Izma-bunã :Mentha piperita L. (Fam. Labiatæ)

Izma-bunã :

Mentha piperita L. (Fam. Labiatæ)

Izma-bunã, numitã popular si mintã, este o plantã erbacee, cu miros plãcut si gust rãcoritor, care se cultivã pe suprafete întinse în tara noastrã.

Frunzele – Folium Menthæ – contin ulei volatil bogat în mentol, tanin si substante amare.

Actiunea medicamentoasã a frunzelor se datoreste în primul rând uleiului volatil.

Infuzia fãcutã din frunze are actiune linistitoare asupra durerilor de stomac, calmând spasmele.

Este un bun medicament în tulburãrile digestive si hepatice, având însusirea de a mãri secretia bilei.

Contribuie la eliminarea calculilor renali si hepatici.

Se recomandã în tratamentul diareei, pentru proprietãtile sale astringente, antiseptice si antispasmodice.

Datoritã mentolului, ceaiul de mentã consumat rece si în cantitãti mici, calmeazã vãrsãturile atât la sugari, cât si la adulti.

Dupã unii cercetãtori, ceaiul de mentã fortificã sistemul nervos, redreseazã functiunile stomacului, ajutã la dezintoxicarea organismului prin diureza si transpiratia pe care le produce.

Sub formã de cataplasme reci, aduce alinare în durerile de cap.

În stãri de debilitate se recomandã bãi întãritoare cu frunze de izmã.

Într-un sãculet de pânzã se pune o jumãtate kilogram de izmã mãruntitã, si se agitã în apa caldã a bãii.

Actiunea reconfortantã a izmei se mãreste dacã i se adaugã roinitã, cimbrisor si flori de tei.

O bunã frictiune se preparã din 5 g ulei de mentã, dizolvat în 95 g alcool concentrat.

Aceastã frictiune calmeazã durerile reumatice si mâncãrimea pielii provocatã de urticarie.

Câteva picãturi din acest spirt, puse în apã constituie o plãcutã apã de gurã, rãcoritoare, antisepticã si cu proprietatea de a corija gustul si mirosul neplãcut.

În apã fierbinte, uleiul sau spirtul de mentã dã o inhalatie bunã în stãri gripale, manifestate prin laringitã, urmatã de rãgusealã.

Izma-bunã intrã în compozitia ceaiurilor :

1.      antidiareic,

2.      dietetic,

3.      hepatic,

4.      gastric,

5.      antiastmatic,

6.      contra colicilor,

7.      anticolitic,

8.      a ceaiului contra tulburãrilor cardiace, si

9.      a tigãrilor antiastmatice.

( extras din Plantele medicinale în apãrarea sãnãtãtii , editia a VII-a, Farm. Corneliu Constantinescu, Bucuresti, 1979,  lucrare editatã de RECOOP )