomandã în bronsitele acute si cronice, usureazã tusea, mãreste pofta de mâncae, restabileste activitatea digestivã, înlãturã dispepsiile de fermentatie, micsoreazã balonãrile stomacului, mãreste puterea de transpiratie, eliminând astfel toxinele din corp si pe aceastã cale.
Primãvara se recomandã o curã de fructe de ienupãr sub formã de decoct ( 10-20 boabe la un litru de apã ).
Infuzia se preparã din 10 g ( 2 lingurite ) fructe, la 200 g apã, din care se iau 3-4 linguri pe zi.
Asociate cu frunzele de mesteacãn, fructele de ienupãr îsi mãresc actiunea diureticã.
Frictiunile cu uleiul de ienupãr în amestec cu spirt, în proportie de 1 g ulei volatil, la 100 g spirt, calmeazã durerile provocate de :
1. reumatism,
2. lumbago si
3. diferite stãri nevralgice.
Frictiunea se mai poate prepara si astfel : o mânã de fructe zdrobite se amestecã cu circa 100 g alcool, iar dupã câteva zile se adaugã un litru de otet de vin.
Dupã o macerare de 7-8 zile se strecoarã si se întrebuinteazã la nevoie în stãri febrile.
Fructele intrã în compozitia ceaiului antireumatic.
( extras din Plantele medicinale în apãrarea sãnãtãtii , editia a VII-a, Farm. Corneliu Constantinescu, Bucuresti, 1979, lucrare editatã de RECOOP )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu