Nalba : Althaea officinalis L., Althaea rosea ( L. ) Cav., Malva glabra Desv., Malva neglecta Wall., Malva silvestris L. ( Fam. Malvaceae )

Nalba :

Althaea officinalis L., Althaea rosea ( L. ) Cav., Malva glabra Desv., Malva neglecta Wall., Malva silvestris L. ( Fam. Malvaceae )

Sub denumirea de nalbã se cunosc mai multe plante care se deosebesc între ele ca port, însã contin principii active asemãnãtoare, si se întrebuineazã în acelasi scopuri.

Este vorba de Althaea officinalis L., numitã popular nalbã-mare, nalbã-albã, de la care se folosesc florile, frunzele si rãdãcinile ( Flores, Folium et Radix Althaea ) ; Althaea rosea ( L. ) Cav. Var. atropurpurea, numitã popular nalbã-de-grãdinã, nalbã-rosie, rujalinã, trandafiri-negri, de la care se utilizeazã florile ( Flores Malvae arboreae ) ; Malva glabra Desv. – nalbã-de-culturã : Malva silvestris L. – nalbã-de-pãdure, colãceii-babei, mãlagã, de la care se folosesc florile si frunzele ( Flores et Folium Malvae ) ; Malva neglecta Wallroth, numitã popular casul-popii, cas, nalbã-mãruntã, nalbã-micã, de la care se întrebuinteazã numai frunzele ( Folium Malvae ).

Toate pãrtile acestor plante contin cantitãti mari de mucilagii, datoritã cãrora au proprietãti emoliente.

Sub formã de ceai se folosesc în inflamatiile cãilor respiratorii ( tuse, bronsitã, laringitã ), cãilor urinare, renale si în tulburãri gastro-intestinale.

Ceaiul se preparã la rece.

În acest scop, drogul se spalã, apoi se pune la macerat în apã, în care s-a dizolvat un vârf de cutit de bicarbonat de sodiu.

Dupã o jumãtate de orã se strecoarã lichidul, se îndulceste si apoi se bea treptat în cursul unei zile.

Ceaiul se poate prepara si prin infuzie.

Frunzele de nalbã opãrite cu apã se folosesc sub formã de cataplasme emoliente si calmante, pentru a grãbi coacerea furunculelor.

Asociate cu flori de musetel si cu capsule de mac, dau o bunã gargarã pentru amigdalite si abcese dentare.

Sub formã de clismã se folosesc în colite si hemoroizi.

Decoctul fãcut din 20 g rãdãcinã la 100 g apã se foloseste în laringite, traheite, sub formã de gargarã, comprese la ochi, precum si în spãlãturi vaginale.

Florile de nalbã-de-grãdinã si ale celei de culturã, datoritã culorii lor închise, se întrebuinteazã si la colorarea otetului aromatic, vinurilor, siropurilor etc.

Pentru tenul uscat si cu riduri, se folosesc comprese care se tin pe fatã timp de 10-15 minute.

Pentru obtinerea acestei solutii, se fierb timp de o jumãtate de orã 30 g rãdãcinã cu 500 g apã, se lasã în repaus o jumãtate de orã, apoi se strecoarã.

Dacã la un pahar de lichid se adaugã o linguritã de miere, se obtine un produs cosmetic care poate fi folosit pentru orice ten.

Florile de nalbã-de-culturã intrã în formula ceaiului pectoral, iar frunzele de nalbã-mare în compozitia ceaiului pectoral, pentru gargarã si a produsului cosmetic Floriten 1.

( extras din Plantele medicinale în apãrarea sãnãtãtii , editia a VII-a, Farm. Corneliu Constantinescu, Bucuresti, 1979,  lucrare editatã de RECOOP )