Strategii cognitive în psihoterapia multimodalã
Fragment de dialog pacient-terapeut
Clinicienii care se limiteaza doar la procedurile comportamentale si care evitã abordarea proceselor cognitive, vor afla curand cã oamenii pot submina cele mai bune planuri de intarire si modelare a propriului comportament, datorita propriei lor gandiri.
Unele din cele mai frecvente erori cognitive includ :
- suprageneralizarea,
- gandirea dihotomica,
- perfectionismul,
- imperativele categorice,
- concluziile pripite,
- falsele atribuiri,
- “catastrofizarea”,
- dorinta excesiva de a fi aprobat.
In masura in care individul se angajeaza in una sau mai multe din aceste cognitii disfunctionale, existã posibilitatea aparitiei unor comportamente deficitare si a unor tulburari afective.
Urmatorul fragment de dialog este menit sa ilustreze specificitatea interventiilor cognitive in psihoterapia multimodala ( A.A. Lazarus, 1987, p. 306-309 ) :
Pacientul : Cand oamenii ma intalnesc pentru prima oarã, spun despre mine cã sunt o persoanã blândã, amabilã, îngãduitoare, dar când ajung sa ma cunoasca mai bine, descoperã ca sunt un nesuferit.
Terapeutul : În ce constã faptul cã esti nesuferit ?
Pacientul : Pot fi rãutãcios. Devin invidios si gelos când oamenii fac lucruri mai bine decât mine. Am o limbã tare ascutitã. Pot sã fiu îngãduitor si bun la inimã în general, dar cel adevãrat din mine este cu totul diferit – sunt un nesuferit si un antipatic.
Terapeutul : În loc sã vãd o singura latura din tine care este cea antipatica, nesuferita, egoista, plina de gelozie si chiar urã, prefer sa consider ca ai diferite fatete ale personalitatii si ca fiecare aspect este la fel de real, ca si celalalt. Asadar, latura amabila, ingaduitoare, toleranta din tine este la fel de reala ca si partea care tine de latura ta egoista si antipatica.
Vreau sa spun ca, in anumite situatii, trasaturile pozitive sunt scoase la iveala, iar in alte circumstante, ies in evidenta doar aspectele negative.
Dar fiecare sunt la fel de “reale”.
Ce parere ai despre acest lucru ?
Pacientul : Sunt aproape sigur ca stiu de ce am invatat sa ma displac pe mine insumi. In copilarie, amandoi parintii ma criticau foarte des : “Esti rãu !”, “Esti antipatic !”, “Esti nesuferit !”. Asa am fost crescut !
Terapeutul : Asadar, este timpul sa-ti schimbi propriul mod de gandire si sa nu mai pui etichete. Daca parintii tai ar fi inteles regulile gandirii logice, niciodata nu ti-ar fi spus ca esti un copil rãu.
Ei ar fi specificat ce anume ai facut, si ar fi numit “rãu” acel comportament al tãu.
Întelegi aceasta distinctie fundamentala ?
Pacientul : Da, dar instinctiv privesc lucrurile mai... nu-mi gasesc cuvantul... Aha, am gasit un exemplu ! Mi-am prins prietena cu o minciuna si, in ce ma priveste, acest lucru o face in fata mea o persoana mincinoasa, si nu vreau sa am de-a face cu mincinosi.
Esti de acord cu mine ca, daca cineva a spus o data o minciuna, vor mai urma si altele ?
Terapeutul : Aici sunt douã aspecte diferite. Primul, depinde de importanta acestei minciuni si de motivul din spatele ei.
Al doilea, daca prietena ta spune minciuni 10 % din timp, asta inseamna ca 90 % din timp este cinstita.
Pacientul : Nu este ca atunci cand spui ca esti doar un pic insarcinata ?
Terapeutul : Totul sau nimic ? Nicidecum. Spune-mi, daca cineva este 20 % din timp egoist si 80 % altruist, persoana respectiva este egoista sau nu ?
Pacientul : Inteleg unde bati !
Terapeutul : Intr-adevar ? Spune-mi !
Pacientul : Pui in balanta, pentru a vedea ce apare mai frecvent in comportamentul cuiva.
Terapeutul : Stilul tau de gandire ma trimite cu gandul la urmatoarea analogie.
Ai in fata un cos cu mere, alegi un mar putred din cos si tragi concluzia ca tot cosul este plin cu mere putrede, in loc sa cauti mai departe in el.
Din punctul tau de vedere, mincinosul este o persoana care a spus o data o singura minciuna.
Daca cineva dã dovada de egoism intr-o anumita situatie, concluzionezi cã acea persoana este cu totul egoista.
Pacientul : Dar in acest mod am fost crescut...
Terapeutul : Nu-ti dezaprob modul tau de a fi. Nu conteaza daca motivul pentru care gandesti astfel, se datoreaza 100 % parintilor tai, care au obisnuit sa te critice.
Hai sa modificam din acest moment, modul tãu de a gandi.
Vrei sa inchizi ochii si sa repeti aceastã frazã de cinci-sase ori ?
“Latura generoasã din mine este la fel de realã, ca si cea egoistã”.
Vrei sa spui aceasta frazã cu voce tare, si apoi sa te gandesti la ea în liniste ?
Pacientul ( se conformeaza si spune dupa o pauza ) : Sunt gata sa muncesc pentru a se întipãri în mine !
Terapeutul : Intr-adevar, acest lucru necesitã efort din partea ta. Îti voi da o listã cu tipurile de greseli, cele mai frecvente ale oamenilor, în legatura cu modul lor de a gandi.
As vrea sa o citesti cu atentie, si sa-mi spui ce tipuri de greseli identifici in cazul tãu.
Vrei sa faci acest lucru ?
Pacientul : Desigur !
( extras din Tehnici psihoterapeutice, Odette Gîrlasu-Dimitriu, doctor in Psihologie si psihoterapeut, Facultatea de Psihologie-Sociologie si Stiinte Politice a Universitatii “Hyperion”, intre 1991-1998 cercetator stiintific la Institutul de Filozofie si Psihologie al Academiei Romane “C.R.Motru”, departamentul de Psihologie medicala si psihoterapie, sub conducerea prof.univ.dr. Irina Holdevici, Ed. Victor, Bucuresti, 2004 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu