Memoria inferioarã. Definitia schemei
Memoria inferioarã are radacini adanci in proprietati ale materiei, chiar ale materiei neanimate.
De exemplu, se cunoaste “ memoria “ unui aliaj de nichel si de titan, numit “ nitinol “.
Pana la temperatura de + 95 grade Celsius, acest metal este deosebit de elastic. Daca din el se confectioneaza o spirala, daca vom intinde aceasta spirala confectionata, ea isi recapata forma de indata ce este eliberata.
La temperatura de 150 de grade Celsius, sârma respectiva devine moale, astfel ca ea se poate derula, intinde complet.
Racindu-se insa, sarma revine prompt la forma initiala.
La fel, un cristal de sare are o forma cubica specifica.
Dizolvat in apa, apoi pus in conditii favorabile cristalizarii, el isi recapata caracteristicile geometrice initiale.
Fenomenul este specific tuturor cristalelor.
In ce priveste animalele inferioare, am vazut prezenta clara a memoriei la furnici, ba chiar si la parameci ( capabili sa retina legatura intre un excitant fizic sau chimic, si cresterea temperaturii apei ).
In spirit pavlovist, s-ar forma “ legaturi temporare “. Astazi, acest concept a fost inlocuit cu acela de “ schemã « , mult mai adecvat.
Invatarea, memorarea se explica prin formarea, imbinarea, organizarea unor scheme.
Pierre Oléron defineste schemele ca fiind : “ conexiunile intre o clasa de stimuli si o clasa de raspunsuri “, iar P. A. Sevariov le intituleaza “ asociatii generalizate “.
Schemele sunt conexiuni ce permit raspunsuri la o situatie data.
Acestea nu pot fi explicate printr-o singura legatura nervoasa, intrucat situatia nu se repeta aproape niciodata identic, iar raspunsul va trebui sa se adapteze la aceste mici modificari.
Si situatiile, si raspunsurile sunt numai similare.
De aceea, precizand definitiile de mai sus, vom spune ca o schema este : un sistem de conexiuni intre stimuli si reactii, care permite efectuarea unor actiuni, in conditii similare.
De pilda, apucarea unor obiecte de catre un sugar, presupune formarea schemei prehensiunii.
Dar obiectele pe care le are la indemana difera : o forma are un cub, si alta forma are un betisor ; prin urmare, nici gestul de apucare nu va fi exact acelasi in ambele situatii ; se realizeaza o oarecare generalizare a actului, facand posibila reusita lui. De altfel, obiectele pot fi si la distante diferite, ceea ce solicita inca o adaptare a miscarilor.
Schemele se pot imbina, permitand efectuarea unor operatii “ inteligente “.
Este cazul asa-numitei “ scheme a suportului “ : in apropierea unui sugar in varsta de 10 – 11 luni, se aseaza o perna pe care se afla un ceas de bucatarie. Ceasul emite un tic-tac puternic. Copilul intinde mana, dar nu ajunge la ceas ; atunci, el trage perna catre el si astfel procedand, poate sa apuce ceasul. Aici s-au imbinat doua scheme : aceea care permite tragerea pernei, si aceea de prehensiune.
De asemenea, un caine aflat intr-o ingraditura, care il impiedica sa ajunga la hrana ( experienta descrisa la capitolul consacrat Invatarii ), va face un drum de ocol, presupunand imbinarea a patru scheme : 1. indepartarea de hrana, 2. ocolirea obstacolului, 3. apropierea de carne, 4. apucarea carnii ( hranei ).
In experienta lui Tolman si Honzik – descrisa la capitolul amintit -, avand un labirint cu 3 culoare, vorbeam despre formarea “ schemei labirintului “.
De fapt, si in acel caz, aceasta presupune imbinarea mai multor scheme, dirijandu-le miscarile.
De aceea, J. Piaget sublinia ca, invatarea consta in formarea, coordonarea, combinarea de scheme. Acestea – incluse in structurarea operatiilor intelectuale specifice, sunt prezente si in memoria superioara, care insa implica organizari foarte complexe.
La om, schemele sunt o prezenta vizibila in cazul constituirii unor priceperi sau deprinderi automatizate.
Tot ele ne explica impresia directiei, in care trebuie sa efectuam incercari, in probleme a caror solutie am uitat-o.
O schema presupune realizarea a foarte numeroase conexiuni nervoase, orice act presupunand mult mai mult decat o simpla legatura temporara, asa cum a aratat si P.K. Anohin. Formarea unor numeroase si variate scheme, sta la baza memoriei inferioare.
( - extras din Psihologie generala, prof.univ.dr. Andrei Cosmovici, Univ. Al.I.Cuza, Iasi, Ed.Collegium Polirom, Iasi, 1996 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu