Strategii de coping si stilul interpersonal al pacientului
Tipuri “dificile” de pacienti : Pacientii paranoizi
Pacientii paranoizi
Etichetati drept “reci”, seriosi, critici, rezervati si defensivi, acesti pacienti contin trãsãturi ale personalitãtii paranoide si antisociale, stabilite în DSM-III-R ( APA, 1987 ).
Pentru acestia, lumea apare ca fiind amenintãtoare si ostilã. Nu au încredere în altii, pentru cã se tem de faptul cã informatiile vor fi folosite împotriva lor.
Hipervigilenti, iau mãsuri de protectie împotriva oricãrei amenintãri percepute.
Sinceritatea, loialitatea si fidelitatea altora sunt puse la îndoialã
Manifestã o dorintã excesivã de a fi independenti, mergând pânã la culmea egocentrismului si a importantei de sine exagerate.
Acesti pacienti trebuie sã fie antrenati în terapie cu mare grijã. Un terapeut care nu dovedeste un bun autocontrol poate submina încrederea pacientului în procesul psihoterapeutic.
Terapeutul trebuie sã fie curtenitor, atent în alegerea cuvintelor, foarte clar în oferirea informatiilor, dar si tolerant, fãrã a adopta un comportament submisiv sau, dimpotrivã, un aer de prea mare autoritate si prestigiu.
Moralizarea pacientilor sau expunerea punctelor de vedere personale ale terapeutilor, trebuie, pe cât posibil, evitate.
Utilizarea sugestiilor indirecte, precum si acceptarea lumii paranoide a pacientilor lor, reprezintã un mijloc eficient de înrolare a acestora în terapie.
Teama paranoidului de a nu-si pierde independenta si puterea de a domina evenimentele, trebuie manevratã cu mare abilitate de terapeut.
( extras din Tehnici psihoterapeutice, Odette Gîrlasu-Dimitriu, doctor in Psihologie si psihoterapeut, Facultatea de Psihologie-Sociologie si Stiinte Politice a Universitatii “Hyperion”, intre 1991-1998 cercetator stiintific la Institutul de Filozofie si Psihologie al Academiei Romane “C.R.Motru”, departamentul de Psihologie medicala si psihoterapie, sub conducerea prof.univ.dr. Irina Holdevici, Ed. Victor, Bucuresti, 2004 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu